1,298 matches
-
la el: e un tip înalt, distins, cu părul blond ca grâul copt, are ochii de un albastru adânc, care seamănă cu niște lacuri acum, pentru că sunt plini de lacrimi. Poartă ochelari. Îi ține atârnați de gât. Este Inventator pentru că născocește adică inventează tot felul de chestii interesante. Odată, demult de tot, a inventat o turbină pe care apoi a inventat-o și altcineva din altă țară și acela i-a dat turbinei numele său. Dacă mergeți la Sibiu, în marele
Ticuță Reporterul by Eugenia Grosu Popescu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/91767_a_107350]
-
ale vârstei bătrâne îi cheamă pe toți să descopere aspectele inedite ale acestei etape din viață pentru a-și fixa posibile obiective specifice de natură culturală și spirituală pe căi eficace, mijloace concrete și potrivite. Comunitatea eclezială ar trebui „să născocească” ceva mai mult și mai bun pentru a-l ține pe preotul în vârstă în sânul ei cu mai multă grijă, cu mai multă respect și cu mai multă creativitate pastorală. b) A suporta nu este suficient. Totuși viața preotului
Măgarul lui Cristos : preotul, slujitor din iubire by Michele Giulio Masciarelli () [Corola-publishinghouse/Science/100994_a_102286]
-
amănunt. Alesese dinadins o cifră care părea mai mare decât echivalentul ei în ani astrali. Timpul astral, cu ora lui de o sută de minute, cu ziua de douăzeci de ore și cu anul de trei sute șaizeci de zile, fusese născocit din considerente pur psihologice. Odată deprinși cu ziua mai lungă a acestui calendar, oamenii erau înclinați, să uite unitățile de măsură ale timpului "clasic". Iată de ce Grosvenor se aștepta acum că oamenii să fie mulțumiți, dându-și seama că, de
[Corola-publishinghouse/Imaginative/85130_a_85917]
-
un leagăn sub pomi și de-acolo strigase în gura mare, într-o zi când Veterinara se-apropia: — Omar, vino repede, îți sosește iubita! Era o femeie prea liberă ca să pară că tocmai pe el l-ar fi așteptat. Omar născocea scenarii posibile despre zecile de bărbați care îl precedaseră și apoi, cu sufletul ars, își jura să o părăsească. Dar Veterinara era ca un vis din zori: nu puteai să îl prinzi, nici să-l pierzi. După primii doi ani
Omar cel orb by Daniela Zeca () [Corola-publishinghouse/Imaginative/607_a_1328]
-
curbe și zvârcoliri, până ce o inimă albă apăru ca un miez în pâine, în mijlocul labirintului. Chiar acolo, în centru, ca-ntr-o cupă de mac care tremură, susținându-și semințele, înălță spirala, străvezie ca un os șlefuit. — Ce năzbâtie ai născocit? îi zisese Godun, când ajunsese aproape. — E un labirint, îl asigurase Omar, pariez că ai să te încurci încercând să îi dai de capăt! — E noapte, zic să facem asta în plină zi, ripostase gazda. Se dusese vestea de labirint
Omar cel orb by Daniela Zeca () [Corola-publishinghouse/Imaginative/607_a_1328]
-
Cercetase atent fosta sufragerie unde acum erau expuse colecții de porțelanuri fine, bibelouri delicate de Sèvres și Saxa, bergerete Rosenthal, piese Gallé și Daum Nancy cu rotunjimi opace, cobalturi și vase chinezești pictate de mână, servicii Limoges și statuete complicate, născocite în atelierele meșterilor bavarezi. Trecuse alături, într-o odaie sufocată în argintărie, tipsii, pocale și sfeșnice, cristelnițe, crucifixe și măsuțe joase, obiecte ciudate, vechi, a căror destinație n-o ghicea. Traversase aproape în fugă, fără să vadă nimic din sala
Bună seara, Melania. Cianură pentru un surâs by Rodica Ojog-Brașoveanu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295600_a_296929]
-
află că m-am supărat pe tine." Inginerul repetă cu ochii în gol: ― Degeaba! Trebuie să plecăm. Simt! Degeaba... Orice-ai spune! " Și tu simți la fel, draga mea. Propun să ne supărăm mai târziu, fiindcă acum ești o-bli-ga-tă să născocești ceva pentru a-l ajuta pe domnul Ionescu. Cu cât veți pleca mai repede de aici, cu atât va fi mai bine." Inginerul îi întîlni privirea fixă, palidă, apoi lăsă ochii să-i alunece în altă parte. * La 4, 30
Bună seara, Melania. Cianură pentru un surâs by Rodica Ojog-Brașoveanu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295600_a_296929]
-
rămână în țară. Și, din nou, cum? Părea că vorbește singur. Se oprea din când în când gesticulând agitat, apoi își relua plimbarea între fereastră și biblioteca scundă cu cărți puține. ― Competiția e neloială, remarcă locotenentul. La tot ce a născocit ea luni de zile, trebuie să găsim rezolvare în câteva ore. Maiorul își privi ceasul. ― Exact două ore și jumătate. La 9 au întîlnire cu Miga la Stâlpi. Am dat dispoziție să fie supravegheată discret șoseaua. Vor părăsi Bucureștiul în
Bună seara, Melania. Cianură pentru un surâs by Rodica Ojog-Brașoveanu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295600_a_296929]
-
Inversează rolurile, Melania! Să zicem că tu ești în locul lor. Ai încerca să faci ceva pe șosea? Nu, bineînțeles că nu. Un accident ar periclita viața ostaticilor și chiar soarta pânzelor. Acolo, în zăvoi? Con-cen-trea-ză-te, fetițo! Ce s-ar putea născoci în zăvoi?" Bătrâna calcula înfrigurată. Pe figura senină nu se citea nimic, ochii alunecau indiferenți tară să se împiedice de vreun obstacol. Scarlat insistă. ― Încearcă să te gândești. ― Degeaba! E inutil acum. Nu-mi trece nimic prin minte. ― Nici mie
Bună seara, Melania. Cianură pentru un surâs by Rodica Ojog-Brașoveanu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295600_a_296929]
-
Cine a scornit istoria asta? Doar nu Florence! Ea ține la mine. Chiar dacă prezența mea uneori poate o sâcâie nu va inventa niciodată lucruri neadevărate. ― Nici nu le-a inventat. De altfel, mi-ar plăcea să cunosc individul care poate născoci ceea ce imaginați dumneavoastră. Vreau să spun că n-aveți rival. Cineva mai puțin pătimaș -surâse ― v-ar felicita și pentru maniera remarcabilă în care i-ați racolat pe cei trei complici fără să vă arătați fața. Confesionalul, dispozițiile telefonice, adevărate
Bună seara, Melania. Cianură pentru un surâs by Rodica Ojog-Brașoveanu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295600_a_296929]
-
tresări: ― Pleacă?! ― Peste un ceas. Te roagă să-i dai înapoi valiza. Femeia privi nehotărâtă în jur. Nu-i era frică de Melania Lupu, o bleagă, nici de Popa, hapsân, dar prăbușit, neputincios. Se temea de Matei. Fantezia încinsă, dezlănțuită, născocea complicități haiducești între Panaitescu și sculptor. Și, deși se făcuse ziuă, și-i imagina manevrând în întuneric, înveliți în pelerine cu pălării negre trase pe ochi și cuțite lungi. Jefuiau, ucideau... Îi achită pe ăștia doi și fug în lume
Bună seara, Melania. Cianură pentru un surâs by Rodica Ojog-Brașoveanu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295600_a_296929]
-
acestor puncte cardinale, Grigore Popa se detașează, se impune ca autor moral în primul rând. ― Nu vă influențează cumva agenda lui? ― Fără îndoială și trebuie să recunoașteți că povestea dă de gândit. Are o fantezie sinistră. Este în stare să născocească răzbunări de-o meschinărie cutremurătoare și totodată eficace. La prima vedere îți vine să râzi... Odată, se supărase pe Valerica Scurtu. Nu-mi amintesc exact, o chestie la bucătărie parcă, în orice caz un scandal de proporții! Imaginați-vă, după
Bună seara, Melania. Cianură pentru un surâs by Rodica Ojog-Brașoveanu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295600_a_296929]
-
a vedea toate amănuntele. Nu-și rupsese nici un os, iar inima îi mai bătea încă. Bun. Un mort nu poate răspunde la întrebări. Or, erau multe întrebări de pus. Era nevoie de o activitate matematică intensă și amplă pentru a născoci un sistem de linii de forță care să-l lege pe Greer într-o poziție destul de comodă, permițîndu-i să-și miște brațele și picioarele, precum și să-și răsucească trupul, ― dar fără a se mai putea desprinde vreodată de acolo. Îl
[Corola-publishinghouse/Imaginative/85088_a_85875]
-
înapoierea încă nouă ore ― deci optsprezece în total ― trupul trăia cele șase ore normale pe care le putea suporta fără pierderea sănătății mintale. Trei la una. Metoda călătoriei în timp nu avea nici o legătură cu sistemul reversibil al deplasării temporale născocită din întîmplare cu șapte ani mai înainte de către fizicienii Împărătesei: prin acea metodă corpul colecta energia temporală care nu mai putea fi compensată niciodată pe de-a-ntregul, rezultatul fiind distrugerea inevitabilă a călătorului. În acest spațiu nu exista timp; era
[Corola-publishinghouse/Imaginative/85088_a_85875]
-
iarbă în gură, să-l oblig s-o înghită, ca să-l pedepsesc, să mă răzbun și mă îndîrjeam până la lacrimi fiindcă Dinu îmi zâmbea mai departe. Recunosc că fantezia mea se dovedea nesecată când era vorba de făcut ceva rău. Născoceam tot felul de prilejuri ca să-l scot din sărite pe tata și eram foarte încîntat de eficacitatea mea. Aș spune chiar că într-o privință, pe care șovăi s-o judec, am înțeles de mic acest termen la modă în
Un om norocos by Octavian Paler [Corola-publishinghouse/Imaginative/295605_a_296934]
-
am început să fiu mai atent. Ce se întîmpla acolo? Într-o clipă, toți mi s-au părut niște acrobați care jucau fără plasă, dar nu într-o arenă, ci deasupra realității, trăncănind despre un trecut pe care și-l născoceau ori și-l corectau, și-l completau; de ce? Aveam senzația că întrezăresc urme de fard în ridurile bătrânilor. M-am suspectat că le atribuiam propria mea dedublare, că împrumutam realității o subrealitate care nu era decât în mintea mea. În
Un om norocos by Octavian Paler [Corola-publishinghouse/Imaginative/295605_a_296934]
-
așa. În fața celor smeriți, credința n-are nici un pretext să scoată sabia; trebuie să le vorbească blând. Dar uneori ea a simțit nevoia să vâre frica în rândul credincioșilor. Atunci, dacă nu i-a avut la îndemînă, a trebuit să născocească eretici; puțină cenușă mirosind a carne arsă era tocmai ce trebuia pentru a le reaminti tuturor că adevărul e unic și că toate celelalte adevăruri vor fi măcelărite. Ce au fost rugurile? Crime ale purității dogmatice. Căci dogmele, când au
Un om norocos by Octavian Paler [Corola-publishinghouse/Imaginative/295605_a_296934]
-
oră, fără să-mi reproșeze decât cel mult printr-un zâmbet absențele. "Bine că ți-ai adus aminte de mine", spunea. Atât. Era femeia care-i trebuia unuia învățat să-și ducă destinul ca pe un bagaj. Nu trebuia să născocesc scuze sau pretexte, mă duceam când vroiam, plecam când vroiam, nu mă întreba niciodată nimic. Îmi lăsa întreaga libertate. Mă conducea până la poartă și acolo mă petrecea câteva clipe cu privirea, după care se retrăgea în dosul perdelelor care miroseau
Un om norocos by Octavian Paler [Corola-publishinghouse/Imaginative/295605_a_296934]
-
asta, zicea el, și era păcat să nu-mi folosesc calitățile. Nu-l ascultasem, deși zborul îmi dădea o beție trează care-mi pria. Dar, bineînțeles, atât nu era suficient ca s-o impresionez pe Laura. Trebuia să exagerez, să născocesc, mai ales că ea, brusc interesată, mă privea acum cu alți ochi. ― Ai fost pilot? ― Da, după aceea m-am apucat de sculptură. ― Și de ce-ai părăsit aviația? ― O poveste de familie... Căutam o minciună și n-am găsit
Un om norocos by Octavian Paler [Corola-publishinghouse/Imaginative/295605_a_296934]
-
considere legați prin destin de el, de legenda lui, iar pe de altă parte să se teamă că li se putea întîmpla oricând ceva rău, de aceea căutau să scoată de la mine totul. A trebuit, la insistențele lui Siminel, să născocesc și o întreagă poveste despre traversarea deșertului, episod de care, în povestea mea, Bătrânul își amintea cu nostalgie. 22 "Vasul nostru eșuase în apropierea unui port african, după ce se luptase, purtat de valuri ca o coajă de nucă și scârțâind
Un om norocos by Octavian Paler [Corola-publishinghouse/Imaginative/295605_a_296934]
-
încrucișate. Intrând în sală, mă miram din ce în ce mai rar de absența Bătrânului. Uneori, în prag, înainte de a mă obișnui cu lumina scânteietoare a candelabrului reverberată în oglinzi, mă așteptam să aud o voce uscată întîmpinîndu-mă: "Ei, domnule sculptor, ce-ai mai născocit pe seama mea?" Dar asta dura numai o clipă. Pe urmă mă așezam în fotoliu și mă priveam în oglinzi; nu se mai auzea nimic, murea și marea, murea lumina stelelor, murea totul; rămâneam eu și "ceilalți" care închideau ochii odată cu
Un om norocos by Octavian Paler [Corola-publishinghouse/Imaginative/295605_a_296934]
-
mânăstirii, iar în timpul liber juca zaruri la cafenea. Apoi se trezi cocoțat în postul de director de închisoare, unde s-a hotărât să se răzbune pentru toți anii în care trebuise să îndure viața printre flori. Cu o șiretenie diabolică născocea tot felul de metode pentru a-i chinui pe deținuți. Îi plăcea în special să-i fie aduși deținuți tineri vârâți în saci bine legați, pe care îi bătea cu bățul, fără martori, până obosea. Îl distra să vadă cum
Un om norocos by Octavian Paler [Corola-publishinghouse/Imaginative/295605_a_296934]
-
și noi, gândind că în acest veac bezmetic se puseseră „La gură strajă, inimii lăcate:/ ...Privești ca orbii și vorbești ca muții,/ Strivit de veacul marii prostituții/... Ci noi mai stăm.../ în așteptarea unui ceas mai pur.../ Cu toate că/ ...un gâdeluș/ Născocise un căluș/...Și de-atunci, din vremuri vechi,/ Gură n-ai și n-ai urechi./ Când ți-i dor de unt și pită/ Dumici vorba răzvrătită.” în poezia Țăranii, această nobilă pătură socială atât de răbdătoare conchide lapidar: „Țăranii.../ Din
Călător... prin vâltoarea vremii : (călătoria continuă) , Vol. 4. : Din aproape, în tot mai aproape by Alexandru Mânăstireanu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/563_a_1317]
-
răzbunat dându-mi un traseu care este un fel de „Elefant Alb“, termen pe care l-a folosit o dată, în cursul uneia dintre conferințele noastre de afaceri, cu privire la mine. Resentimentul și gelozia m-au doborât încă o dată. Pe deasupra, trebuie să născocesc un mijloc de a trata ultimele afronturi primite de la M. Minkoff. Poate Cartierul îmi va procura ceva material: o campanie pentru susținerea bunului-gust și a decenței, pentru teologie și geometrie (poate). Notă socială: Într-unul dintre cinematografele din centru va
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2311_a_3636]
-
un eveniment atât de festiv ca un proces la tribunal, te-ai întrece probabil cu măsura și ai apărea cu o tiară pe cap și în haine de seară. Vreun judecător bătrân ar fi probabil atât de tulburat, încât ar născoci vreun motiv pentru care să ne găsească vinovați pe amândoi. — Bestie revoltătoare! — De ce nu te duci să iei parte la vreuna dintre distracțiile dubioase care te atrag? Ignatius râgâi. Uite, pe Chartres Street trece încet un marinar. Pare foarte singur
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2311_a_3636]