776 matches
-
în copilărie, instinctul de conservare îi anihila tristețea prin joc: "Jocul împins la extreme, exacerbat, urmat de râs, acel râs catartic, contagios, care-ți cutremură toată ființa, te-a ajutat să-ți transcenzi tristețea, s-o escamotezi în cele mai năstrușnice întruchipări". Potrivit aserțiunii îngerești, naratoarea nu mai știe să se joace, dar zămislitoarea acesteia dovedește, prin practica ei scriptică, exact contrariul. Ea își recuperează propensiunea ludică, inerentă copilăriei încă neepuizate, cu efecte literare demne de admirație. Nu își retrăiește copilăria
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1567_a_2865]
-
cu părul de mătase, în armuri strălucitoare, de ogarii galbeni cu ochii violeți ce-l hărțuiau din toate părțile, de fecioarele cu genunchii de catifea și despre cum își odihnea cornul între pulpele lor de chihlimbar. Poveștile lui erau mai năstrușnice decât cele înfățișate pe tapițeriile uriașe de mătase ce acoperă pereții muzeelor. A fost o perioadă în care visam nopțile la poveștile Licornului și nu mă mai săturam de propriile mele vise. Eram când feciorul de împărat pornit la vânătoare
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1567_a_2865]
-
dar îi va face foarte rău. E verișor cu Vârcolacul, amândoi consumatori de sânge; cu vârsta s-au lăsat amândoi de "băutură". Acum beau amândoi suc de portocale sub clar de lună, pentru purgație. Poveștile lor sunt dintre cele mai năstrușnice. Locuiește cu Lamia, prietena lui indiană, cu care împărtășea odinioară plăcerile sângelui. Femeia aceea foarte slabă și albă la față ca o mască, care stă pe prispă, este Harpia. Dimineața are părul roșu și seara verde. Nu mai anunță moartea
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1567_a_2865]
-
semnul Aspidei Serile petrecute cu ea în grădina fabuloasă au fost cele mai frumoase din viața mea, la fel de frumoase ca nopțile târzii la țară, din copilărie, când înceta orice joc și ne adunam cu toții în cerc, unde se povesteau întâmplări năstrușnice. Cu cât erau mai năstrușnice, cu atât păreau mai adevărate. Vizitam pe rând creaturile noastre preferate, desigur, aceleași ale mele și ale ei: Licornul, Centaurul, Hipogriful, câteodată pe Zmeul Zmeilor și pe Gnomul cel înțelept. De multe ori, zăboveam și
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1567_a_2865]
-
ea în grădina fabuloasă au fost cele mai frumoase din viața mea, la fel de frumoase ca nopțile târzii la țară, din copilărie, când înceta orice joc și ne adunam cu toții în cerc, unde se povesteau întâmplări năstrușnice. Cu cât erau mai năstrușnice, cu atât păreau mai adevărate. Vizitam pe rând creaturile noastre preferate, desigur, aceleași ale mele și ale ei: Licornul, Centaurul, Hipogriful, câteodată pe Zmeul Zmeilor și pe Gnomul cel înțelept. De multe ori, zăboveam și pe la case mai puțin primitoare
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1567_a_2865]
-
zbori... Eu nu am jăratic să-ți dau! am râs către Hipogriful ce a început să necheze, răzuind cu gheara iarba de sub el, ca un cocoș ce se pregătește să-și ia avânt. Nările îi fremătau la auzul gândului meu năstrușnic, vizibil flatat de comparație. Câteva secunde mai târziu, survolam pe deasupra rezervației, lăsând în urmă, pe rând: casa cu patru coșuri a cotoroanțelor, vila cu cerdac a Zânei Zânelor, brazii din grădina Licornului, apoi dealurile, munții, norii. Ne îndreptam spre soare
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1567_a_2865]
-
râului. Îmi face semn discret cu mâna. Atras de frumusețea fetei, dar mai ales lovit de starea mea de toropeală, îmi aranjez timid cornul în poala ei înmiresmată și mă las să alunec ușor în lumea viselor. Desigur, cele mai năstrușnice vise pot prinde formă doar în poala fecioarelor neprihănite. Căci numai așa pot fi prinși licornii, în actul cel mai necugetat de-a adormi cornul în poala fecioarelor pentru a cădea în somnul cel mai adânc, vecin cu moartea. Somn
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1567_a_2865]
-
zăbovește în poala unei fecioare spre a-și desfăta cornul decât pentru câteva clipe. El mai degrabă își alege o femeie la fel de tânără și frumoasă, în poala căreia poate dormi, în voie, un somn normal, cu vise, poate nu la fel de năstrușnice, dar din care poate auzi de departe cornul vânătorului și lătratul spart al ogarilor. Or, fata superbă din fața mea avea deopotrivă dezinvoltura, atitudinea, căutătura o vai! dar mai ales mirosul (și mirosul nu m-a înșelat niciodată!) unei adevărate curtezane
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1567_a_2865]
-
conferințe, organizații și conclave. Pe omul singur, pe individ, îl putea duce și manipula ușor în sensul dorit de ea, cu limba ei elaborată și proteică, dar avea o aprehensiune pentru mulțime, ce o îngrozea, o dezarma cu forța ei năstrușnică și imbatabilă, cu obstinația și perversitatea ei. Intuia că mulțimile aveau acea capacitate să se transforme oricând în orice, să se metamorfozeze și să ia forme nebănuite la cel mai stupid și ignobil semnal și-atunci deveneau năprasnice și necontrolabile
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1567_a_2865]
-
miraculoase, în ciuda protestelor și a reclamațiilor la minister făcute deopotrivă de profesori și de părinți. Cu textul în față, copiii, mai ales cei ce îl vedeau pentru prima dată, și-au dat frâu imaginației și au interpretat în cele mai năstrușnice moduri sacrificiul privighetorii. Cele mai insidioase și nebănuite aspecte ale sentimentului iubirii au fost dezgropate cu această ocazie de elevii clasei a X-a. Cuiva i-a venit ideea de a scoate un studiu despre povestea lui Wilde, pornind de la
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1567_a_2865]
-
În copilărie, instinctul de conservare ți-a anihilat tristețea prin joc. Jocul împins la extrem, exacerbat, urmat de râs, acel râs cathartic, contagios, care-ți cutremură toată ființa, te-a ajutat să depășești tristețea, s-o escamotezi în cele mai năstrușnice întruchipări. Acum nu mai știi nici să te joci, nici să visezi, nu mai poți nici să râzi. Iată cum zâmbetul ți se contorsionează într-o grimasă binevoitoare! Nu-ți mai rămâne decât să-ți proiectezi tristețea pe creaturi tot
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1567_a_2865]
-
miracol lent și adânc ce-i va marca cu siguranță existența. Cristina vorbește cu mulțumire despre progresele ei, dar în sinea ei speră mai mult. În anii petrecuți aici a strâns sau trăit nenumărate istorii, care mai de care mai năstrușnice. Una dintre ele a rămas exemplară pentru ea. I-a pus răbdarea la încercare și i-a schimbat total accepția despre miracol. Un băiat tânăr ca și ea mustra entitățile ce i-au garantat vindecarea, dar ea întârzia să vină
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1567_a_2865]
-
să le aibă pe toate? Cum putea să fie o consoartă adevărată, mamă de copii, tovarășă în revoluție, amantă și soție devotată, în același timp? Ți-au ieșit niște porumbei pe gură Tîrnăcop, pe unde ai auzit tu combinațiile astea năstrușnice de cuvinte? în plus, se mai zvonea că pe lîngă platforma revoluționară Milițică și Părințelul își încropiseră și o listă cu revendicări personale, plină de pretenții nesimțite. Ar fi trebuit să-i fi mirosit mai din timp, spunea Gulie, nu
Dansul focului sau 21: roman despre o revoluþie care n-a avut loc by Adrian Petrescu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1317_a_2723]
-
dădea în gît și cînd se așeza pe budă, Stalin, Churchill și Roosevelt își împărțeau prada războiului și el habar n-avea. A aflat-o abia cînd era deja la pîrnaie și brusc i-au venit tot felul de idei năstrușnice. Ne-au băgat pe toți la apă, trezește-te la realitate, Bătrîne, i-a zis colegul de celulă. Atunci s-a pricopsit și cu porecla asta. Știți ce-o să facem noi cei de aici dacă o să avem noroc? i-a
Dansul focului sau 21: roman despre o revoluþie care n-a avut loc by Adrian Petrescu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1317_a_2723]
-
ne fofilăm, să ne ascundem de tine, iar cînd n-a mai suportat, i am zis, hai să-ți fac hatîrul, du-te la el și rezolvă problema, pune-i punct, știi unde îl găsești. N-o să crezi ce amintiri năstrușnice mi-au invadat creierașul în clipa cînd am intrat aici, păcat că acum e liniște, adio zbenguială, vremuri bune, aglomerație, Tatăl Nostru printre înjurături și rîgîituri, muzica corului amestecată cu refrenele alea rock, și norișorii de fum de țigară care
Dansul focului sau 21: roman despre o revoluþie care n-a avut loc by Adrian Petrescu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1317_a_2723]
-
tună Grațian. Nu se supără. Era obișnuit cu limbajul violent al lui Grațian. Ce face un regizor de film? Are o pâlnie și strigă În ea. Și? În mintea sa destul de leneșă altfel, se Înfiripă pe neașteptate ideea unui spectacol năstrușnic care nu avea nimic cu viața aspră de pe platourile de filmare. O aiureală provocată de un om care strigă Într-o pâlnie. Ție Îți place să strigi? Du-te dracului, zise Grațian pe un ton cât se poate de politicos
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1856_a_3181]
-
New-York și... Patricia cânta Patou blues când intrară În „Bosnia”. Privit noaptea de pe Dealul Crucii, cartierul semăna cu un uriaș ou negru. În mijlocul său clipea rar un ochi galben de pisică. 18. Ideea unui Revelion cu vânzare i se părea năstrușnică și promitea un spectacol pe care nu voia În nici un chip să-l piardă: era vorba bineînțeles de vânzarea unor tablouri, dar s-ar putea vinde și cumpăra orice: decorații, diplome, cravate de pionier, carnete de membru PCR etc. Ca să
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1856_a_3181]
-
ar mai fi rămas ceva și pentru consumul casnic, căci numai din salarii și pensii ai putea trăi decent doar o zi pe lună, restul zilelor pierzându-se printre calcule și socoteli de tot felul, care mai de care mai năstrușnice. Așa se explică și numărul mare de olimpici români matematicieni plecați În State. Niciunde În lume, matematica nu este mai aproape de viață ca la noi. La noi, matematica e viață, iar viața poezie și dacă matematicienii pleacă, poeții, În schimb
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1856_a_3181]
-
-i impui voința ta. Era normal. Cu timiditatea lui cam greoaie și cuviincioasă, doctorul Dinu nu putea să-ți reziste la nesfârșit. Și porniți împreună. La baltă, un bătrân se plimbă singur pe mal. Vecu. Deodată îți vine o idee năstrușnică, să-l duci pe Vecu la mlaștină. În calitatea sa de poet e omul cel mai potrivit pentru a-l impresiona. Doctorul Dinu îți aduce aminte, discret, că bătrânii n-au voie să treacă balta, așa sună consemnul. Tu râzi
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2277_a_3602]
-
regele se temea, apăsat prea mult de singurătatea sa de bătrân înțelept fără soții și fără odrasle, a vrut să se desfăteze ca un copil și a intrat în casa robilor încremeniți în fața lui și le-a pus zece întrebări năstrușnice. Vrând să glumească mai mult cu sine decât cu ei, de urât, le-a spus că pe acela care-i va răspunde măcar la jumătate din ele îl va aduce slujitor în palat, iar dacă vreunul ar izbuti să cunoască
Luntrea Sublimă by Victor Kernbach [Corola-publishinghouse/Imaginative/295598_a_296927]
-
răsuflată, tata“. Erau o adunătură arătoasă și plină de spirit. Beatrix, cea mai mare, era cea cu adevărat frumoasă, care abia „ieșise În lume“ când o cunoscuse Henry, iar faptul de a sta Înghesuit Împreună cu ea În debara, Într-un năstrușnic joc de-a v-ați ascunselea, lipit de silueta ei cu miros dulce și contururi moi, pe Întuneric, Îi produsese una din senzațiile cele mai remarcabile din viața sa, una care Îl ajutase să Înțeleagă extazul trăit aparent de Îndrăgostiți
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1871_a_3196]
-
privesc hainele Melaniei. Le mângâi cu o mână tremurătoare. Parfumul lor Îmi recreează imaginea părului ei bogat, a corpului ei divin. Deschid și ușa din stânga șifonierului. Sacoul meu gri-cenușiu și pantalonii mei bej sunt acolo. Tresar surprins de o idee năstrușnică. Atârn sacoul Întins pe umeraș de lustra aprinsă. Agăț și pantalonii În josul sacoului. Pe un alt umeraș aranjez rochia neagră a Melaniei. Cea cu dantelă la poale și la decolteu, care mie Îmi place cel mai mult. O așez lângă
Întâlniri cu Lola Jo - povestiri by Marius Domițian () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1610_a_2999]
-
Sigur, undeva departe de Paris, dar unde? Pe teritoriul Franței? În Belgia? În Germania? Cloroformul odorizant Își făcuse perfect efectul: dormisem tun, iar În patru ore se pot Întâmpla multe. Îmi zburau prin minte felurite gânduri, care de care mai năstrușnice, nici unul Însă cu totul aberant sau imposibil În circumstanțele date, când granițele a ceea ce numim Îndeobște normalitate se dovedeau atât de laxe. De pildă: unde scrie că mă aflam departe de Paris? N-aveam nici o dovadă că, pe timpul cât mă
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1884_a_3209]
-
fleacuri! Ghitară, castaniete, dans apaș... Cu astea faci un bordel, nu casă." Zâmbi încercînd să pară degajat. ― Știi că pe vremuri te-am iubit puțin, Melania... Bătrâna roși violent și puse ceașca pe masă. Spuse tulburată: ― Doamne, Șerbănică, ce idei năstrușnice îți trec prin minte. ― Parole... Am avut multă afecțiune pentru tine. ― Ești un gentil și vrei să-mi faci plăcere. În realitate, știu bine, ai iubit-o toată viața pe Florence. Eu îți păream cam bleagă și nesărată. Zâmbi fermecător
Bună seara, Melania. Cianură pentru un surâs by Rodica Ojog-Brașoveanu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295600_a_296929]
-
îndreptă spre bucătărie. Întrebă din ușă: ― Cu rom? ― Foarte puțin. Privi un timp pereții, între ferestre atârna o litografie veche ― o amazoană cu un câine de vânătoare ― apoi tavanul rotund, cu ornamente de ghips. Îi veni pe neașteptate o idee năstrușnică. Păși în vârful picioarelor pe lângă zid și deschise brusc ușa de la odaia sculptorului. Doru Matei se dădu înapoi gata să-și piardă echilibrul. Duse mâna la frunte și izbucni furios: ― Ce-s bancurile astea?! Ei, drăcia dracului! ― Vă rog să
Bună seara, Melania. Cianură pentru un surâs by Rodica Ojog-Brașoveanu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295600_a_296929]