954 matches
-
mult în țara noastă, iar în Câmpia Moldovei găsește condiții favorabile pentru obținerea unor producții de ordin cantitativ și calitativ, cu o eficiență economică ridicată. V.3.3. INFLUENȚA APLICĂRII îNGRĂȘĂMINTELOR FOLIARE ȘI A BACTERIZĂRII ASUPRA UNOR îNSUȘIRI FIZIOLOGICE LA NĂUT Modificarea parametrilor funcționali ai nodozităților radiculare, funcție de condițiile de mediu pe care le au la dispoziție la un moment dat plantele purtătoare de bacterii este o continuare firească a modificărilor morfologice și anatomice la nivelul nodozităților cu bacterii simbiotice. însăși
NĂUTUL by OVIDIU UNGUREANU, MIHAIL AXINTE, GINA UNGUREANU, ELENA UNGUREANU () [Corola-publishinghouse/Science/91866_a_92807]
-
deosebirea că în cea dea doua determinare (30 minute interval de timp) valorile înregistrate sunt mai mici, în mărime absolută, comparativ cu primul interval de determinare (15 minute). Minim absolut în legătură cu acest indice fiziologic este obținut la varianta la care năutul nu a fost tratat (tabelul 94). Conținutul de substanță uscată al nodozităților radiculare este maxim pentru varianta nefertilizată și minim la cea bacterizată cu 4 flacoane Rhizobium leguminosarum/ha. Variantele analizate au înregistrat valori sensibil egale ale acestui parametru biochimic
NĂUTUL by OVIDIU UNGUREANU, MIHAIL AXINTE, GINA UNGUREANU, ELENA UNGUREANU () [Corola-publishinghouse/Science/91866_a_92807]
-
biochimic poate avea efect prin valorile atinse, asupra proceselor generale ale plantelor test și, implicit, asupra producției de biomasă. Analizând din acest punct de vedere datele obținute practic s-a observat că pentru toate variantele de tratament aplicate culturii de năut apare, în majoritatea cazurilor, o corelație între conținutul de leghemoglobină al nodozităților radiculare și procentul de greutate de biomasă obținută, raportat față de producția martorului. Pornind de la premisa enunțată inițial, conform căreia conținutul în leghemoglobină poate da indicii prețioase asupra activității
NĂUTUL by OVIDIU UNGUREANU, MIHAIL AXINTE, GINA UNGUREANU, ELENA UNGUREANU () [Corola-publishinghouse/Science/91866_a_92807]
-
maxime de leghemoglobină. Se poate spune, că flora bacteriană nu a fost afectată de tratamentele alicate datorită sușelor de Rhizobium existente Intensitatea procesului respirator la 15 minute a fost cuprinsă între 0,268 mm 3 O2/ g m. pr./ h (năutul nefertilizat) și 0.300 mm 3 O2 /g m.pr./h (Nitragin 4 fl./ ha). Aplicarea îngrășămintelor foliare și a bacterizării a mărit intensitatea procesului respirator, valori mai ridicate ale acestui fenomen fiziologic întâlnindu-se la variantele fertilizate cu Nutrileaf 0
NĂUTUL by OVIDIU UNGUREANU, MIHAIL AXINTE, GINA UNGUREANU, ELENA UNGUREANU () [Corola-publishinghouse/Science/91866_a_92807]
-
m.pr./h (Nitragin 4 fl./ ha) ți de minim 0, 229 mm 3 O2/ g m.pr./h (martor nefertilizat) (tabelul 97). Conținutul în clorofila “a” a depășit în majoritatea cazurilor 1,0 mg/g materie proaspătă, fiind maxim în cazul năutului bacterizat cu 4 fl/ ha Nitragin (1,078 mg/g m.pr.) și minim în cazul neaplicării vreunui tratament chimic sau microbiologic. Dintre îngrășămintele foliare folosite Folifag 1% și Nutrileaf 533 1% a dus la obținerea celei mai mici cantități de
NĂUTUL by OVIDIU UNGUREANU, MIHAIL AXINTE, GINA UNGUREANU, ELENA UNGUREANU () [Corola-publishinghouse/Science/91866_a_92807]
-
tabelul 98). Conținutul în pigmenți carotenoizi a fost destul de mic, valorile oscilând între 0,026 mg/g materie proaspătă (martor) și 0,033 mg/g materie proaspătă (nitragin 4 fl/ha) (tabelul 98). Cantitatea de substanță uscată a plantelor de năut a scăzut odată cu aplicarea îngrășămintelor, în detrimentul apei. Minimul de substanță uscată s-a întâlnit la plantele din variantele tratate cu Nitragin 4 fl./ ha (14,38 %) și Stimucrop 10 10 10 1% (14,5 %) iar maximul, în afară de năutul nefertilizat (20
NĂUTUL by OVIDIU UNGUREANU, MIHAIL AXINTE, GINA UNGUREANU, ELENA UNGUREANU () [Corola-publishinghouse/Science/91866_a_92807]
-
plantelor de năut a scăzut odată cu aplicarea îngrășămintelor, în detrimentul apei. Minimul de substanță uscată s-a întâlnit la plantele din variantele tratate cu Nitragin 4 fl./ ha (14,38 %) și Stimucrop 10 10 10 1% (14,5 %) iar maximul, în afară de năutul nefertilizat (20,8 %), s-a realizat la năutul fertilizat cu Folifag 1% (18,22%) și Nutrileaf 5 3 3 1% (17,9%). V.4. REZULTATE PRIVIND INFLUENȚA EPOCII DE SEMĂNAT ASUPRA CREȘTERII, DEZVOLTĂRII ȘI PRODUCȚIEI LA NĂUT V.4.1
NĂUTUL by OVIDIU UNGUREANU, MIHAIL AXINTE, GINA UNGUREANU, ELENA UNGUREANU () [Corola-publishinghouse/Science/91866_a_92807]
-
în detrimentul apei. Minimul de substanță uscată s-a întâlnit la plantele din variantele tratate cu Nitragin 4 fl./ ha (14,38 %) și Stimucrop 10 10 10 1% (14,5 %) iar maximul, în afară de năutul nefertilizat (20,8 %), s-a realizat la năutul fertilizat cu Folifag 1% (18,22%) și Nutrileaf 5 3 3 1% (17,9%). V.4. REZULTATE PRIVIND INFLUENȚA EPOCII DE SEMĂNAT ASUPRA CREȘTERII, DEZVOLTĂRII ȘI PRODUCȚIEI LA NĂUT V.4.1. INFLUENȚA EPOCII DE SEMĂNAT ASUPRA UNOR îNSUȘIRI MORFO-
NĂUTUL by OVIDIU UNGUREANU, MIHAIL AXINTE, GINA UNGUREANU, ELENA UNGUREANU () [Corola-publishinghouse/Science/91866_a_92807]
-
iar maximul, în afară de năutul nefertilizat (20,8 %), s-a realizat la năutul fertilizat cu Folifag 1% (18,22%) și Nutrileaf 5 3 3 1% (17,9%). V.4. REZULTATE PRIVIND INFLUENȚA EPOCII DE SEMĂNAT ASUPRA CREȘTERII, DEZVOLTĂRII ȘI PRODUCȚIEI LA NĂUT V.4.1. INFLUENȚA EPOCII DE SEMĂNAT ASUPRA UNOR îNSUȘIRI MORFO- BIOLOGICE ȘI A ELEMENTELOR DE PRODUCTIVITATE LA NĂUT Majoritatea caracteristicilor morfologice și componentele producției năutului s-au diminuat, mai ales când s-a întârziat însămânțatul, fapt care s-ar
NĂUTUL by OVIDIU UNGUREANU, MIHAIL AXINTE, GINA UNGUREANU, ELENA UNGUREANU () [Corola-publishinghouse/Science/91866_a_92807]
-
Nutrileaf 5 3 3 1% (17,9%). V.4. REZULTATE PRIVIND INFLUENȚA EPOCII DE SEMĂNAT ASUPRA CREȘTERII, DEZVOLTĂRII ȘI PRODUCȚIEI LA NĂUT V.4.1. INFLUENȚA EPOCII DE SEMĂNAT ASUPRA UNOR îNSUȘIRI MORFO- BIOLOGICE ȘI A ELEMENTELOR DE PRODUCTIVITATE LA NĂUT Majoritatea caracteristicilor morfologice și componentele producției năutului s-au diminuat, mai ales când s-a întârziat însămânțatul, fapt care s-ar putea explica prin pierderea umidității din sol, dar și când s-a semănat în prima epocă, fenomenul datorându-se
NĂUTUL by OVIDIU UNGUREANU, MIHAIL AXINTE, GINA UNGUREANU, ELENA UNGUREANU () [Corola-publishinghouse/Science/91866_a_92807]
-
V.4. REZULTATE PRIVIND INFLUENȚA EPOCII DE SEMĂNAT ASUPRA CREȘTERII, DEZVOLTĂRII ȘI PRODUCȚIEI LA NĂUT V.4.1. INFLUENȚA EPOCII DE SEMĂNAT ASUPRA UNOR îNSUȘIRI MORFO- BIOLOGICE ȘI A ELEMENTELOR DE PRODUCTIVITATE LA NĂUT Majoritatea caracteristicilor morfologice și componentele producției năutului s-au diminuat, mai ales când s-a întârziat însămânțatul, fapt care s-ar putea explica prin pierderea umidității din sol, dar și când s-a semănat în prima epocă, fenomenul datorându-se în primul rând temperaturii necorespunzătoare a solului
NĂUTUL by OVIDIU UNGUREANU, MIHAIL AXINTE, GINA UNGUREANU, ELENA UNGUREANU () [Corola-publishinghouse/Science/91866_a_92807]
-
Talia plantelor a înregistrat cele mai mici valori în anul 2000 când s-a semănat în a treia epocă (24 aprilie; 70C), plantele având în medie 32,6 cm. în anii 1999 și 2000 se observă că talia plantelor la năut a fost mai mică, indiferent de epoca la care s-a semănat, decât cea a plantelor semănate în anul 1998. în cei trei ani de studiu talia plantelor a fost cu aproape 7% mai mare decât la martor, când semănatul
NĂUTUL by OVIDIU UNGUREANU, MIHAIL AXINTE, GINA UNGUREANU, ELENA UNGUREANU () [Corola-publishinghouse/Science/91866_a_92807]
-
mai mare decât la martor, când semănatul s-a făcut în epoca a doua și cu 2% mai mică decât martorul când semănatul s-a făcut în epoca a treia (tabelul 100). Numărul de ramificații secundare la o plantă de năut a fost în toate cazurile peste 7,3. Plantele cu cele mai multe ramificații secundare au fost cele semănate în epoca a doua, în toți anii de experiențe (10,3 buc./ pl.) unde diferențele s-au înregistrat semnificativ față de epoca I (Mt
NĂUTUL by OVIDIU UNGUREANU, MIHAIL AXINTE, GINA UNGUREANU, ELENA UNGUREANU () [Corola-publishinghouse/Science/91866_a_92807]
-
semănate în epoca a doua, în toți anii de experiențe (10,3 buc./ pl.) unde diferențele s-au înregistrat semnificativ față de epoca I (Mt) la care numărul de ramificații secundare a avut valoarea medie la o plantă de 9,1. Năutul semănat în epoca a III a avut în medie la o plantă 8,6 ramificații secundare, cu 1,7 buc/pl. mai puține decât la năutul semănat în epoca II-a și cu 0,5 buc/pl. mai puține decât
NĂUTUL by OVIDIU UNGUREANU, MIHAIL AXINTE, GINA UNGUREANU, ELENA UNGUREANU () [Corola-publishinghouse/Science/91866_a_92807]
-
numărul de ramificații secundare a avut valoarea medie la o plantă de 9,1. Năutul semănat în epoca a III a avut în medie la o plantă 8,6 ramificații secundare, cu 1,7 buc/pl. mai puține decât la năutul semănat în epoca II-a și cu 0,5 buc/pl. mai puține decât năutul semănat în epoca I. Cele mai ramificate plante au fost în anul 1998, cu 9,2-11,1 buc/pl. iar cele mai puțin ramificate au
NĂUTUL by OVIDIU UNGUREANU, MIHAIL AXINTE, GINA UNGUREANU, ELENA UNGUREANU () [Corola-publishinghouse/Science/91866_a_92807]
-
semănat în epoca a III a avut în medie la o plantă 8,6 ramificații secundare, cu 1,7 buc/pl. mai puține decât la năutul semănat în epoca II-a și cu 0,5 buc/pl. mai puține decât năutul semănat în epoca I. Cele mai ramificate plante au fost în anul 1998, cu 9,2-11,1 buc/pl. iar cele mai puțin ramificate au fost în anul 2000, cu 7,3 - 8,7 buc/pl (tabelul 103). Masa fructelor
NĂUTUL by OVIDIU UNGUREANU, MIHAIL AXINTE, GINA UNGUREANU, ELENA UNGUREANU () [Corola-publishinghouse/Science/91866_a_92807]
-
semințe s-a diminuat cu 14% când s-a semanat cu 10 zile mai devreme, respectiv cu 18% când s-a semănat cu 10 zile mai târziu decât epoca a II-a (9-14 aprilie). Cele mai multe semințe s-au întâlnit la năutul semănat în epoca a II-a în anul 1998 cu 47,7 buc./ pl. iar cele mai puține semințe la năutul semănat în epoca a III-a în anul 2000 cu 24,8 buc./ pl. în anul 2000 numărul de
NĂUTUL by OVIDIU UNGUREANU, MIHAIL AXINTE, GINA UNGUREANU, ELENA UNGUREANU () [Corola-publishinghouse/Science/91866_a_92807]
-
semănat cu 10 zile mai târziu decât epoca a II-a (9-14 aprilie). Cele mai multe semințe s-au întâlnit la năutul semănat în epoca a II-a în anul 1998 cu 47,7 buc./ pl. iar cele mai puține semințe la năutul semănat în epoca a III-a în anul 2000 cu 24,8 buc./ pl. în anul 2000 numărul de semințe la o plantă nu a depășit în cel mai frecvent caz (EII) 27,2 buc./ pl. (tabelul 106). Masa semințelor
NĂUTUL by OVIDIU UNGUREANU, MIHAIL AXINTE, GINA UNGUREANU, ELENA UNGUREANU () [Corola-publishinghouse/Science/91866_a_92807]
-
a scăzut cu 4% când s-au semănat în epoca a III-a, față de martor (epoca I). în anul 1998 masa semințelor la o plantă a fost cuprinsă între 9,1 g/pl (EI) și 11,7 g/pl (EII). Năutul semănat în epoca a III-a a obținut plante cu o greutate a semințelor de 9,5 g/pl, deci cu 0,4 g/pl mai mult decât la variantele însămânțate în epoca I , dar mai puțin cu 2,2
NĂUTUL by OVIDIU UNGUREANU, MIHAIL AXINTE, GINA UNGUREANU, ELENA UNGUREANU () [Corola-publishinghouse/Science/91866_a_92807]
-
III-a a obținut plante cu o greutate a semințelor de 9,5 g/pl, deci cu 0,4 g/pl mai mult decât la variantele însămânțate în epoca I , dar mai puțin cu 2,2, g/pl decât la năutul semănat în epoca a II-a. în anul 1999 năutul semănat în epoca a II-a a realizat semințe cu o masă (10,1g/pl) a cărei diferență este semnificativ pozitivă față de martor (9,0 g/pl), iar cel semănat
NĂUTUL by OVIDIU UNGUREANU, MIHAIL AXINTE, GINA UNGUREANU, ELENA UNGUREANU () [Corola-publishinghouse/Science/91866_a_92807]
-
de 9,5 g/pl, deci cu 0,4 g/pl mai mult decât la variantele însămânțate în epoca I , dar mai puțin cu 2,2, g/pl decât la năutul semănat în epoca a II-a. în anul 1999 năutul semănat în epoca a II-a a realizat semințe cu o masă (10,1g/pl) a cărei diferență este semnificativ pozitivă față de martor (9,0 g/pl), iar cel semănat în epoca a III-a a realizat semințe cu o
NĂUTUL by OVIDIU UNGUREANU, MIHAIL AXINTE, GINA UNGUREANU, ELENA UNGUREANU () [Corola-publishinghouse/Science/91866_a_92807]
-
aprilie în anul 1998 a dus la obținerea unor plante cu greutate medie de 26,5 g, cu 2,7 g mai mult decât în cazul semănatului la 24 aprilie și cu 5,7 g mai mult decât la însămânțarea năutului pe 7 aprilie. în anul 1999 greutatea plantelor a fost mai mică decât în anul 1998, rezultatele cele mai bune obținându-le când s-a semănat la data de 9 aprilie (23,0 g). Semănatul la data de 20 aprilie
NĂUTUL by OVIDIU UNGUREANU, MIHAIL AXINTE, GINA UNGUREANU, ELENA UNGUREANU () [Corola-publishinghouse/Science/91866_a_92807]
-
30 martie a determinat obținerea de plante cu o greutate medie de 21,4 g. în anul 2000 masa plantelor a avut valori cuprinse între 13,2 g/pl. (EIII) [i 16,0 g/pl. (EII). Semănat în epoca I năutul a realizat plante cu o masă de 14,2 g/pl, deci cu 1,8 g/pl mai mică decât la năutul semănt în epoca a II-a și cu 1,0 g/pl. mai mare decât la năutul semănat
NĂUTUL by OVIDIU UNGUREANU, MIHAIL AXINTE, GINA UNGUREANU, ELENA UNGUREANU () [Corola-publishinghouse/Science/91866_a_92807]
-
valori cuprinse între 13,2 g/pl. (EIII) [i 16,0 g/pl. (EII). Semănat în epoca I năutul a realizat plante cu o masă de 14,2 g/pl, deci cu 1,8 g/pl mai mică decât la năutul semănt în epoca a II-a și cu 1,0 g/pl. mai mare decât la năutul semănat în epoca a III-a. în medie pe cei trei ani de experimentare se poate spune că năutul însămânțat în epoca a
NĂUTUL by OVIDIU UNGUREANU, MIHAIL AXINTE, GINA UNGUREANU, ELENA UNGUREANU () [Corola-publishinghouse/Science/91866_a_92807]
-
I năutul a realizat plante cu o masă de 14,2 g/pl, deci cu 1,8 g/pl mai mică decât la năutul semănt în epoca a II-a și cu 1,0 g/pl. mai mare decât la năutul semănat în epoca a III-a. în medie pe cei trei ani de experimentare se poate spune că năutul însămânțat în epoca a II-a când temperatura solului era de 4-5 0C a realizat plante cu o cantitate de biomasă
NĂUTUL by OVIDIU UNGUREANU, MIHAIL AXINTE, GINA UNGUREANU, ELENA UNGUREANU () [Corola-publishinghouse/Science/91866_a_92807]