1,027 matches
-
s-apună când scâncea în poartă cheia. Vântul ne-azvîrlea în păr și-n față pulbere de lună, caldă încă vremea-aceea. Ținând soarele în mână, un oltean - pe jumătate om aievea, în rest fântână cu o cumpănă în spate - dimineața da năvală cu un chiot în cetate. ULCIORUL Pe masa îmi stă, durat din argilă, ulciorul. În rostul ceramic așez uneori, cu rouă pe ele, iubitele flori. Prefer trandafiriul de purpură. Tainic, urmând un sacru canon, dimineața, de o rază cerească atins
Poezii by Lucian Blaga [Corola-publishinghouse/Imaginative/295565_a_296894]
-
Cel alb, sau cel negru?”. Omul care a pus întrebarea nu pare să fi auzit nimic și izbucnește urlând, ca o fiară încolțită de incendiul savanei: „Unde e regele?!”. Apoi nu s-a mai văzut nimic clar. A fost o năvală furibundă asupra turnului de control. Aeroportul deveni un vacarm imens. Se părea că nu va scăpa nimeni din turn. Praful s-a ales din toate instalațiile. Culmea e că nimeni nu s-a gândit să cheme poliția. Regele interzisese asistența
Jucătorul by Gheorghe Drăgan () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1257_a_1933]
-
astăzi, chiar de dimineață. S-a bucurat aproape copilărește când, bărbierindu-se, lama l-a ciupit puțin de obraz. Sângele izvora în bobițe de un roșu intens. Sânge, viață, realism! Să simți cum se scurge din tine viața, cum dă năvală în lumina soarelui acesta de vară! ... Arta ce este dacă nu abandonul în ciudata senzație că, izvor fiind, îți ești ție izvorâtor? Ce este ultimul său roman dacă nu robinetul deschis pentru a nu exploda cazanele sub presiune? Apa bolborosind
Jucătorul by Gheorghe Drăgan () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1257_a_1933]
-
oi carpato-dunărene, cu atât mai multe pagini de cronici, plângeri la „zidurile Vavilonului”, stihuri la stema țării și altele. Cum românii au fost, din vechime, mari crescători de animale, cu carnea au rezistat lăcomiei asupritorilor, iar cu pielea au rezistat năvalei timpului. Astăzi, în ce privește ultimul punct, nu mai avem probleme: fabrici de hârtie câte vrei!” Am reprodus in extenso meditațiile tovarășului Chiracu, deoarece și aici se vede cât de colo „școala Perju”). Câte subiecte de roman! De aceea a și renunțat
Jucătorul by Gheorghe Drăgan () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1257_a_1933]
-
o dată cu noroiul de mâine. Vedeți fulgii uriași ce se zbârlesc lovindu-se de geam? Sunt porumbeii. S-au hotărât să coboare, iubiții mei, acoperind apa și casele cu un strat gros de pene, zvâcnind la toate ferestrele. E o adevărată năvală. Poate ne aduc vestea cea bună. Toată lumea va fi mântuită, nu numai cei aleși, bogățiile și durerile vor fi împărțite între toți, iar dumneavoastră, de pildă, cu începere de azi, vă veți culca în fiecare noapte pe dușumea pentru mine
[Corola-publishinghouse/Imaginative/85071_a_85858]
-
au aruncat în subsolul conștiinței, nu pot dispune de ele ori de câte ori ar dori. Tolba cu amintiri, mai burdușită sau mai goală, reprezintă tezaurul mnemic al fiecărui om, tezaur ce nu poate fi nici cântărit, nici evaluat. Când amintirile plăcute dau năvală peste noi și le retrăim cu nostalgie, chiar prinși de griji ori de nevoi, le întâmpinăm cu bucurie. Trebuința de optimism Chiar dacă viața a intrat pe panta coborâtoare și lunecoasă a senectuții, Chiar dacă speranțele sunt tot mai palide și mai
Acorduri pe strune de suflet by Vasile Fetescu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/773_a_1527]
-
vederi, cabotinismul gravității și esențelor cu care debita banalități și stupizenii, puzderia de oh!-uri și ah!-uri, aerul de „lunatic”, de „înger” obez, toate acestea erau menite să imprime în capetele celor ușor de prostit ideea că poezia dă năvală din toate părțile peste Stănescu, care nu mai prididește să o recepționeze și să o distribuie publicului însetat de „versuri” ininteligibile. Strategia aceasta, asemănătoare cu a lui Nicolae Breban, urmărea împământenirea ideii că Nichita Stănescu e un geniu. După ce manipularea
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2042_a_3367]
-
englez; iar a doua zi În zori, când știrea se răspândise și consilierii regelui, stăpânul nostru, cu contele de Olivares În frunte, dădeau din colț În colț Încercând să găsească o ieșire din asemenea Încurcătură diplomatică, locuitorii Madridului au dat năvală cu mic cu mare În fața Casei cu Șapte Hornuri ca să-l ovaționeze pe Îndrăznețul călător. Charles Stuart era tânăr, Înflăcărat și optimist; Împlinise douăzeci și doi de ani și, cu siguranța aceea Înnăscută a tinerilor, era tot atât de convins de puterea
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1860_a_3185]
-
Întâmplare mai puțin obișnuită la Arad. Elevii dintr-un centru de examen care susțineau ultima probă a Bacalaureatului au fost mutați în timpul concursului pentru că în sală au dat năvală liliecii. Examenul a fost întrerupt câteva minute, timp în care absolvenții au fost nevoiți să se mute în altă sală de curs. Incidentul a avut loc la Grupul școlar "Csiky Gergely" Arad, care este unul dintre cele opt centre de
Într-un liceu din Arad bacul a fost boicotat de...lilieci () [Corola-journal/Journalistic/25326_a_26651]
-
de primejdioși, inamici care le sabotează mărețele realizări. De vină sunt întotdeauna alții: trecutul împovărător, străinătatea, ungurii, intelectualii (nu toți, doar cei care nu s-au dat încă pe brazdă). În afara a vreo două orașe care mai țin, simbolic, pieptul năvalei pesediste - mă gândesc la București și la Timișoara, pentru că despre Cluj mă abțin să vorbesc -, țara e îngenunchiată cum n-a fost nici pe vremea comunismului. Atunci, se vota de frică și din absența oricărei alternative. Acum, se votează tot
Libertatea de-a alege lanțul by Mircea Mihăieș () [Corola-journal/Journalistic/12823_a_14148]
-
din vacarmul istoriei, el s-a retras înlăuntrul propriilor sale plăsmuiri. Energiile irepresibile, predispozițiile pentru ampla retorică barocă și furia investigației au fost supuse unei ordini severe, la limita geometriei. Adîncit în lumea infracelulară, în structurile microscopice prin care dau năvală minusculele fluvii de seve, pictorul a inventat Grădinile suspendate, aceste cosmogonii decorative în care zac laolaltă gheața și magma incandescentă, profunzimile nopții și orbitoarele explozii de lumină. De la contemplația firii el a trecut, mai apoi, la contemplația culturală și Grădinile
Mic dicționar de Sf. Ion by Pavel Șușară () [Corola-journal/Journalistic/10973_a_12298]
-
Gulimănescu,l-am văzut deunăzi pe Calea Victoriei la braț cu fata lui, o cunosc acum (faptul era adevărat). - Ioanide este mehenghi, dădu Suflețel definiția situației,graeculus insidiosus! Joacă pe mai multe cărți. Își împinge băiatul pentru cazul când ar da năvală bestiile. (Suflețel profesa o antipatie zgomotoasă și foarte sinceră momentan împotriva Mișcării, de acord cu ceilalți doi, în tonalități deosebite.) - Crezi oare? se îndoi Gulimănescu. În fond, interogația lui avea, intim, cu totul alt sens și trebuia înțeleasă astfel: "Crezi
Bietul Ioanide by George Călinescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295568_a_296897]
-
El, care nu-și putea închipui respingerea unei mari demnități publice, exprimă un reproș zîmbitor: . - Ce vorbiți?! Ați făcut foarte bine, era nevoie de un omde prestigiu. . Pomponescu surâse, încîntat o secundă, apoi, ca soarele scăpat o clipă dintr-o năvală de nori și reînghițit, se întunecă. . - Am fost solicitat de sus, nu puteam să refuz. Încep acum mizeriile meseriei. . Gaittany găsi de cuviință să se retragă și Pomponescu îl conduse iarăși până la ușă, manifestîndu-și la despărțire dorința de a lua
Bietul Ioanide by George Călinescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295568_a_296897]
-
de a-și ascunde procesul de involuție se constata și la madam Valsamaky-Farfara, care lupta dramatic cu o îmbătrînire accelerată. Deși părul ei era intact, începea a-i albi așa de vertiginos, încît vopsirea nu era în stare să înece năvala albului. După două săptămâni, un strat de zăpadă se vedea la baza părului excesiv de roșcat, în ton roșu venețian. Afară de asta, o persistență peste o anume vârstă a negrului în materie capilară produce un contrast neplăcut cu coloritul pielii, întocmai
Bietul Ioanide by George Călinescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295568_a_296897]
-
vezi cînd n-or să mai aibă vecini. Așteaptă pînă or să rămînă singuri și o să izbucnească panica! Or să se adune în centru ca niște naufragiați pe o plută. Dacă camerele din oraș sînt încă goale, or să dea năvală și or să le ocupe. Dar n-or să fie goale pentru că o să le subînchiriez. După o pauză mai lungă, vocea cealaltă spuse iritată: — Foarte inteligent. Dar nu ești puțin cam optimist? Pariezi pe o tendință care s-ar putea
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2040_a_3365]
-
amărâtelor de gospodine, cu veșnicele sacoșe ce le lungeau mâinile până la genunchi. Căci nu era din țeasta mea și nici din manuscrisul meu muncitorul care, la o coadă ce nu mai era coadă, ci o terciuire de corpuri omenești, o năvală disperată către câteva carcase ude și vinete de pui, o gloată urlând și spărgând vitrinele și-ntinzînd sute de mâini cu gheare rășchirate, scosese o șurubelniță și-și croise drum prin terciul de organe-nnodate, călcând în picioare copiii, îmbrîncind femeile și
Orbitor by Mircea Cărtărescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295572_a_296901]
-
-și cumpere vată de zahăr și, deși nu le era cu adevărat sete, făcând coadă la țâșnitoarea de sub castani. Ajunși în dreptul celor trei stejari bătrâni, impresionant de groși, aflați chiar în fața Circului, oamenii se opreau uimiți, iar copiii dădeau cu toții năvală pe iarbă până lângă scoarța copacilor uriași. Așa ceva nu mai văzuseră și nu mai văzuse nimeni, nici măcar bătrânele care-și făceau veacul pe alee, pe băncile din fața blocurilor: chiar în acea seară ieșiseră din găurile lor, din toți trei stejarii
Orbitor by Mircea Cărtărescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295572_a_296901]
-
moment de confuzie, în care Mandzuk rămăsese izolat într-o zonă plină de stufăriș, în mijlocul unui grup de soldați bizantini. Din sat, mari volute de fum se înălțau către cer. Cu toate acestea, câțiva războinici încă se încăpățânau să dea năvală în casele ce ardeau, cu speranța că vor putea pune mâna pe ceva. Dar era o osteneală inutilă, căci populația fugise la timp, ducând de acolo lucrurile cele mai prețioase și căutând scăpare în munții împăduriți ce se înălțau, abrupți
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2230_a_3555]
-
tot atât cât ar fi putut conduce o mare în furtună. Abia avu timpul să se mire de tot ce se întâmpla, plin de spaimă, dar și de exaltare, căci el însuși se simțea cuprins în acea maree. Descumpăniți de năvala acelei hoarde de turbați care împingea înainte și mulți soldați romani ce fugeau, barbarii se opriră mai întâi, apoi rupseră rândurile și dădură îndărăt, dar fură ajunși din urmă, izbiți, străpunși de țepușe și călcați în picioare. împreună cu ei, în
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2230_a_3555]
-
ore suplimentare, plecam imediat ce terminam programul. Șeful meu m-a înțeles. M-a ajutat foarte mult lucrul acesta. Sincer să fiu, am îndoielile mele în ceea ce-i privește pe pompieri și pe polițiști. E adevărat că la început au dat năvală la Tsukiji, dar la Kodemmachō au ajuns prea târziu. Au venit când deja uitasem de ei. Mă întreb ce s-ar fi întâmplat dacă nu am fi avut noi inițiativa. Probabil că nici polițiștii nu au experiență în așa ceva, dar
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2279_a_3604]
-
și se scuză că m-a deranjat. Nu închise înainte de a preciza că avea chiar acum un meursault fenomenal și că mă lăsa să reflectez. După ce scăpai de pivnicer, îl privii pe Olaf care zăcea pe jos și pricepui că năvala sa îmi despărțea viața într-un înainte și un după. După va veni la timpul potrivit. Mă preocupa înaintele. Cine eram eu? Nimeni nu ar putea răspunde la întrebarea aceasta prea vagă. Chiar punându-mi-o în modul cel mai
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1943_a_3268]
-
orbirii progresive - și mă uitam aici, în S., la băieți cum îl frecau cu zăpadă pe puștiul cel mic al poștașului, cum bombardau cu bulgări tramvaiul, cum se înghesuiau la sunetul clopoțelului ca o grămadă turbată spre intrare, ca să dea năvală în clasă, și izbucneau într-o explozie de râs când trebuia să răspund. Dialectul pe care îl vorbeam eu declanșa, de fiecare dată când domnișoara Kleinert mă scotea la lecție și eu trebuia să ies din bancă și să răspund
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2294_a_3619]
-
pe gardul din scânduri încrucișate care separa grădina de un drum peste câmp. În spatele acestuia creștea o lume rurală, vacile pășteau printre pomii fructiferi, se întindeau tarlale, câmpuri semănate, fumul se ridica din clădirile fermei coloniștilor - și dinspre orizont dă năvală, neagră și amenințătoare ca un potop, pădurea. În acest strat format din culori stridente, amestecate, singură strada rămăsese o linie neagră, care ducea, urcând, spre tufișul de tuia. Dar mișcarea pe atunci constantă de pălării și basmale, de capote de
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2294_a_3619]
-
și mirat atârnau, sub o clapă stropită cu gri, motorul care semăna cu platoșa unei nimfe și înșurubau o placă pe carcasă, purtând numele firmei scris cu litere negre pe fond galben. Dar nu numai la marginea satului construcțiile dădeau năvală în peisaj, „cel mai mare centru de mobilă“ își înălța din nou cubul, vizavi de locul nostru din fața intrării se ridicaseră depozite care făceau necesar accesul liber și o zonă asfaltată destul de largă pentru ca acele camioane de mare tonaj, cu
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2294_a_3619]
-
vrut să-l studiem cu ochelarii de scufundător ai lui Hans Hess, nu era un romantism dotat cu soare, plaje și palmieri, nu era celebra Eiscrem-Paul-Anka ce-ți picura zmeurie în suflet: riff-urile erau ecourile sunetelor de chitară, care dădeau năvală peste idilele Milkshake și Pettycoat, trăsneau lumea oțelăriilor cu macarale strămoșești, pe care fratele meu nu le putea găsi mai puțin mincinoase. Combina muzicală Grundig pe care ne-o dăruise Herr Hackler și care consta dintr-un radio, un pick-up
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2294_a_3619]