1,580 matches
-
de proprietate funciară asupra Transilvaniei, în favoarea ungurilor, Roesler susține că populația română a migrat la nord de Dunăre, trecând munții în Ardeal, doar în secolul al XIII-lea, mult după așezarea ungurilor în interiorul arcului carpatin. Contra tăioasă, venită din partea istoricilor naționaliști români, nu s-a lăsat prea mult așteptată. În 1884, A.D. Xenopol publică Teoria lui Rösler, în care își propune să demonteză piesă cu piesă eșafodajul argumentativ încropit de istoricul austriac. Starea tensională amorsată în avangarda istoriografică prin revigorarea în
Memoria națională românească. Facerea și prefacerile discursive ale trecutului național by Mihai Stelian Rusu () [Corola-publishinghouse/Science/84968_a_85753]
-
plan al Domnilor mari: Unirea Moldovei cu Țara Românească, însă Mateiu Basarab, mare și învățatu Domn, dară și el ținea la Domnie, ca și Lupu, statu în calea planurilor acestuia". Duelul dintre cei doi domnitori rivali este astfel tranșat în favoarea naționalistului Vasile Lupu. Masterplanul său de unificare națională îl elevează în fața provincialului învățat Matei Basarab, care, în lipsa iluminării naționale, este animat de motive personale în a-și asigura prelungirea domniei și se opune Providenței întrupate în politicile militare ale lui Lupu
Memoria națională românească. Facerea și prefacerile discursive ale trecutului național by Mihai Stelian Rusu () [Corola-publishinghouse/Science/84968_a_85753]
-
prelungit într-o formulă extremistă, formând fundația ideologică a extremei drepte românești. Țâșnind cu aplomb din condeiele poetico-jurnalistice ale unui Nichifor Crainic sau Octavian Goga, discursul identitar al acestora poate fi descris drept "fanatism naționalistic", o hiperbolizare a elaboratului ideologic naționalist de la sfârșit de secol XIX. Pe de altă parte, filtrat prin criticismul junimist, mesajul difuzat prin literatura didactică formează un bloc discursiv caracterizabil printr-un "naționalism critic". Vorbim, așadar, de existența unei dualități discursive, ale cărei bifurcații definesc extremele discursului
Memoria națională românească. Facerea și prefacerile discursive ale trecutului național by Mihai Stelian Rusu () [Corola-publishinghouse/Science/84968_a_85753]
-
spus că poporul român este cel mai mare mucenic pe care l-a văzut omenirea (Patrașcanu, 1937, p. 7). La Grande sonate pathétique a trecutului românesc este cântată, în partitura istoriografică, nu doar în gama specifică manualelor de istorie de către naționaliștii cu o propensiune cognitiv-emotivă în acest sens, ci și de către cei ce clamau înlocuirea lirismului tragic cu sobrietatea analitică. Astfel, spre exemplu, cedează în fața acestei ispite patetice Ion Ursu - legatarul lui Dimitrie Onciul la catedra de Istorie a Românilor de la
Memoria națională românească. Facerea și prefacerile discursive ale trecutului național by Mihai Stelian Rusu () [Corola-publishinghouse/Science/84968_a_85753]
-
a coloniștilor romani este demontată complet, arătându-se că aceștia proveneau din cele mai exotice părți ale imperiului (Asia, Egipt, Africa, Siria etc.), iar unii dintre ei nici măcar nu erau romanizați. Criticismul istoriografic își permite chiar să pronunțe ceea ce pentru naționaliștii fanatici trebuie să fi fost percepută ca o blasfemie națională, anume că "cucerirea Daciei de Romani a fost oarecum o greșală din punctul de vedere al ușurinței apărării hotarelor lor. Dunărea era cel mai bun hotar, care se putea lesne
Memoria națională românească. Facerea și prefacerile discursive ale trecutului național by Mihai Stelian Rusu () [Corola-publishinghouse/Science/84968_a_85753]
-
rețineri că Dacia a fost colonizată "cu elemente aduse ex toto Orbe Romano", cu oameni veniți din "Tracia, Pannonia, Gallia, Asia Mică, Nordul Africei etc.", "fie romanizați, fie neromanizați". Distrugând iremediabil teza purismul etnogenetic (fie și daco-romanic), atât de scump naționaliștilor români, manualul rollerian afirmă că în urma colonizării s-a format "un adevărat mozaic de neamuri" (Roller, 1952, p. 41). Poporul român avea să rezulte din acest amalgam doar după ce slavii își vor fi adus contribuția cardinală. Prin această nouă mutație
Memoria națională românească. Facerea și prefacerile discursive ale trecutului național by Mihai Stelian Rusu () [Corola-publishinghouse/Science/84968_a_85753]
-
țărănească a lui Horea, Cloșca și Crișan (1784), Răscoala populară sub conducerea lui Tudor Vladimirescu (1821), Răscoala țăranilor din 1888 și, în fine, mare Răscoală din 1907. Pentru fiecare din aceste evenimente explozive, manualul evidențiază natura lor socială. Acolo unde naționaliștii descopereau primatul conotațiilor naționale, socialiștii răstoarnă ierarhia, subliniind primordialitatea cauzelor sociale. În cazul răscoalei conduse de Horea, în care interbelicul repera sensuri naționale, postbelicul comunist nu îi detectează decât caracterul de clasă și trans-etnic, evidențiat de faptul că "țăranii unguri
Memoria națională românească. Facerea și prefacerile discursive ale trecutului național by Mihai Stelian Rusu () [Corola-publishinghouse/Science/84968_a_85753]
-
puternic element socialist. Viziunea naționalistă care a dominat spiritul istoriografic românesc începând cu sfârșitul secolului al XIX-lea până la 1947 s-a văzut re-întronată ca optica oficială prin prisma căreia trebuie vizualizat trecutul autohton. Ideile care i-au obsedat pe naționaliștii români (continuitatea politico-statală, "România eternă", neatârnarea națională, unitatea veșnică a românității) au fost amplificate în discursul istoric național-comunist. În acord cu întorsătura de la antinaționalism la naționalismul exaltat al deceniului al optulea, regimul a procedat la reabilitarea in corpore a personalităților
Memoria națională românească. Facerea și prefacerile discursive ale trecutului național by Mihai Stelian Rusu () [Corola-publishinghouse/Science/84968_a_85753]
-
Unitatea Națională a Românilor (PUNR), devenit astfel primul partid de extremă dreapta din peisajul politic postcomunist. Crearea celor două blocuri politice (UDMR, respectiv Vatra Românească cu apendicele său PUNR) au introdus o falie etnică în comunitățile transilvane, alimentând totodată temerile naționaliștilor de peste Carpați cu privire la pericolul maghiar la adresa unității naționale. Etnicizarea politicii postdecembriste începută prin regrupările etnice în jurul UDMR și Vatra Românească au antamat tensiunile interetnice care vor răbufni în sângerosul conflict consumat pe străzile orașului Târgu Mureș în martie 1990. Devenită
Memoria națională românească. Facerea și prefacerile discursive ale trecutului național by Mihai Stelian Rusu () [Corola-publishinghouse/Science/84968_a_85753]
-
încearcă să "îngroape" trecutul dificil în uitarea colectivă. Elocvent în acest sens este exemplul furnizat de gestionarea trecutului franchist în Spania post-autoritară. În locul unei "răfuieli cu trecutul" dictatorial care a durat 36 de ani (de la sfârșitul războiului civil câștigat de "naționaliștii" generalului Francisco Franco împotriva "republicanilor" comuniști din 1939 până la moartea sa survenită în 1975), elita politică post-franchistă a optat pentru "instituționalizarea uitării" (Grosescu și Ursachi 2009, p. 49) realizată prin legiferarea amnistiei generale; ii) prin promovarea uitării survenite pe cale naturală
Memoria națională românească. Facerea și prefacerile discursive ale trecutului național by Mihai Stelian Rusu () [Corola-publishinghouse/Science/84968_a_85753]
-
recomandat călduros pe Balș împăratului, pentru a fi numit în fruntea Administrației Bucovinei. Recomandările aveau în vedere atât activitatea anterioară desfășurată în Bucovina și la Consiliul Aulic de Război și Cancelaria Aulică din Viena, cât și faptul că era un "naționalist", ce cunoștea locuitorii provinciei, constituția și situația acesteia și ar fi putut face acolo servicii foarte avantajoase statului și împăratului, îndepărtând impresiile ostile, pe care fosta administrație militară le-a lăsat în sufletele moldovenilor împotriva regimului imperial, prin refuzul acceptării
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1474_a_2772]
-
și apropiații săi. Mai mult, putem considera că acest conflict între administrație și cler, ce se constituie într-o prelungire a luptei dintre stat și biserică în perioada iosefinistă, are și anumite conotații naționale, dat fiind faptul că Balș, ca naționalist moldovean și iosefinist, dorea o biserică etatizată, națională și de limbă română și nu putea accepta tendințele de slavizare a acesteia, favorizate de episcopul Daniil Vlahovici, sârb din Slavonia, de origine 219. Din acest conflict au rezultat mai multe plângeri
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1474_a_2772]
-
Marino - Politică și cultură 15. Georges Duby - Anul 1000 16. Vasile Gogea - Fragmente salvate (1975-1989) 17. Paul Evdokimov - Rugăciunea în Biserica de Răsărit 18. Henri Bergson - Materie și memorie 19. Iosif Sava - Radiografii muzicale. 6 Serate TV 20. Gabriel Andreescu - Naționaliști, antinaționaliști... O polemică în publicistica românească 21. Stelian Tănase - Revoluția ca eșec 22. Nikolai Berdiaev - Sensul istoriei 23. Françoise Thom - Sfîrșiturile comunismului 24. Jean Baudrillard - Strategiile fatale 25. Paul Ricœur, J.L. Marion ș.a. - Fenomenologie și teologie 26. Thierry de Montbrial
Toţi sîntem niște canibali by Claude Lévi‑Strauss () [Corola-publishinghouse/Memoirs/613_a_1373]
-
a fi cât mai aproape de ciudatul cioban cărturar. Că citea și îndemna pe toți românii la unire spre a scăpa de jugul străin, aceasta aveam s-o aflăm mai târziu. Părinții noștri ne povestesc și acum despre sentimentele sale de naționalist înfocat. Iată ce scrie Constantin Graur în lucrarea sa «Câțiva inși» : Când trenul porni, îmi adusei aminte de Cârțan. Îl căutai prin toate vagonele și îl găsii în fine, într-unul ocupat numai de țărani transilvăneni. Eroul perora cu multă
Cârțișoara: monografie; vol. II - OAMENII by Traian Cânduleå, Ilie Costache () [Corola-publishinghouse/Memoirs/412_a_1339]
-
celular cu hands-free... De-a dreptul îngrijorător este că imprecațiile băștinașilor încep să sune tot mai aidoma celor proferate de frații noștri vitregi de la Chișinău aflați în solda caraghiosului Vasile Stati. Și pentru ei, Eminescu nu-i altceva decât un naționalist desuet, delirant, imitator servil, total depășit, xenofob împătimit... Nu-i mai puțin adevărat că și de cealaltă parte încep să se alinieze poziții imposibil de acceptat. Într-un cadru oficial, la București, s-a lansat ideea (pornită, evident, din bune
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1578_a_2876]
-
printre altele, să negocieze și să diminueze, pe cât posibil, litigiile și conflictele între evrei și arabi în problema palestiniană. El a ajuns la un prim armistițiu între cele două părți. Dar, în 1948, a fost asasinat de niște extremiști și naționaliști fanatici, israeliți. În același spirit rațional și umanist a acționat și suedezul Raoul Walenberg provenind dintr-o familie bogată, de industriași și bancheri. Trimis în calitate de prim secretar al Legației suedeze la Budapesta în 1944, după ce S.U.A. înființaseră Conciliul pentru Refugiații
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1522_a_2820]
-
sau etnologii care iau parte la dezbaterea problemelor Bucovinei ca "model de integrare europeană actuală și viitoare" evreii subscriu fără rezerve mitului habsburgic. Chaim Frank, de pildă, analizând "aportul evreilor la cultura Bucovinei", după ce relevă că "nici nemții fasciști, nici naționaliștii români, ucraineni ori polonezi nu au fost în stare să șteargă din memoria Bucovinei aportul evreilor de-a lungul istoriei la viața culturală a acestei provincii", ajunge și el la concluzia limpede că "Bucovina a fost cândva o Europă în
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1522_a_2820]
-
Anglia 11 ÎI Începuturile mișcării naționaliste irlandeze 27 III Radicalizarea mișcării naționaliste irlandeze (1876-1900) 41 IV Irlanda înaintea izbucnirii primului război mondial (1900-1914) 54 V Irlanda în perioada 1914-1916 75 VI Rebeliunea din 1916 și consecințele ei 89 VII Reorganizarea naționaliștilor republicani 107 VIII Războiul de independență, semnarea Tratatului Anglo-Irlandez și războiul civil 1919-1923 117 Preliminării 117 Armistițiu, negocieri 145 Către un război civil 153 IX Preistoria aderării Irlandei la Comunitatea Europeană 162 X Sistemul politic irlandez 180 1. Caracteristici generale
Studii irlandeze by Codruţ Constantinescu () [Corola-publishinghouse/Science/909_a_2417]
-
375 de voturi). Și astfel, Partidul lui Redmond s-a trezit în postura atrăgătoare de a fi arbitrul scenei politice britanice. O situatie atît de favorabilă trebuia speculata la maximum. Redmond a decis să se alieze cu vechiul partener al naționaliștilor moderați irlandezi, Partidul Liberal, în schimbul obținerii idealului formator al acestui partid: autonomia Irlandei. Noul guvern prezidat de Asquith, deținînd majoritatea în Camera Comunelor, a impus reformarea constituțională a sistemului legislativ britanic prin adoptarea Legii Parlamentului 28, care prevedea limitarea substanțială
Studii irlandeze by Codruţ Constantinescu () [Corola-publishinghouse/Science/909_a_2417]
-
Britanii, negînd astfel etnicitatea irlandezilor și diferențele importante dintre galezi și scoțieni, pe de o parte, si irlandezi, pe de alta. Carson credea că "problema autonomiei s-a pus numai după ce majoritățile parlamentare din Marea Britanie au fost decise de aportul naționaliștilor moderați irlandezi. Atîta timp cît au existat majorități independente nu s-a auzit nici un cuvînt despre autonomie". Dezbaterile privind autonomia Irlandei au provocat intense reacții din partea curentuluui unionist. Aproximativ 100 000 de oameni au demonstrat în localitatea Balmoral 32 împotriva
Studii irlandeze by Codruţ Constantinescu () [Corola-publishinghouse/Science/909_a_2417]
-
acestei formațiuni a fost Padraig Pearse, un poet și profesor din Dublin. Pentru a motiva înființarea Irish Volunteer Force, el a declarat că "Nordul a început. Mie personal mi se pare ca orangiștii înarmați sînt mult mai puțin ridicoli decît naționaliștii dezarmați. Aș vrea să văd fiecare cetățean irlandez înarmat". În IVF s-au înrolat membri ai Frăției Republicane, ai Sinn Fein, ai Asociației Atletice Gaelice, ai Ligii Gaelice, dar și ai Partidului Autonomist Irlandez, într-un efort de a-și
Studii irlandeze by Codruţ Constantinescu () [Corola-publishinghouse/Science/909_a_2417]
-
deținea, în acea perioadă, 40 200 de puști. La 26 iulie 1914, Irish Volunteer Force a beneficiat la rîndul ei de un transport de arme și muniții. Încărcătură a pătruns în Irlanda prin portul Hawth, de lîngă Dublin. Atunci cînd naționaliștii au încercat să strecoare armele și muniția în Dublin, Poliția Regală Britanică37și regimentul King's Own Scotish Borderers au încercat să intercepteze transportul, fără a reuși. La întoarcerea în oraș, trupele au fost întîmpinate de o mulțime furioasă. Soldații au
Studii irlandeze by Codruţ Constantinescu () [Corola-publishinghouse/Science/909_a_2417]
-
oraș, trupele au fost întîmpinate de o mulțime furioasă. Soldații au deschis focul, ucigînd trei persoane. Cele 2 000 de carabine au fost distribuite organizațiilor locale. Felul cum a acționat guvernul englez în cele două cazuri a fost observat de către naționaliștii irlandezi, ceea ce nu a contribuit deloc la calmarea spiritelor. Dublul standard a fost privit că o încurajare directă adresată protestanților, fapt ce a determinat radicalizarea mișcării naționaliste irlandeze. La aceste incidente s-a adăugat și atitudinea armatei britanice staționate în
Studii irlandeze by Codruţ Constantinescu () [Corola-publishinghouse/Science/909_a_2417]
-
propriei lor clase, ordine pe care le-ar fi executat fără crîcnire dacă ar fi fost aplicate altora."39 Guvernul condus de Asquith a înțeles că nu trebuia să forțeze notă, și din această cauză a încercat să modereze poziția naționaliștilor autonomiști, daca nu a putut-o face cu cea a unioniștilor. Situația lui Redmond, liderul moderaților catolici, a devenit extrem de șubredă, el fiind prins între trei fronturi: (1) guvernul englez, care depindea într-o anumită măsură de Partidul Autonomist Irlandez
Studii irlandeze by Codruţ Constantinescu () [Corola-publishinghouse/Science/909_a_2417]
-
secole de istorie și tradiție și l-a aruncat pe fereastră. El a îndreptat Irlanda către un anume curs de acțiune, dar nu avea autoritatea să o facă, si mai ales nu avea nici o garanție din partea guvernului britanic că doleanțele naționaliștilor autonomiști irlandezi vor fi întîmpinate favorabil la sfîrșitul războiului". Dar John Redmond era conducătorul celui mai important partid politic irlandez, care avea 84 de parlamentari la Westminster și era, practic, singurul reprezentant real al naționalismului moderat irlandez. În 1914, autoritatea
Studii irlandeze by Codruţ Constantinescu () [Corola-publishinghouse/Science/909_a_2417]