2,234 matches
-
împrejurărilor. Cea de-a patra transformare esențială este „naționalizarea” PCC. Departe de Moscova, lipsit de legătură radiotelegrafică timp de mai multe luni, debarasat după întrunirea de la Zunyi de tutela lui Otto Braun, delegatul Internaționalei Comuniste* PCC își accentuează procesul de „naționalizare”. Consecința imediată - el are o mai bună percepție a mutației fundamentale a climatului politic chinez - avântul naționalismului* confruntat cu presiunea crescândă a Japoniei în nordul Chinei. în cursul Marșului cel Lung își inaugurează PCC activitatea sa de captare a naționalismului
Dicționarul comunismului by Stéphane Courtois () [Corola-publishinghouse/Science/1933_a_3258]
-
și anticoloniale din țările lumii a treia deschide un nou câmp de acțiune. Noua strategie de alianță este experimentată tot în Orientul Mijlociu, cu Egiptul lui Nasser. URSS le furnizează liderilor naționaliști arme, un model de dezvoltare bazat pe industrializare* și naționalizare, precum și o inginerie politică centrată pe modelul partiduluistat* care exercită un control strict asupra economiei* și societății*, recurgând la mobilizarea și la represiunea de masă. Noile elite din lumea arabă, mai sensibile la ideologia marxistă* și socialistă* decât la democrația
Dicționarul comunismului by Stéphane Courtois () [Corola-publishinghouse/Science/1933_a_3258]
-
puterea îi este grav amenințată, Lenin ordonă înăbușirea revoltei, dar se hotărăște să facă o pauză. în martie 1921, recunoaște: „Acestea sunt faptele. Tot sistemul comunismului de război a intrat în coliziune cu interesele țărănimii [...]. Am mers prea departe cu naționalizarea comerțului și industriei, cu blocarea schimburilor locale. Putem să dăm puțin înapoi fără să distrugem dictatura proletariatului”. Noua Politică Economică (NEP), decretată la 21 martie 1921, proslăvește o reîntoarcere parțială la economia de piață: denaționalizarea și libertatea comerțului intern, deschiderea
Dicționarul comunismului by Stéphane Courtois () [Corola-publishinghouse/Science/1933_a_3258]
-
partidelor de centru. Extrema stângă se bazează pe șeful guvernului, Vasco Gonșalves, și pe comandamentul trupelor de elită deținut de Carvalho. încă de la 22 februarie 1975, MFA revendică dreptul de veto asupra oricărei decizii politice importante. în martie, guvernul începe naționalizarea sectoarelor-cheie ale economiei* - finanțe, transporturi, industrie -, însoțită de o reformă agrară bazată pe ocupări de pământuri în centrul și sudul țării. Junta salvării naționale este înlocuită de un Consiliu al Revoluției, condus de Gonșalves, Gomes și de Carvalho. La 11
Dicționarul comunismului by Stéphane Courtois () [Corola-publishinghouse/Science/1933_a_3258]
-
cazului român de către J.J. Linz, A. Stepan, Problems of Democratic Transition and Consolidation. Southern Europe, South Africa, and Post-Communist Europe, The Johns Hopkins University Press ,Baltimore și Londra, 1996, pp. 349-356. 62 Stalinismul nu ar fi decât o formă de "naționalizare" a comunismului, naționalismul devenind în felul acesta un fenomen latent în toate regimurile comuniste modelate prin stalinism, R.C. Tucker, "Stalinism and Comparative Communism", in Id. (ed.), Stalinism. Essays in Historical Interpretation, New York, 1977, p. XVII. P. Zwick, National Communism, Boulder
Clivajele politice în Europa Centrală şi de Est by Jean-Michel de Waele [Corola-publishinghouse/Science/916_a_2424]
-
comun problemele de ordin moral, social și umanitar"61. Cele două poziții sunt reprezentate într-o manieră relativ egală în cadrul Bisericii. În aceeași logică, Biserica Ortodoxă respinge principiul restitutio in integrum a bunurilor Bisericii Uniate, urmând poziția statului în raport cu problema naționalizărilor regimului comunist 62. La modul general, ortodoxia este percepută ca fiind aliat indispensabil al protecției naționale 63, profesorul Stăniloae justificând astfel, în 1990, necesitatea învățământului religios nu doar în termenii eticii creștine, ci și raportată la protecția națională: "problema predării
Clivajele politice în Europa Centrală şi de Est by Jean-Michel de Waele [Corola-publishinghouse/Science/916_a_2424]
-
nuanțele înstrăinării. Temă esențială a cărților sale, înstrăinarea pare o adevărată modalitate existențială în viziunea Hertei Müller. Aparținând unei minorități numite, distant și superior, conlocuitoare, vorbind un dialect îndepărtat al limbii germane, având o familie marcată de război, lagăre și naționalizare, persecutată de Securitate, Herta Müller afirmă un destin exemplar al rătăcirii înstrăinate prin spațiul real și istoric al comunismului românesc. Accentele introspective ale acestui volum îi conferă o dimensiune poetică neobișnuit de intensă, în care narațiunii îi răspund, într-un
Cărțile insomniei by Gabriela Glăvan () [Corola-publishinghouse/Science/84939_a_85724]
-
de mare măsură încât, cu excepția serviciilor sociale, aceasta este instituția care beneficiază de cea mai înaltă cotă de încredere, în ciuda deceniilor de critică ideologică la adresa marilor afaceri. Un fenomen similar a fost vizibil în Italia. După jumătate de secol de naționalizare a marilor companii în Marea Britanie, Franța, Italia și în alte părți ale lumii, după o experiență bogată a capitalismului de stat în Europa de Vest și lecțiile învățate din experiența socialistă în Europa de Est, le grand patronat de astăzi expune o imagine îmbunătățită
Comparaţii şi explicaţii în ştiinţa politică şi sociologie by Mattei Dogan [Corola-publishinghouse/Science/918_a_2426]
-
este parte, pe bază de reciprocitate, în condițiile prevăzute prin lege organică, precum și prin moștenire legală. ... (3) Nimeni nu poate fi expropriat decât pentru o cauza de utilitate publică, stabilită potrivit legii, cu dreapta și prealabilă despăgubire. ... (4) Sunt interzise naționalizarea sau orice alte măsuri de trecere silită în proprietate publică a unor bunuri pe baza apartenentei sociale, etnice, religioase, politice sau de alta natura discriminatorie a titularilor. ... (5) Pentru lucrări de interes general, autoritatea publică poate folosi subsolul oricărei proprietăți
CONSTITUŢIE*) din 21 noiembrie 1991 (*republicată*). In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/107465_a_108794]
-
expulzați” au rămas în țară, în urma sumelor de bani primite pentru acest lucru. O altă tentativă de escrocare a statului român s-a petrecut în perioada 1936-1937, prin cererile unor așa-ziși urmași ai acționarilor de a primi despăgubiri pentru naționalizarea liniei de cale ferată Cetatea-Albă-Basarabeasca. La această acțiune s-au raliat preotul Cuciujna, șeful organizației Hotin a Partidului Național Creștin, Daniel Ciugureanu, vicepreședintele Senatului și alte persoane interesate. Practic, în anii 1911-1912 Rusia a decis construirea unor linii de cale
Istoria serviciilor de informaţii-contrainformaţii româneşti în perioada 1919-1945 by Alin SPÂNU () [Corola-publishinghouse/Memoirs/101011_a_102303]
-
1.1. Numărul actului normativ prin care a fost înființată societatea comercială; 1.1.2. Unitatea economică de stat din care a provenit; 1.1.3. Modul în care a fost înființată unitatea economică de stat din care provine (anul, naționalizare, investiție după anul 1948 etc.). 1.2. Dreptul de proprietate (descriere) 1.2.1. Dreptul de proprietate și/sau de folosință a terenului, clădirilor, utilajelor etc.; 1.2.2. Bunurile din patrimoniu al căror drept de folosință a fost cedat
CRITERII nr. 1043 din 20 septembrie 1991 pentru selectarea societăţilor comerciale care se privatizează prin vînzare de acţiuni, înainte de organizarea Fondurilor Proprietăţii Private şi a Fondului Proprietăţii de Stat. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/108103_a_109432]
-
întîi că este competența, potrivit art. 144 lit. a) din Constituție, să soluționeze sesizarea, iar aceasta s-a făcut cu respectarea dispozițiilor legale. Cît privește art. 27 din sus-menționata lege, Curtea Supremă de Justiție apreciază că neconstituțională prevederea referitoare la "naționalizarea" investițiilor efectuate în zonele libere, deoarece naționalizarea, ca mijloc de dobîndire a proprietății publice, pe lîngă faptul că apare că o sancțiune neconstituțională, nici nu este necesară, întrucît, în prezența unui interes public, există posibilitatea exproprierii investițiilor efectuate în zonele
DECIZIE nr. 4 din 3 iulie 1992 cu privire la constituţionalitatea art. 27 şi art. 34 din Legea privind regimul zonelor libere. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/108151_a_109480]
-
lit. a) din Constituție, să soluționeze sesizarea, iar aceasta s-a făcut cu respectarea dispozițiilor legale. Cît privește art. 27 din sus-menționata lege, Curtea Supremă de Justiție apreciază că neconstituțională prevederea referitoare la "naționalizarea" investițiilor efectuate în zonele libere, deoarece naționalizarea, ca mijloc de dobîndire a proprietății publice, pe lîngă faptul că apare că o sancțiune neconstituțională, nici nu este necesară, întrucît, în prezența unui interes public, există posibilitatea exproprierii investițiilor efectuate în zonele libere. Cît privește art. 34 din sus-menționata
DECIZIE nr. 4 din 3 iulie 1992 cu privire la constituţionalitatea art. 27 şi art. 34 din Legea privind regimul zonelor libere. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/108151_a_109480]
-
analizat și punctele de vedere trimise de către Cameră Deputaților și Guvern, precum și o explicație a Ministerului Transporturilor, anexată la punctul de vedere al Guvernului. În punctul de vedere exprimat de către Cameră Deputaților se arată că dispoziția din art. 27 nu admite naționalizarea în sensul de spoliere, ca act arbitrar, de trecere în proprietatea statului a investițiilor respective fără despăgubiri, ci, dimpotrivă, conceptul de "naționalizare" are în vedere instituirea unei norme de protecție și garanție a proprietății private, asigurînd că o astfel de
DECIZIE nr. 4 din 3 iulie 1992 cu privire la constituţionalitatea art. 27 şi art. 34 din Legea privind regimul zonelor libere. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/108151_a_109480]
-
Guvernului. În punctul de vedere exprimat de către Cameră Deputaților se arată că dispoziția din art. 27 nu admite naționalizarea în sensul de spoliere, ca act arbitrar, de trecere în proprietatea statului a investițiilor respective fără despăgubiri, ci, dimpotrivă, conceptul de "naționalizare" are în vedere instituirea unei norme de protecție și garanție a proprietății private, asigurînd că o astfel de naționalizare nu poate interveni decat cu respectarea strictă a anumitor condiții și cu plata unor despăgubiri legale. În fapt, se arătă în
DECIZIE nr. 4 din 3 iulie 1992 cu privire la constituţionalitatea art. 27 şi art. 34 din Legea privind regimul zonelor libere. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/108151_a_109480]
-
în sensul de spoliere, ca act arbitrar, de trecere în proprietatea statului a investițiilor respective fără despăgubiri, ci, dimpotrivă, conceptul de "naționalizare" are în vedere instituirea unei norme de protecție și garanție a proprietății private, asigurînd că o astfel de naționalizare nu poate interveni decat cu respectarea strictă a anumitor condiții și cu plata unor despăgubiri legale. În fapt, se arătă în continuare, naționalizarea este situată pe același plan cu exproprierea, fiind supusă aceluiași regim juridic și avînd aceeași finalitate că
DECIZIE nr. 4 din 3 iulie 1992 cu privire la constituţionalitatea art. 27 şi art. 34 din Legea privind regimul zonelor libere. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/108151_a_109480]
-
în vedere instituirea unei norme de protecție și garanție a proprietății private, asigurînd că o astfel de naționalizare nu poate interveni decat cu respectarea strictă a anumitor condiții și cu plata unor despăgubiri legale. În fapt, se arătă în continuare, naționalizarea este situată pe același plan cu exproprierea, fiind supusă aceluiași regim juridic și avînd aceeași finalitate că și exproprierea, ceea ce marchează tocmai respectarea prevederilor Constituției, potrivit cărora proprietatea este inviolabila. Se motivează apoi prevederea legală și prin concordanță cu reglementările
DECIZIE nr. 4 din 3 iulie 1992 cu privire la constituţionalitatea art. 27 şi art. 34 din Legea privind regimul zonelor libere. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/108151_a_109480]
-
marchează tocmai respectarea prevederilor Constituției, potrivit cărora proprietatea este inviolabila. Se motivează apoi prevederea legală și prin concordanță cu reglementările din Legea nr. 35/1991 privind regimul investițiilor străine. În acest sens, se susține că și în situația suprimării termenului "naționalizare", acest concept rămîne în Legea nr. 35/1991 , iar existența unor reglementări diferite în aceeași problemă generează interpretări contradictorii, care pot crea suspiciuni din partea statelor străine față de legislația română în acest domeniu. Totodată, se subliniază că noțiunea de "naționalizare" este
DECIZIE nr. 4 din 3 iulie 1992 cu privire la constituţionalitatea art. 27 şi art. 34 din Legea privind regimul zonelor libere. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/108151_a_109480]
-
termenului "naționalizare", acest concept rămîne în Legea nr. 35/1991 , iar existența unor reglementări diferite în aceeași problemă generează interpretări contradictorii, care pot crea suspiciuni din partea statelor străine față de legislația română în acest domeniu. Totodată, se subliniază că noțiunea de "naționalizare" este cuprinsă și în tratatele încheiate de România cu statele străine, ca măsură de apărare a intereselor cetățenilor lor împotriva oricăror măsuri arbitrare și că tratatele ratificate de Parlament, potrivit legii, fac parte din dreptul intern (art. 11 din Constituție
DECIZIE nr. 4 din 3 iulie 1992 cu privire la constituţionalitatea art. 27 şi art. 34 din Legea privind regimul zonelor libere. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/108151_a_109480]
-
lor împotriva oricăror măsuri arbitrare și că tratatele ratificate de Parlament, potrivit legii, fac parte din dreptul intern (art. 11 din Constituție). În fine, în punctul de vedere al Camerei Deputaților se susține că, deși Constituția nu conține conceptul de "naționalizare", s-ar putea lua totuși în discuție dacă, în anumite cazuri de excepție, statul român nu ar putea recurge și la unele măsuri de "naționalizare" în temeiul suveranității sale naționale. Cu privire la art. 34 din Legea privind regimul zonelor libere, în
DECIZIE nr. 4 din 3 iulie 1992 cu privire la constituţionalitatea art. 27 şi art. 34 din Legea privind regimul zonelor libere. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/108151_a_109480]
-
punctul de vedere al Camerei Deputaților se susține că, deși Constituția nu conține conceptul de "naționalizare", s-ar putea lua totuși în discuție dacă, în anumite cazuri de excepție, statul român nu ar putea recurge și la unele măsuri de "naționalizare" în temeiul suveranității sale naționale. Cu privire la art. 34 din Legea privind regimul zonelor libere, în punctul de vedere exprimat de către Cameră Deputaților se arată că reglementarea propus�� privește numai regimul vamal, "sub toate celelalte aspecte aplicându-se legislația internă română
DECIZIE nr. 4 din 3 iulie 1992 cu privire la constituţionalitatea art. 27 şi art. 34 din Legea privind regimul zonelor libere. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/108151_a_109480]
-
română", și că este posibil că situațiile de excepție prevăzute de Legea nr. 15/1991 - care interzic sau condiționează declan��area grevei - să fie aplicabile și în asemenea zone. În punctul de vedere exprimat de către Guvern se considera prevederea privind "naționalizarea" ca fiind constituțională, pentru că "noțiunile de naționalizare și expropriere nu au încă un conținut definit exact printr-un act normativ" și că "apare evident că ambele noțiuni au același scop și anume cel al etatizării". Se adaugă că art. 27
DECIZIE nr. 4 din 3 iulie 1992 cu privire la constituţionalitatea art. 27 şi art. 34 din Legea privind regimul zonelor libere. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/108151_a_109480]
-
de excepție prevăzute de Legea nr. 15/1991 - care interzic sau condiționează declan��area grevei - să fie aplicabile și în asemenea zone. În punctul de vedere exprimat de către Guvern se considera prevederea privind "naționalizarea" ca fiind constituțională, pentru că "noțiunile de naționalizare și expropriere nu au încă un conținut definit exact printr-un act normativ" și că "apare evident că ambele noțiuni au același scop și anume cel al etatizării". Se adaugă că art. 27 enumeră toate modalitățile de garantare a dreptului
DECIZIE nr. 4 din 3 iulie 1992 cu privire la constituţionalitatea art. 27 şi art. 34 din Legea privind regimul zonelor libere. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/108151_a_109480]
-
privind regimul zonelor libere să fie eliminat". Curtea Constituțională, examinînd sesizarea Curții Supreme de Justiție, punctele de vedere exprimate de către Cameră Deputaților și Guvern, precum și concordanță dintre textele legale în discuție și dispozițiile constituționale, reține următoarele: a) În legătură cu prevederea privind "naționalizarea" din art. 27 din Legea privind regimul zonelor libere ... Constituția României garantează, prin art. 41, dreptul de proprietate, precum și creanțele asupra statului. În acest sens Constituția prevede că " Nimeni nu poate fi expropriat decît pentru o cauză de utilitate publică
DECIZIE nr. 4 din 3 iulie 1992 cu privire la constituţionalitatea art. 27 şi art. 34 din Legea privind regimul zonelor libere. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/108151_a_109480]
-
și art. 135, rezultă că numai exproprierea este nominalizată și deci admisă, ca modalitate de trecere silită, prin dispoziția autorităților statale competențe, a unor bunuri din proprietatea privată în proprietatea publică a statului. Din nici un text constituțional nu rezultă posibilitatea "naționalizării" că transfer de proprietate rezultînd dintr-o decizie a autorităților publice competențe, căreia proprietarul sau proprietarii trebuie să i se conformeze. Lipsa nominalizării "naționalizării" din Constituție nu este întîmplătoare, ea este rezultatul voinței constituantului de a înlătura dintre mijloacele de
DECIZIE nr. 4 din 3 iulie 1992 cu privire la constituţionalitatea art. 27 şi art. 34 din Legea privind regimul zonelor libere. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/108151_a_109480]