805 matches
-
fapt acestui FP i se transmit toate elementele din cîmpul Focalizatorului Extern. Prin urmare, FE își păstrează întotdeauna focalizarea, în care poate fi încadrată și focalizarea Focalizatorului-Personaj ca obiect. Și acest fapt poate fi explicat prin aplicarea principiilor generale ale naratologiei. În încercarea de a reflecta punctul de vedere al altcuiva, avem succes doar în măsura în care cunoaștem și înțelegem acest punct de vedere. De aceea nu este nici o diferență de focalizare între așa-numita "narațiune la persoana întîi" și o "narațiune la
Naratologia. Introducere în teoria narațiunii by MIEKE BAL () [Corola-publishinghouse/Science/1018_a_2526]
-
Aptekar și atunci cînd m-am referit și la alte imagini vizuale, nu există nici un motiv să limităm analiza naratologică doar la texte. Narativitatea filmelor este evidentă, chiar dacă cea mai bună metodă de a le analiza nu este la fel de evidentă. Naratologia filmică este un domeniu bogat și divers, pe care nu îmi propun să îl prezint aici. În domeniul istoriei artei, însă, naratologia nu este foarte populară. Acest lucru este de înțeles, întrucît interpretarea în istoria artei s-a axat adesea
Naratologia. Introducere în teoria narațiunii by MIEKE BAL () [Corola-publishinghouse/Science/1018_a_2526]
-
texte. Narativitatea filmelor este evidentă, chiar dacă cea mai bună metodă de a le analiza nu este la fel de evidentă. Naratologia filmică este un domeniu bogat și divers, pe care nu îmi propun să îl prezint aici. În domeniul istoriei artei, însă, naratologia nu este foarte populară. Acest lucru este de înțeles, întrucît interpretarea în istoria artei s-a axat adesea pe narațiunile pe care imaginea se presupune că le "ilustrează", subordonînd astfel narațiunea vizuală celei literare. Deși focalizarea nu este prin definiție
Naratologia. Introducere în teoria narațiunii by MIEKE BAL () [Corola-publishinghouse/Science/1018_a_2526]
-
axat adesea pe narațiunile pe care imaginea se presupune că le "ilustrează", subordonînd astfel narațiunea vizuală celei literare. Deși focalizarea nu este prin definiție vizuală, ea reprezintă punctul cel mai potrivit de unde se poate încerca o introducere a elementelor de "naratologie vizuală". Ceea ce s-a spus despre narațiune în general este valabil și pentru imagini: conceptul de focalizare se referă la povestirea reprezentată, iar conceptul de narator la reprezentarea lui, funcționînd ca o perspectivă ce controlează evenimentele (sau fabula). Deși transpunerea
Naratologia. Introducere în teoria narațiunii by MIEKE BAL () [Corola-publishinghouse/Science/1018_a_2526]
-
conceptul de narator la reprezentarea lui, funcționînd ca o perspectivă ce controlează evenimentele (sau fabula). Deși transpunerea conceptului în domeniul vizualului pare ușoară pentru că acesta este strîns legat de noțiunea de perspectivă, o asemenea transpunere pune anumite probleme. Sensul unei naratologii vizuale Aș vrea să sugerez ideea de povestiri vizuale citînd nu atît nenumăratele interpretări ale picturilor clasice drept traduceri "cuvînt cu cuvînt" ale unor povestiri biblice și istorice binecunoscute o tradiție cunoscută în general sub numele de iconografie, ci o
Naratologia. Introducere în teoria narațiunii by MIEKE BAL () [Corola-publishinghouse/Science/1018_a_2526]
-
nu vorbesc despre ea și nici nu îi preiau temele. Ele creează povestiri care într-un fel emană aceleași calități vizuale ca și opera lui Muñoz: izolare, finețe, ceea ce editorii numesc "posibilități în-scenate"; episoade în care "sculptura este implicată". În afara naratologiei filmice, mai văd trei arii specifice în care o naratologie vizuală poate fi îmbrățișată. În primul rînd, analiza imaginilor vizuale ca narațiune în sine, dar și despre ele însele poate revela un aspect al imaginilor și al efectului pe care
Naratologia. Introducere în teoria narațiunii by MIEKE BAL () [Corola-publishinghouse/Science/1018_a_2526]
-
Ele creează povestiri care într-un fel emană aceleași calități vizuale ca și opera lui Muñoz: izolare, finețe, ceea ce editorii numesc "posibilități în-scenate"; episoade în care "sculptura este implicată". În afara naratologiei filmice, mai văd trei arii specifice în care o naratologie vizuală poate fi îmbrățișată. În primul rînd, analiza imaginilor vizuale ca narațiune în sine, dar și despre ele însele poate revela un aspect al imaginilor și al efectului pe care ele îl pot avea și pe care iconografia și orice
Naratologia. Introducere în teoria narațiunii by MIEKE BAL () [Corola-publishinghouse/Science/1018_a_2526]
-
dintre narațiunile filmice și cele literare pe care se bazează se poate dezvolta ca o formă de critică culturală ce nu privilegiază "sursa" literară. În al treilea rînd, poate într-un mod neașteptat, atenția acordată vizualului îmbogățește analiza narațiunilor literare. Naratologia vizuală pe scurt Ca să facem conceptul operațional pentru arta vizuală, este mai potrivit să uităm pe moment de fabula mitică sau biblică și să începem cu opera în sine, ținînd cont de următoarele aspecte: 1. În discursul narativ focalizarea este
Naratologia. Introducere în teoria narațiunii by MIEKE BAL () [Corola-publishinghouse/Science/1018_a_2526]
-
cu cea a romanului. Pentru a evalua cît de eficientă este această transpunere, este nevoie din partea criticului de o analiză naratologică, ca și de o relație intimă cu filmul ca mediu vizual. Următorul exemplu propune o reflecție asupra relației dintre naratologie și iconografie. Prin acest exemplu, sper să sugerez o modalitate de a articula un demers critic în acest domeniu fără a subscrie prin aceasta la plasarea într-o poziție inferioară din punct de vedere ierarhic a elementului vizual față de elementul
Naratologia. Introducere în teoria narațiunii by MIEKE BAL () [Corola-publishinghouse/Science/1018_a_2526]
-
și sclavie sînt golite de conținutul lor critic, sînt doar repetate, preluate fără subtilitate, simț al umorului sau perspectivă critică; mai mult decît atît, ele sînt reluate fără a fi subliniată rezonanța lor cu celelalte texte. Dacă respingem ideea unei naratologii vizuale, putem ajunge să argumentăm că mediul vizual al cinematografiei de asemenea caracterul popular al filmului lui Spielberg face imposibilă inserarea aluziilor critice din textul lui Walker. Nu cred că o asemenea afirmație se susține. Ignorarea acelor elemente care îi
Naratologia. Introducere în teoria narațiunii by MIEKE BAL () [Corola-publishinghouse/Science/1018_a_2526]
-
mai largă. În privința distincțiilor dintre genuri, romanul a fost pus în contrast, după caz, cu dramaturgia, cu poezia, alteori cu proza scurtă. Folosind termenul de "teoria romanului" pentru a indica uneori (dar nu întotdeauna) o sferă mult mai largă a naratologiei, criticii au complicat și mai mult poziția romanului în relație cu alte genuri și tipuri de text. Ca urmare, uneori este destul de dificil să se identifice cărei sfere i se aplică aceste delimitări. Pe de altă parte, termenul de "teoria
Naratologia. Introducere în teoria narațiunii by MIEKE BAL () [Corola-publishinghouse/Science/1018_a_2526]
-
apreciabil de elemente interesante și pătrunzătoare. Distincția dintre narațiune și focalizare este introdusă de Genette în 1972. O discuție critică și o argumentare teoretică a ideilor prezentate aici poate fi găsită la Bal (1991). O bună trecere în revistă a naratologiei, bazată pe o distincție (oarecum diferită) cu trei nivele și care discută în mod foarte interesant personajul și focalizarea este cea a lui Rimmon-Kenan (1983). Utilizarea de către Lanser a termenului de "focalizare" este destul de imprecisă (1981). Un important studiu recent
Naratologia. Introducere în teoria narațiunii by MIEKE BAL () [Corola-publishinghouse/Science/1018_a_2526]
-
imprecisă (1981). Un important studiu recent, care prezintă o cuprinzătoare trecere în revistă și o analiză a multora dintre subiectele din acest capitol, a fost publicat de Fludernik (1996). Chatman, care propune o abordare diferită de a mea, oferă o naratologie a filmului (1990). El preferă să utilizeze un termen diferit pentru focalizarea prin agentul exterior fabulei decît pentru cel intern. Pentru a indica primul tip de focalizare, el vorbește despre "oblicitatea" naratorului, iar pentru a indica al doilea tip de
Naratologia. Introducere în teoria narațiunii by MIEKE BAL () [Corola-publishinghouse/Science/1018_a_2526]
-
și narațiunii este volumul lui Rimmon-Kenan (1996). Pentru o prezentare clară referitoare la memorie și traumă în legătură cu incapaciateta de a produce narațiune, vezi Van Alphen (1997), în special Capitolul 2. Acest studiu, la rîndul său, e îndatorat lui Hartman (1966). Naratologia filmului se leagă de nume precum David Bordwell (1985; 1989) și Edward Branigan (1992), ale căror scrieri nu sînt totuși compatibile cu tematica acestei cărți. Diferită, dar compatibilă este analiza făcută de Kaja Silverman (1983), care explică conceptul de "sutură
Naratologia. Introducere în teoria narațiunii by MIEKE BAL () [Corola-publishinghouse/Science/1018_a_2526]
-
compatibilă este analiza făcută de Kaja Silverman (1983), care explică conceptul de "sutură", o versiune cinematografică a focalizării interne. În lucrările sale ulterioare (1992, dar mai ales 1996), ea dezvoltă termenul de "identificare heteropatică". Scrierile sale sînt puternic legate de naratologie așa cum este ea concepută aici, deoarece concentrarea asupra subiectivității din cartea mea este înrudită cu orientarea sa psihanalitcă. O bună punere în discuție a chestiunilor legate de proiecția naivă a narativității în artele vizuale o oferă Alpers&Baxandall (1994). Lucrarea
Naratologia. Introducere în teoria narațiunii by MIEKE BAL () [Corola-publishinghouse/Science/1018_a_2526]
-
că aș dori să stabilesc, mai ales în acest capitol, diferența dintre prezentarea "ustensilelor" și demonstrarea utilității acestora. Această diferență este asemănătoare cu cea dintre loialitatea culturală față de structuralism și convingerea, la fel de puternică, cu privire la faptul că trebuie să evidențiez scopurile naratologiei, altele decît pura rigoare intelectuală. Acesta va fi un interludiu de stabilire a unei scene ușor diferite, pe care ulterior vom prezenta o serie de noi concepte. Într-o încercare de a demonstra punctul unei analize distincte aplicată fabulei, voi
Naratologia. Introducere în teoria narațiunii by MIEKE BAL () [Corola-publishinghouse/Science/1018_a_2526]
-
a unei scene ușor diferite, pe care ulterior vom prezenta o serie de noi concepte. Într-o încercare de a demonstra punctul unei analize distincte aplicată fabulei, voi argumenta în mod simultan cu privire la interdisciplinaritate; în acest caz, cu privire la interacțiunea dintre naratologie și antropologie și nu la îmbinarea acestora. * * * Într-un articol cu larg ecou, Clifford Geertz prezintă o serie de studii de caz menite să ofere o viziune asupra problemei fundamentale a antropologiei. Tema pe care Geertz a ales-o este
Naratologia. Introducere în teoria narațiunii by MIEKE BAL () [Corola-publishinghouse/Science/1018_a_2526]
-
o serie de studii de caz menite să ofere o viziune asupra problemei fundamentale a antropologiei. Tema pe care Geertz a ales-o este chiar conceptul ce stă la baza relației dintre etnograf și aspectul autohton, dar și la baza naratologiei: conceptul de subiect. După cum demonstrează Geertz, atît conținutul conceptului de subiect ceea ce definește un individ în cadrul unei societăți anume cît și proprietățile structurale ale sistemului interpersonal de referință variază puternic în funcție de contextul cultural diferit. De aici provine însăși noțiunea de
Naratologia. Introducere în teoria narațiunii by MIEKE BAL () [Corola-publishinghouse/Science/1018_a_2526]
-
a cunoașterii și nu o metodă. Chestiunea metodologică e lăsată în suspensie față de realitatea cuprinsă în analiza structurală. Această suspensie, în mod paradoxal, este necesară pentru apariția unei viziuni mai puțin egocentrice cu privire la realitate sau la alteritate. Cu alte cuvinte, naratologia și antropologia se întrepătrund, în mod constant și polemic. Acest tip de interacțiune este cu atît mai relevant cu cît adresează naratologiei o provocare majoră, și anume cea a implicării sociale a narațiunii altfel spus, a relației acesteia cu realitatea
Naratologia. Introducere în teoria narațiunii by MIEKE BAL () [Corola-publishinghouse/Science/1018_a_2526]
-
paradoxal, este necesară pentru apariția unei viziuni mai puțin egocentrice cu privire la realitate sau la alteritate. Cu alte cuvinte, naratologia și antropologia se întrepătrund, în mod constant și polemic. Acest tip de interacțiune este cu atît mai relevant cu cît adresează naratologiei o provocare majoră, și anume cea a implicării sociale a narațiunii altfel spus, a relației acesteia cu realitatea. După cum am observat deja, faptul că am privilegiat analiza structurală în defavoarea teoriei limbajului ne-a ajutat de fapt să ne apropiem de
Naratologia. Introducere în teoria narațiunii by MIEKE BAL () [Corola-publishinghouse/Science/1018_a_2526]
-
unor modele primare. Scopul unei asemenea metode nu este de a introduce cu forța textul în matricea unui model general și, apoi, de a trage concluzia că textul este într-adevăr o narațiune. Astfel de metode au făcut mult rău naratologiei. Ele pot, în cel mai bun caz, să fie folositoare în testarea cazurilor îndoielnice, cînd se încearcă specificarea corpusului. O confruntare între fabula concretă și un model general ar permite mai curînd o descriere mai precisă a fabulei textului în
Naratologia. Introducere în teoria narațiunii by MIEKE BAL () [Corola-publishinghouse/Science/1018_a_2526]
-
le pară interesantă unor studenți motivați. Exemplul Cărții Judecătorilor a fost tratat pe larg în lucrarea mea Death and Dissymmetry (1988). Un alt exemplu de folosire a conceptelor naratologice în antropologie este lucrarea lui Elsbee (1982). Postfață Pledoarii pentru folosirea naratologiei în Analiza culturală În anii care au urmat publicării primei ediții a acestei cărți am devenit din ce în ce mai conștientă de inserția naratologiei în aria mai largă a studiilor culturale. Această schimbare de perspectivă a fost determinată și de adăugarea unor exemple
Naratologia. Introducere în teoria narațiunii by MIEKE BAL () [Corola-publishinghouse/Science/1018_a_2526]
-
Un alt exemplu de folosire a conceptelor naratologice în antropologie este lucrarea lui Elsbee (1982). Postfață Pledoarii pentru folosirea naratologiei în Analiza culturală În anii care au urmat publicării primei ediții a acestei cărți am devenit din ce în ce mai conștientă de inserția naratologiei în aria mai largă a studiilor culturale. Această schimbare de perspectivă a fost determinată și de adăugarea unor exemple oarecum mai lungi. În loc de concluzie voi oferi mai departe cîteva citate ce exemplifică interacțiunea dintre naratologie și așa-zisele "studii culturale
Naratologia. Introducere în teoria narațiunii by MIEKE BAL () [Corola-publishinghouse/Science/1018_a_2526]
-
devenit din ce în ce mai conștientă de inserția naratologiei în aria mai largă a studiilor culturale. Această schimbare de perspectivă a fost determinată și de adăugarea unor exemple oarecum mai lungi. În loc de concluzie voi oferi mai departe cîteva citate ce exemplifică interacțiunea dintre naratologie și așa-zisele "studii culturale", pe care eu prefer să le numesc "analiză culturală". Narațiunea este prezentă peste tot, dar nu este întotdeauna cea mai importantă. În calitatea mea de naratolog, salut actuala revenire a naratologiei. De ce se produce o
Naratologia. Introducere în teoria narațiunii by MIEKE BAL () [Corola-publishinghouse/Science/1018_a_2526]
-
ce exemplifică interacțiunea dintre naratologie și așa-zisele "studii culturale", pe care eu prefer să le numesc "analiză culturală". Narațiunea este prezentă peste tot, dar nu este întotdeauna cea mai importantă. În calitatea mea de naratolog, salut actuala revenire a naratologiei. De ce se produce o asemenea întoarcere, și de ce tocmai acum, nu este tocmai clar nu se clarifică, în orice caz, dacă nu vrem să vedem în ea mai mult decît regresia criticii spre vremurile de glorie ale structuralismului. Primul motiv
Naratologia. Introducere în teoria narațiunii by MIEKE BAL () [Corola-publishinghouse/Science/1018_a_2526]