1,811 matches
-
etnic În satul românesc, Editura subsecției eugenice și biopolitice a Astrei, Sibiu, 1942. Andrei, Petre, Sociologie generală, Scrisul românesc, Craiova, 1936. Anghelescu, Ștefan, „Fascismul și familia”, Porunca vremii, vol. 11, nr. 2333, 19septembrie 1942, p. 1. Anghelescu, Ștefan, „Națiune și natalitate”, Porunca vremii, vol. 8, nr. 1377, 15iunie 1939, pp. 1-2. Anghelescu, Ștefan, „Natalitatea și spațiul vital”, Porunca vremii, vol. 12, nr.2490, 6 aprilie 1943, pp. 1, 3. Antipa, Grigore, Problemele evoluției poporului român, Cartea Românească, București, 1919. Antonescu, Daniela
Eugenie și modernizare în România interbelică by Maria Bucur [Corola-publishinghouse/Science/1967_a_3292]
-
Andrei, Petre, Sociologie generală, Scrisul românesc, Craiova, 1936. Anghelescu, Ștefan, „Fascismul și familia”, Porunca vremii, vol. 11, nr. 2333, 19septembrie 1942, p. 1. Anghelescu, Ștefan, „Națiune și natalitate”, Porunca vremii, vol. 8, nr. 1377, 15iunie 1939, pp. 1-2. Anghelescu, Ștefan, „Natalitatea și spațiul vital”, Porunca vremii, vol. 12, nr.2490, 6 aprilie 1943, pp. 1, 3. Antipa, Grigore, Problemele evoluției poporului român, Cartea Românească, București, 1919. Antonescu, Daniela, „Asistența delicvenților”, Sănătatea Publică, vol. 42, nr. 3-4, martie-aprilie 1930, pp. 309-318. Antonescu
Eugenie și modernizare în România interbelică by Maria Bucur [Corola-publishinghouse/Science/1967_a_3292]
-
dela 1920-1937”, Buletin Eugenic și Biopolitic, vol. 8, nr. 10-12, octombrie-decembrie 1937, pp. 317-338. Râmneanțu, Petre, „Soluțiuni În legătură cu problema declinului etnic al populației românești din Banat”, Revista Institutului Social Banat-Crișana, vol. 4, nr.14, 1936, pp. 1-40. Râmneanțu, Petre, „Studiul natalității și efectul reproducerii diferențiale a populației asupra calităților ei viitoare”, Buletin Eugenic și Biopolitic, vol.13, nr. 9-12, septembrie-decembrie 1942, pp. 381-411. Râmneanțu, Petre, și David, Petre, „Cercetări asupra originii etnice a populației din sud-estul Transilvaniei pe baza compoziției serologice
Eugenie și modernizare în România interbelică by Maria Bucur [Corola-publishinghouse/Science/1967_a_3292]
-
PNȚ”, Dreptatea, vol. 7, nr. 1865, 4 decembrie 1933, pp. 1, 6. *** „Numirea membrilor directoratului Frontului Renașterii Naționale”, Lumea Românească, vol. 3, nr. 591, 22 ianuarie 1939, p. 3. *** „Partidul Național și cazul Iuliu Moldovan”, Înfrățirea, 28 aprilie 1922. *** „Problema natalității - la noi și aiurea”, Universul, vol. 41, nr. 213, 13august 1923, p. 1. *** „Programul Partidului Național-Țărănesc”, Aurora, vol. 6, nr. 1481, 13 octombrie 1926, p. 4. *** „Proiect de statute pentru organizațiunea de educație fizică și eugenică sub auspiciile «Astrei»”, Buletin
Eugenie și modernizare în România interbelică by Maria Bucur [Corola-publishinghouse/Science/1967_a_3292]
-
insuficiența alimentară; - agricultura slab dezvoltată; - venitul național scăzut; - industrializarea redusă; - consumul scăzut de energie mecanică; - situația de subordonare economică; - sectorul comercial hipertrofiat; - structurile sociale înapoiate; - dezvoltarea slabă a claselor de mijloc; - integrarea națională slabă; - predominanța subocupării; - nivelul de industrializare scăzut; - natalitatea ridicată; - starea sanitară deficitară, chiar dacă în curs de ameliorare; - gradul scăzut de percepere a situației. Față de lista lui Lacoste, Claude Levi introduce două elemente noi: condiția inferioară a femeii și încadrarea în câmpul muncii a copiilor. Așadar, pe lângă criteriile deja
Enciclopedia dezvoltarii sociale by Cătălin Zamfir, Simona Maria Stănescu () [Corola-publishinghouse/Science/1956_a_3281]
-
inclus în strategiile naționale de evoluție. O bogată literatură se referă la „islamizarea” Europei, proces inițiat în Franța, Anglia. În același registru poate fi studiată și evoluția etniei rrome în România, caracterizată printr-o rată înaltă sau foarte înaltă a natalității, cealaltă parte a populației, cunoscută printr-o rată scăzută a natalității. Sunt procese istorice, facilitate de globalizare și trebuie abordate corect, cu gândire proactivă. Corporațiile transnaționale găsesc în liberalizarea pieței forței de muncă un aliat care să le permită să
GLOBALIZAREA. Manifestări şi reacţii by Florina BRAN,Gheorghe MANEA,Ildikó IOAN,Carmen Valentina RĂDULESCU () [Corola-publishinghouse/Science/228_a_334]
-
la „islamizarea” Europei, proces inițiat în Franța, Anglia. În același registru poate fi studiată și evoluția etniei rrome în România, caracterizată printr-o rată înaltă sau foarte înaltă a natalității, cealaltă parte a populației, cunoscută printr-o rată scăzută a natalității. Sunt procese istorice, facilitate de globalizare și trebuie abordate corect, cu gândire proactivă. Corporațiile transnaționale găsesc în liberalizarea pieței forței de muncă un aliat care să le permită să-și desfășoare activitatea economică într-un climat pașnic de ordine și
GLOBALIZAREA. Manifestări şi reacţii by Florina BRAN,Gheorghe MANEA,Ildikó IOAN,Carmen Valentina RĂDULESCU () [Corola-publishinghouse/Science/228_a_334]
-
ale ambiției urbanismului extrem-modernist. Prima dintre acestea este premisa că urbaniștii pot face fără nici un risc majoritatea predicțiilor necesare planurile lor. Or, acum cunoaștem deja suficient de multe pentru a fi foarte sceptici când vine vorba de prognoze privind rata natalității, migrația urbană sau structura pieței muncii și veniturile, fiindcă adesea ele s-au dovedit a fi foarte departe de realitate. În ceea ce privește războaiele, embargourile petroliere, vremea, gusturile consumatorilor și crizele politice, capacitatea noastră de predicție este practic nulă. În al doilea
În numele statului. Modele eșuate de îmbunătățire a condiției umane by James C. Scott () [Corola-publishinghouse/Science/2012_a_3337]
-
o țară din zona „medie“ a Europei: locul 8 ca populație (cu aproximativ 20 milioane locuitori în 1940); locul 10 ca suprafață; performanțe economice comparabile cu cele din țările dezvoltate. La unele repere însă (venit național/cap de locuitor; productivitate; natalitate și mortalitate ș.a.) se afla între țările slab dezvoltate ale continentului. Era considerată - la nivelul cancelariilor dar și al opiniei publice - ca o țară a familiei europene. Al II-lea război mondial a întrerupt un proces, care în câteva decenii
[Corola-publishinghouse/Science/1525_a_2823]
-
de identitate și adaptare la UE. • În privința populației, trebuie subliniat că, pentru prima oară de la crearea statului român modern, are loc o scădere semnificativă și permanentă. Între cauze se află: - emigrarea (mult mai amplă decât o arată datele oficiale); - scăderea natalității; - creșterea mortalității. • Din punct de vedere economic, țara cunoaște o tranziție de tip nou, de la socialism la capitalism, cu efecte multiple și complexe, inclusiv în privința mentalităților populației. De asemenea, economia țării este marcată de veniturile aduse de românii care lucrează
[Corola-publishinghouse/Science/1525_a_2823]
-
de obicei. Luați împreună, anii ’67 și ’68 au dat cu aproximativ 500.000 de nou-născuți mai mult decât în cohortele obișnuite (după anul 1968, oamenii s-au repliat și situația a revenit la „normal” din punct de vedere al natalității). Întrucât în aceste contingente (’67 și ’68) numărul fetelor este aproximativ egal cu cel al băieților și cum diferența medie de vârstă la căsătorie este de 3-4 ani, rezultă că la un moment dat ele sunt lipsite de potențiali parteneri
Sociopsihologia și antropologia familiei by Petru Iluț () [Corola-publishinghouse/Science/2359_a_3684]
-
de realism privitor la piața forței de muncă, costul educațional mai ales și situația generală a unor instituții moderne. Se răspunde în acest fel și la aparentul paradox: cu cât țările sunt mai dezvoltate economic la scară mondială, cu atât natalitatea e mai scăzută. Iar în interiorul fiecărei țări avem o corelație foarte puternic negativă între gradul de școlaritate al părinților (în particular al mamei), care la rândul lui este în raport de înaltă corelație pozitivă cu venitul și numărul de copii
Sociopsihologia și antropologia familiei by Petru Iluț () [Corola-publishinghouse/Science/2359_a_3684]
-
a soților de către anumite instanțe (sub pretextul protejării copiilor) - ca fiind dezinteresați, leneși, nedescurcăreți, răi părinți etc. - se înscriu în același context. Controlul statului asupra familiei privind cantitatea și calitatea noilor generații se exprimă dominant prin politicile demografice. În funcție de rata natalității și de condițiile economico-sociale din fiecare țară, există politici pronataliste, antinataliste și neutraliste. Acestea din urmă ar însemna că statul nu intervine în planificarea familială a cuplurilor sau intervine în a le ajuta să-și realizeze numărul de copii și
Sociopsihologia și antropologia familiei by Petru Iluț () [Corola-publishinghouse/Science/2359_a_3684]
-
de contraceptive) nu dă rezultatele scontate nici în cele mai autoritare regimuri. Situația României înainte de 1989 ilustrează acest lucru. Strategia statului de a încuraja financiar nașterea mai multor copii are și ea dezavantaje, pentru că implică efecte selective asupra populației, încurajând natalitatea mai mare la segmentele sociale mai sărace și cu o școlaritate mai mică, ceea ce are serioase repercusiuni asupra calității copiilor. În țările occidentale, politica pronatalistă se integrează într-o politică familială mai largă, în centrul căreia stă ideea că familiile
Sociopsihologia și antropologia familiei by Petru Iluț () [Corola-publishinghouse/Science/2359_a_3684]
-
că motivațiile bunului public (colectiv) sunt reale și stringente, cu deosebire în domeniul susținerii pensionarilor. Printr-o gamă largă de mecanisme, societatea exercită controlul asupra familiei și, prin familie, asupra unor fenomene sociale, dintre care foarte important este cel al natalității și cel al socializării. Prin primul se reglează predominant cantitatea noilor cohorte, prin socializare, colectivitatea pretinde și calitate: abilități intelectuale și profesionale și standarde morale. Societatea realizează socializarea în sensul dorit de ea prin școală, unde controlul este mai riguros
Sociopsihologia și antropologia familiei by Petru Iluț () [Corola-publishinghouse/Science/2359_a_3684]
-
măsură, cauzele „crizei” familiei moderne sunt identice cu cele ale divorțialității și celibatului (vezi capitolul 7). Altfel spus, cei îngrijorați de degradarea familiei contemporane, pierderea valorilor ei și pierderea valorii ei în societatea de ansamblu, cu efecte vizibile în scăderea natalității, în delincvență, violuri, copiii străzii, sănătate sexuală și altele, văd soluția în reconsolidarea mariajului, stabilitatea căsătoriei. Într-adevăr, studiile sistematice arată că din punct de vedere statistic, celelalte alternative (coabitarea, familii monoparentale, persoane singure) produc mai puțini copii și de
Sociopsihologia și antropologia familiei by Petru Iluț () [Corola-publishinghouse/Science/2359_a_3684]
-
imigranți pe an, ceea ce ar echivala cu un spor de un copil pentru fiecare femeie europeană 38. Numai Germania ar trebui să primească 500.000 de tineri imigranți În fiecare an pentru următorii treizeci de ani sau să dubleze rata natalității atât pentru a evita un declin demografic brusc de la 83 de milioane de oameni În prezent, la mai puțin de 70 de milioane, cât și pentru a inversa procesul de Îmbătrânire a populației, asta deoarece se așteaptă ca media de
Visul European by Jeremy Rifkin () [Corola-publishinghouse/Science/2290_a_3615]
-
și acces la servicii de sănătate Nașteri asistate de personal calificat, persoane care au nevoie de asistență medicală din partea unui medic specialist sau a unui stomatolog și nu pot beneficia de ea din cauza lipsei resurselor financiare Incidența TBC, mortalitate infantilă, natalitate precoce, ponderea persoanelor asigurate, persoane care trăiesc în localități fără servicii sanitare elementare Mortalitate și morbiditate Incidența TBC și a hepatitei și mortalitate infantilă Viață sănătoasă Natalitate precoce Ordine publică Criminalitate și criminalitate juvenilă, infracționalitate Servicii de asistență socială Servicii
O nouă provocare: dezvoltarea socială by Cătălin Zamfir [Corola-publishinghouse/Science/2099_a_3424]
-
nu pot beneficia de ea din cauza lipsei resurselor financiare Incidența TBC, mortalitate infantilă, natalitate precoce, ponderea persoanelor asigurate, persoane care trăiesc în localități fără servicii sanitare elementare Mortalitate și morbiditate Incidența TBC și a hepatitei și mortalitate infantilă Viață sănătoasă Natalitate precoce Ordine publică Criminalitate și criminalitate juvenilă, infracționalitate Servicii de asistență socială Servicii sociale înființate, ponderea specialiștilor în total resurse umane Copii/ Tineri în situații de risc Copii din familii beneficiare de ajutor social, copii abandonați la naștere în unități
O nouă provocare: dezvoltarea socială by Cătălin Zamfir [Corola-publishinghouse/Science/2099_a_3424]
-
și în ceea ce privește gravitatea faptelor comise de către aceștia. Sub acest aspect România se înscrie în tendința generală. La cauzalitatea generală, specifică postmodernității, în cazul României se adaugă elementele legate de procesele de tranziție, de integrare europeană și cele legate de rata natalității, situație în care cifrele în expresie absolută ale delincvenței juvenile nu mai sunt relevante. Fenomenul delincvenței juvenile este favorizat de procese ce se petrec la nivel macrosocial, cum ar fi creșterea aglomerărilor urbane, mișcările masive de populație, multiplicarea dificultăților economice
ASISTENŢA COPIILOR VICTIME A INFRACŢIUNILOR by GEORGE COSMIN DIACONU () [Corola-publishinghouse/Science/334_a_638]
-
familială și întrerupere a sarcinii nu se schimbaseră prea mult. Nici activitățile de încălcare a respectivului articol nu erau urmărite, în mod expres, în anii ’50. Din cauza acestei discrepanțe, legea însăși și-a pierdut semnificația. Consecință a modernizării vieții sociale, natalitatea a continuat să scadă și a fost redusă mortalitatea infantilă. De reținut, că între cele două războaie mondiale, România avea cea mai ridicată rată a mortalității din Europa (mai ales a celei infantile), dar și una dintre cele mai ridicate
Viața cotidiană în comunism by Adrian Neculau () [Corola-publishinghouse/Science/2369_a_3694]
-
a continuat să scadă și a fost redusă mortalitatea infantilă. De reținut, că între cele două războaie mondiale, România avea cea mai ridicată rată a mortalității din Europa (mai ales a celei infantile), dar și una dintre cele mai ridicate natalități. În 1955, avortul fusese legalizat în Uniunea Sovietică și majoritatea țărilor-satelit au copiat măsura respectivă. Fără campanii de presă și fără vreun preambul care să specifice motivele, în septembrie 1957, în România a fost legalizat avortul la cerere (după ce în
Viața cotidiană în comunism by Adrian Neculau () [Corola-publishinghouse/Science/2369_a_3694]
-
fost și rămâne „o zonă dificilă a cercetării istorice” (Lynch, 1994, p. 85). Conform mărturiei unuia dintre apropiații lui Ceaușescu, decretul antiavort a fost adoptat pentru că liderul român se voia conducătorul unei mai mari mulțimi de oameni (Popescu, 1994). Creșterea natalității - cu o rată anuală anunțată de 18-20% - implica mecanisme asemănătoare cu planificarea din domeniul economic. Pentru grupul de decizie (Comitetul Politic Executiv al Comitetului Central, noua denumire a fostului Birou Politic), noul lider începuse promovarea (insesizabilă, deocamdată, pentru foștii ilegaliști
Viața cotidiană în comunism by Adrian Neculau () [Corola-publishinghouse/Science/2369_a_3694]
-
vizau realizarea „planului” de minimum 4 copii de către fiecare familie. Decretul - promulgat în numele Consiliului de Stat în 2 octombrie 1966 - menționează în preambul că întreruperea cursului sarcinii reprezintă „un caz cu grave consecințe asupra sănătății femeii și aduce mari prejudicii natalității și sporului natural al populației”. Decretul precizează excepțiile, precum și sancțiunile pentru încălcarea lui. „Excepțiile” ce beneficiau de posibilitatea întreruperii cursului sarcinii erau specificate în articolul 2, astfel: sarcina pune viața femeii într-o stare de pericol care nu poate fi
Viața cotidiană în comunism by Adrian Neculau () [Corola-publishinghouse/Science/2369_a_3694]
-
intim al vieții umane - sexualitatea - a fost supus astfel comandamentelor și controlului politicii de partid, iar statul intervenționist ajunge, în România, la cotele maxime ale acestei caracteristici. Consecințele sociale ale decretului antiavort Prima consecință se raportează, desigur, la creșterea ratei natalității. În 1966, rata natalității fusese de 14,3 nașteri vii la mia de locuitori (după ce în 1960 fusese de 19,1‰). Ca urmare a politicii demografice legiferate, în 1967 rata fertilității totale s-a dublat față de anul precedent, ajungând la
Viața cotidiană în comunism by Adrian Neculau () [Corola-publishinghouse/Science/2369_a_3694]