288,067 matches
-
ca niște cercei piraterești. Așa, ca o ploaie de vară răzgândită în altă vară, care a devenit verișoară de toamnă cu autobaza de vis à vis... de după aceea. Am complotat cu îngerii. Mi-au povestit secretul metodei oarbe a contemplării naturii. Toate pliantele turistice îți recomandă pământul - doar dacă dai cu grijă deoparte ostenitele oase. Niciunul nu menționează dacă trebuie să săpăm sau să scăpăm. AMPRENTELE ZILEI DE IERI Încă nu e timpul sfârșitului de lume și nici vremea cititului viitorului
La mila frontierei dintre noi by Traian T. Coșovei () [Corola-journal/Imaginative/5316_a_6641]
-
ca în iași cînd venea perechea mea de atunci de-acasă cu pachet. la trecerea de pietoni mi-am lipit o ureche rece de urechea ei încălzită în autobuz ca un ștrudel fierbinte peste care torni înghețată. atîta ostilitate a naturii și societății ce o să fie în următoarele luni oboseală și frig și bani din ce în ce mai puțini o să construiască în jurul saltelelor un fel de scut magnetic un cocon paradoxal în care pieile și ciolanele noastre în sex și în somn o să se
2.09.2010 by Dan Sociu () [Corola-journal/Imaginative/6029_a_7354]
-
te omor cu sînge rece, fiindcă trupul tău încape într-o coajă de nucă, - îi spun unui bărbat care poartă pe umeri căpșorul mutilat al primăverii. Primăvara asta, serafimul se lungește pe covorul de iarbă și de rouă și înfricoșează natura cu fiecare rugăminte de viață. Nu voi înceta să te îngrop primăvara, chiar dacă din gura ta flămîndă țîșnește o lumină care-mi face transparentă lumina. Sunt pregătită pentru metafore din ce în ce mai chinuitoare Primăvara asta își înalță căpșorul cu atîta putere, încât
Primăvara asta by Iolanda MALAMEN () [Corola-journal/Imaginative/6237_a_7562]
-
a aflat în Amfiteatrul „Odobescu" de la Facultatea de Limbă și Literatură Română, vorbind studenților în cadrul cursului de Estetica Poeziei despre comparație și metaforă, în neobosita sa încercare de a descoperi „Ce este Poezia?", de a afla „culcușul ei ultim" și „natura ei misterioasă". În anii în care identitatea de scriitor i-a fost interzisă, Vladimir Streinu, pentru a supraviețui fizic, a existat doar ca muncitor mozaicar sau ca paznic de zi în Parcul I.V. Stalin (Herăstrăul de astăzi), iar pentru supraviețuirea
Poezii by Vladimir Streinu () [Corola-journal/Imaginative/6354_a_7679]
-
5 ianuarie 2009 CURRICULUM POEMATIS ...m-am născut pe 05. 01. 1949... - în autobiografii precum în logica obligatoriu formală a poeziei și cifrele sunt jocuri de cuvinte... NU ticăitul, obișnuitul tic-tac - îndărătnicul efort al ceasului care nu vrea să ajungă natură moartă TU, EU... oricum e ceva, totuși, să ai ocazia în două secole la rând să spui în secolul trecut... (- și să ai tristă dreptate...) PE TOATE ...și farmacistul mi-a spus: "timpul le vindecă pe toate" întorcându-mi mănunchiul
Poezii by Leo Butnaru () [Corola-journal/Imaginative/6733_a_8058]
-
spectacol al norilor: Occidentul își întinde degetul mic înspre Orient. 08.2005, Mamaia Pe Innsteg Timpul face jogging pe urmele mele. Poartă pantaloni scurți. Sandalele mamei duc duminica picioare străine la biserică. Afară nimeni nu mă așteaptă. 08.2005, Kronstadt Natură moartă cu acvariu Se mișcă în acvariu un strigăt mut. Ochii se cască sticloși. Moartea înoată fără să-i pese printre peștii colorați. Cîndva o să se-ncurce printre alge. iunie 1984, Kronstadt fără titlu (prima de la moartea mamei) Într-un
Poezie by Carmen Elisabeta Puchianu () [Corola-journal/Imaginative/6903_a_8228]
-
licențios si a devenit peste noapte inamicul public numărul 1, astfel încât cu greu a scăpat de un dosar penal. Poemul , pe care l-a oferit spre publicare României literare, reprezintă si el o provocare riscantă. De data aceasta de altă natură. În loc să-l evoce, cu evlavie, pe marele poet, ca atâția apologeți de profesie, Mihail Gălățanu trece în revistă, cu binecunoscuta sa virtuozitate stilistică, poncifele eminescolatrilor si, deopotrivă, automatismele de gândire ale denigratorilor. Nonconformismul său nu este ieftin si previzibil, ca
Eminescu by Mihail Gălățanu () [Corola-journal/Imaginative/6804_a_8129]
-
și demarează în trombă. În urma lor rămîne Tatăl Tuturor Cîinilor. Singur. Plîngînd. Natural 150 % Cele mai tari produse-s cele ale lui dactăr Nicu & his Skyzoid Band. În orice magazin căutăm marca albastru cu verde: albastru, culoarea speranței, verde, culoarea Naturii. Numai chestii una și una, de stă mîța-n coadă, garantat ecologice, naturale 150 %. N-au nici americanii așa ceva: semințe de sfîrnar și de mușinix, ouă de fenix, esență de ciocoflender, filé de pterodactil, pastă de yggdrasil, rădăcină de bypass, costiță
Poezie by Alexandru Mușina () [Corola-journal/Imaginative/7263_a_8588]
-
de duplex, jambon de logomah, suc de strogir, cremă de quetzalqoatl, conserve de pizdoc și de limbostratan, boabe de lampadofor și cîte și mai cîte. Ce n-a văzut Parisul! Viață de viață. Dactăr Nicu & his Skyzoid Band, nu copiază Natura, ci inventează Natura. Nu-ți dau doar ce-ți dorești, ci ce n-a visat neam de neamul tău. Cum zice și reclama: "50 %. substanță, 100 %. speranță". (Din ciclul Dactăr Nicu & his Skyzoid Band)
Poezie by Alexandru Mușina () [Corola-journal/Imaginative/7263_a_8588]
-
de logomah, suc de strogir, cremă de quetzalqoatl, conserve de pizdoc și de limbostratan, boabe de lampadofor și cîte și mai cîte. Ce n-a văzut Parisul! Viață de viață. Dactăr Nicu & his Skyzoid Band, nu copiază Natura, ci inventează Natura. Nu-ți dau doar ce-ți dorești, ci ce n-a visat neam de neamul tău. Cum zice și reclama: "50 %. substanță, 100 %. speranță". (Din ciclul Dactăr Nicu & his Skyzoid Band)
Poezie by Alexandru Mușina () [Corola-journal/Imaginative/7263_a_8588]
-
vedea nici o dîră de avion sau vreun semnal, o rachetă de semnalizare, ceva. Grădina Botanică se trezise de dimineață în strigăte și croncăneli de păsări. Florile mișcau și ele, cine zice că plantele nu se mișcă nu are habar de natură. Se răsuceau încet, anticipînd unde va fi soarele atunci cînd ele își vor fi terminat rotația, petalelele se depărtau de miezul cu polen, frunzele se ridicau și se potriveau pe direcția cuvenită unei fotosinteze de gală, copacii își bățoșeau crengile
De la Sinaia la Cotroceni by Horia Gârbea () [Corola-journal/Imaginative/7344_a_8669]
-
Bedros Horasangian De fapt îi plăcea să trăiască la Paris. Cu buzele mereu lipite de viitor se insinua cu brațele mereu în prezent. Voia să nu mai aibă trecut. O natură tonică într-o lume sceptică. Pesimistă? Nu, mai mult indiferentă. Lumea. Parisul. Ea. Lumea ei era acum acolo. Viața ei era acolo. A ales ea, nimeni altcineva cum se întîmplă adesea. Parisul ca vis, Parisul ca idee, ca iluzie, ca
Kiki Iguazu by Bedros Horasangian () [Corola-journal/Imaginative/7298_a_8623]
-
mărit De la pământ la cer, De la pământ la mine, Acum pot să te văd, Te știu prin tine însuți creat. Mă chemi din părul femeilor Ce le sacralizează ceafa de groaznică lumină, Din mișcările lor mai scânteietoare Decât orice altă Natură. înviez pentru a fi carne din carnea lor, Cuvântul tău ce-l port la gură. Voi, lacrimi divine în corpul divin, Ca stâncile mă înconjurați, Ocean mugiți în inima Ce își oprește bătăile Ca mai mult să vă rețină. îngeri
Poezie by Miron Kiropol () [Corola-journal/Imaginative/7753_a_9078]
-
subiectul fiind dat, în ce fel s-ar putea plasa cititorul mai bine în prezența lui. Dar, mare surpriză, iată că subiectul nu e în niciun fel Ťdatť - iată că eu pur și simplu, cu violență mutilatoare, l-am furat. Natura acestei violențe face din mine un cititor mizerabil de roman - încep atît de repede, concomitent cu lectura, mai degrabă să scriu romanul pentru mine însumi, chiar înainte de a ști limpede despre ce vorba în el. Romanul pe care-l pot
Fragment de jurnal by Matei Călinescu () [Corola-journal/Imaginative/7761_a_9086]
-
cu pietre de rîu așezate Ca bibelourile-n vitrina balconului. Adormită iedera se lasă-n tăria ierbii Nemuritoare. Orbirea e numai un cod Orbii cu orbitele reci în visul luminii Pe cîmp șerpuind splendorile ierbii - Ascunși ochii lor - diamante în natură - Pot vedea mult mai multe decît în orbite - Dar orbirea e numai un cod: Pielea feței acoperită cu aripi de fluturi Palpita văzînd nevăzutele. Ne frîngem viețile chiar de propriul văz înecați în priviri Risipiți în confuzia ochiului care înspre
Poezie by Ioana Diaconescu () [Corola-journal/Imaginative/8161_a_9486]
-
cenușie au viețuit ca și mine Uitînd că în urma lor se întindea pegra roșie Ca și cum nu li s-ar fi întîmplat niciodată nimic. Eu sunt rezultatul durerii mele A splendorii în care am ars Acum sunt la fereastra princiară și natura îmi aparține Fîntîni arteziene și șampanii bufante mă sărbătoresc Mîine mă întorc acasă Unde sigur voi reuși Unde sigur va izbucni A Tristei splendoare. Măinile negre căutănd căi florale Ca și culoarea petalelor, stinsă, în depărtata formă de relief Misterul
Poezie by Ioana Diaconescu () [Corola-journal/Imaginative/8161_a_9486]
-
Despre felul cum mă hrăneam la început La început mi-am manifestat foarte clar adevărata natură. Se-ntâmpla cam pe la vârsta de trei ani, când am luat cunoștință de propria persoană și am prins drag de lume. Pe atunci, disprețuiam orice fel de mâncare pe care mi-o ofereau oamenii mari, asigurându-mă că e bună
Fragmente din năstrușnica istorie a lumii de către gabriel chifu trăită și tot de el povestită () [Corola-journal/Imaginative/7502_a_8827]
-
părea sugestivă, dar vagă. Mă întorceam întotdeauna de la trageri cu umărul drept dureros și învinețit. Așadar, domnule Odobescu, interesul meu pentru sfera cinegetică are, ca și al domniei tale, rădăcini mai cu seamă livrești. Intervin însă și rațiuni de altă natură. Dacă lumea în care trăim a fost, încă din vechime, asemuită cu teatrul, o inițiativă la fel de legitimă ar fi, zic eu, s-o comparăm cu vînătoarea. Căci puține sînt relațiile între oameni care să nu poată fi exprimate, reflectate, reduse
Epistolă către Odobescu by Ștefan Cazimir () [Corola-journal/Imaginative/8123_a_9448]
-
Dar, în loc de asta, când lucrurile păreau să se normalizeze cât de cât, ei se-ntelesesera peste capetele noastre cu Ceaușescu, folosindu-1 că mijlocitor în aplanarea conflicted lor cu chinezii și rușii și copleșindu-1 cu cele mai nerușinate onoruri, fapt de natură să-i întărească pozifia nu numai în lume, dar mai ales în țară, unde fusese ajutat să devină un nemilos stăpân de sclavi. Dar nici atunci când se saturaseră de el și se hotarîsera să i-o tragă, americanii nu se
Porumbelul vestitor sau de ce iubim America by Ștefan Dimitriu () [Corola-journal/Imaginative/7600_a_8925]
-
politică și socială. Cu toate acestea, societatea noastră se arată oarbă în fața acestei forme de violență indirectă. Sub pretextul toleranței, se manifestă de fapt complezența." Nu sunt "fleacuri", nu sunt efecte ale unei sensibilități abuzive sau ale unei "sensiblerii" proprii naturilor fragil astenice, cele descrise aici, ci lucruri de o maximă gravitate, de care, iată, nu numai literatura se ocupă cum a făcut-o, cam din totdeauna, cu ale ei mijloace subtile, dar și investigația sociologică și psihanalitică. Pe urmele celei
Răutatea și prostia by Lucian Raicu () [Corola-journal/Imaginative/8418_a_9743]
-
arhitectura și alte domenii conexe (istoria artei, istoria arhitecturii etc.). Dar de ce Hahn, atunci când caută originile filosofiei grecești, se ocupă tocmai de arhitecți, și nu de, bunăoară, meșterii fierari, de țesători, sau - de ce nu? - de moașe? Pentru că era ceva în natura, metodele, și doctrinele filosofiei ioniene (mai cu seamă în Anaximandru) care, în opinia lui Hahn, avea multe lucruri în comun cu arhitectura greacă arhaică, așa cum aceasta apare mai ales în cazul templelor monumentale dedicate lui Apollo la Didyma, lui Artemis
Anaximandru și Arhitecții by Costică Brădățan () [Corola-journal/Journalistic/13144_a_14469]
-
arhaică, așa cum aceasta apare mai ales în cazul templelor monumentale dedicate lui Apollo la Didyma, lui Artemis în Efes, și Herei în Samos. Prin tot ceea ce au făcut, prin toate inovațiile, procedeele și tehnicile lor, arhitecții ionieni au dovedit “că natura are o structură clară și determinată, și că muritorii puteau ajunge s-o cunoască și s-o stăpânească“. Cu alte cuvinte, că nu era nimic misterios în natură, că “secretele” și “puterile” ei ascunse îi erau accesibile omului. Iar acest
Anaximandru și Arhitecții by Costică Brădățan () [Corola-journal/Journalistic/13144_a_14469]
-
prin toate inovațiile, procedeele și tehnicile lor, arhitecții ionieni au dovedit “că natura are o structură clară și determinată, și că muritorii puteau ajunge s-o cunoască și s-o stăpânească“. Cu alte cuvinte, că nu era nimic misterios în natură, că “secretele” și “puterile” ei ascunse îi erau accesibile omului. Iar acest proces de demistificare a avut o importanță enormă în ceea ce privește apariția și maturizarea filosofiei grecești căci, prin ceea ce făceau, arhitecții “au contribuit la o transformare a mentalității publice... așa încât
Anaximandru și Arhitecții by Costică Brădățan () [Corola-journal/Journalistic/13144_a_14469]
-
de (și făceau recurs la) principii și reguli simple și clare, pe baza cărora ei puteau să rezolve problemele practice punctuale ce apăreau în procesul construcției templelor monumentale. Logica demersului lor era una derivată, ca să zic așa, din chiar logica naturii - altfel, clădirile pe care le înălțau s-ar fi dărâmat - iar acest fapt i-a făcut “promotorii discursului rațional în sânul comunităților ieniene din care proveneau”. Ei se bucurau, cum ar veni, de privilegiul de a avea de-a face
Anaximandru și Arhitecții by Costică Brădățan () [Corola-journal/Journalistic/13144_a_14469]
-
o masă încărcată cu specialità sammarinese, cu vinurile locale purtând nume vaporoase, Valpolicella rosso, Bardolino rosso, Soave bianco, Lacrima Christi etc. Astfel, inevitabil, gândul m-a dus la Sadoveanu și la povestirile lui; același pitoresc, acelasi interes pentru locuri și natura, aceeași lentoare falsă, aceeași tărăgănare vicleana. În ciuda faptului că este vorba despre o călătorie reală în Sân Marino, cartea Cinci într-un Topolino, îmi creează, printre altele, impresia că am de-a face cu o carte despre Sân Marino scrisă
Monte Titano by Iulia Argint () [Corola-journal/Journalistic/13158_a_14483]