6,250 matches
-
ști niciodată dacă a fost un act de sabotaj planetar ori un accident cauzat de-o garnitură defectă. Cert e că axa Pământului ruginește și Începe să scârțâie Înfiorător, iar În dimineața următoare planeta se oprește din Învârtit. 13 octombrie. Nemții, care au nimerit În zona de Întuneric, fac un scandal-monstru la ONU. Italienii, aflați În aceeași situație, se culcă. Întors acasă, nea Pandele reclamă familia Văleanu la administratorul blocului, care-l trimite la constructor. Acesta, la rândul lui, Îl trimite
Câteva sfârşituri de lume by Georgescu Adrian () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1315_a_2385]
-
324, în volumul I). Nu am folosit întâmplător termenii dintr-o aceeași arie semantică: religie, altar, amvon, preot. Scrutându-și originile chiar în debutul cărții, prozatorul constată întâlnirea unui șir de preoți, pe filiera tatălui, cu un clan de comercianți nemți, pe filiera mamei. Rezultatul nu putea fi, constată scriitorul, decât un hibrid, adică "un fel de preot-comerciant", cu misiuni ereditare dezvăluite autoironic: pe de o parte, "preot, evident, cu pulsiunea paranoidă de a avea un mesaj de transmis omului și
Nicolae Breban ca personaj by Ion Simuț () [Corola-journal/Journalistic/9183_a_10508]
-
nu-i nouă nouță, asta v-o garantez eu. Nu sîntem orbi ca să nu vedem cît de încîlcită e situația. Aș putea face pariu că la noi o să iasă groasă de tot, situația de aici nu seamănă cu cea a nemților, cehilor sau ungurilor. Dictatura noastră nu are nici o legătură cu comunismul lor, sau cum dracu’ s-o fi numind. — Ba o să aibă foarte mare legătură, atîta timp cît la mijloc sînt interese mari, spune domnul Președinte. Băieții și-au pregătit
Dansul focului sau 21: roman despre o revoluþie care n-a avut loc by Adrian Petrescu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1317_a_2722]
-
Cursă rapidă până la Belgrad! O sută douăzeci de dinari! Cursă rapidă până la Belgrad!“. Era un preț exorbitant și singurul care-i dădu atenție a fost un negustor corpolent. La marginea drumului Începu o târguială lungă. „Apă minerală! Apă minerală!“ Un neamț cu părul tuns scurt se plimba În sus și-n jos, murmurând furios ceva numai pentru sine. Myatt auzi o voce spunând În englezește În spatele lui: — O să ningă și mai mult. Se Întoarse, cu speranța că ar putea fi Coral
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2000_a_3325]
-
vadă pe Dan așa cum era: fragil, urâcios, lipsit de forță, nesigur pe el. Se convinsese și ea că acele trei mișcări neașteptate fuseseră doar o întâmplare. 2 URCATUL LA BORD Dan numea sexul „urcat la bord“. Luase expresia de la un neamț cu obrajii ca merele roșii, cu care muncise cot la cot la scos cartofi pe un câmp din estul Angliei, într-o vară scurtă și ploioasă. Acum, când își voia scurta clipă de ușurare, îi spunea lui Carol la cină
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1919_a_3244]
-
Uneori, chiar și eu simt că trupul mi-e o încrengătură imensă de intestine pline cu dejecții, acoperite cu un strat subțire de piele. Știți că pentru Nietzsche mersul la toaletă era un chin. În Ecce Homo, îi blestemă pe nemți pentru berea și cârnații lor, defăimându-le bucătăria. Asemenea lui Gogol, alt neuro-castrat celebru, a colindat orașele din nordul Italiei în căutarea unui leac pentru digestie, concretizat în porții imense de paste antiacide. Am deviat de la subiect. Așadar, la toaletă
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1919_a_3244]
-
la rândul lui pe fata cu părul negru legat în coadă, un frate care nu fusese chemat sub arme pentru că armata roșie avea și ea nevoie de puțină muzică (nu numai cormoranii) și niște conțopiști vlăguiți de atâtea retrageri din fața nemților și de atâtea pierderi de vieți omenești le-au trimis o misivă oficială, ei și fratelui pianist, anunțându-i că el a murit și ea a plâns, a plâns, a plâns până s-a măritat cu pianistul și cine știe cum ataca
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1982_a_3307]
-
tarabele din piață cu îndemânare de șuț, cocea semințe și împărțea la toată strada, încerca să imite driblingurile lui Gigi Mulțescu (fără sclipirile jupânului), nu-l ura pe antrenorul cu ochi de șprițar și creier micuț, murea după filmele cu nemți și după Roșu Daniela, avea o casă fără tablouri, unde mirosea ușor a usturoi și a murături. Ca să apară Cubanezu, a fost nevoie să se construiască C37, un bloc cât un sat, cu 10 etaje, 6 scări și 264 de
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1982_a_3307]
-
fiți siguri, regula de căpătâi se respecta și acolo, lucrurile se împărțeau în bune și rele), când aparatul de proiecție torcea ca Fifi, pisica noastră, și când aerul stătut și acru începea să înghețe (din cauza vreunui bandit sângeros, a unui neamț crud, a unui cardinal avid de putere, a unei femei elegante și prefăcute, a unei avalanșe, a unei căpetenii sioux sau a unor explozii devastatoare), ei bine, chiar în clipele alea, simțeam că after-shave-ul lui tata miroase ca scorțișoara și
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1982_a_3307]
-
nu se poate înalța o patrie. Atunci, privind chipurile îngrozite și neputincioase ale cetățenilor mei șoimi, am simțit cum prin vinele mele se scurge ceva din încrâncenarea răzeșilor conduși de Ștefan (sau de Mihai Viteazul?) care au dat piept cu nemții la Oituz și Posada. Cu o ură neîmpăcată mi-am șoptit atunci în barbă „pe aici nu se trece!“. Și tot atunci, un impuls năvalnic, o inimă ce palpită, un braț de fier și o mână oțelită m-au făcut
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1982_a_3307]
-
toate drumurile. Ei spun că au un ideal. Ba chiar pretind că o crimă ar fi fapta cea mai caritabilă! Rowe Îi aruncă repede o privire, dar nu desluși nici o aluzie personală În ochii spălăciți ai tînărului teoretician. — Vorbești de nemți? Îl Întrebă Rowe. — Da, dacă vrei, de nemți. Mai bine zis de naziști. De fasciști. De roșii, de albi... În clipa aceea, sună telefonul de pe biroul domnișoarei Hilfe. — E lady Dunwoody, spuse ea. Hilfe se aplecă și apucă repede receptorul
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1985_a_3310]
-
Ba chiar pretind că o crimă ar fi fapta cea mai caritabilă! Rowe Îi aruncă repede o privire, dar nu desluși nici o aluzie personală În ochii spălăciți ai tînărului teoretician. — Vorbești de nemți? Îl Întrebă Rowe. — Da, dacă vrei, de nemți. Mai bine zis de naziști. De fasciști. De roșii, de albi... În clipa aceea, sună telefonul de pe biroul domnișoarei Hilfe. — E lady Dunwoody, spuse ea. Hilfe se aplecă și apucă repede receptorul: — Vă sîntem foarte recunoscători pentru darul dumneavoastră, lady
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1985_a_3310]
-
vorbească: de data asta el era stăpînul visului. „SÎnt căutat pentru o crimă pe care n-am făptuit-o, urmă el. Vor să mă omoare pentru că știu prea multe. De aceea m-am ascuns În acest adăpost subteran, deasupra căruia nemții distrug metodic Londra cu bombele lor. Îți amintești de biserica St. Clement și de clopotele ei? Au distrus-o. Au distrus și strada Sf. James, și Piccadilly, și Galeriile Burlington, și hotelul Garland, unde am dormit atunci cînd ne-am
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1985_a_3310]
-
ai făcut? Îl Întrebă Digby. — Voiam doar să găsesc o Încăpere de unde să pot trage asupra insuliței aceleia. De cîteva luni tot sapă acolo. Într-o seară i-am zărit... Nu pot fi lăsați așa, să-și facă de cap. Nemții nu-și pierd vremea degeaba. Așa că m-am strecurat În această aripă a clădirii, pînă În odaia lui Poole... — Și?... N-aveam de gînd să-i sperii, voiam doar să le explic despre ce este vorba. — Să-i sperii? Pe
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1985_a_3310]
-
cum sînt, nu pot face nimic. Dar tot n-aș fi În stare singur să fac mare lucru. Dac-aș avea, Însă, vreo cincizeci de oameni din vechea gardă... — Voi supraveghea insula, Îi făgădui Digby ca să-l liniștească. — Credeam că nemții au ocupat-o... Nemții nu-și pierd vremea degeaba... Știi, cîteodată mi se cam Încurcă lucrurile În cap, băiete... — Trebuie să plec! Țin-te bine! Am să mă țin, băiete! Am trecut și prin situații mai grele. Bine-ar fi
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1985_a_3310]
-
face nimic. Dar tot n-aș fi În stare singur să fac mare lucru. Dac-aș avea, Însă, vreo cincizeci de oameni din vechea gardă... — Voi supraveghea insula, Îi făgădui Digby ca să-l liniștească. — Credeam că nemții au ocupat-o... Nemții nu-și pierd vremea degeaba... Știi, cîteodată mi se cam Încurcă lucrurile În cap, băiete... — Trebuie să plec! Țin-te bine! Am să mă țin, băiete! Am trecut și prin situații mai grele. Bine-ar fi, totuși, să mai rămîi
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1985_a_3310]
-
cu ceva suspect, pe Întuneric, În camera lui Poole. Și mai spunea că i-ar trebui o fereastră de la care să poată trage... E cam țîcnit, săracul, dar nu-i furios deloc, ci dimpotrivă... — Continuă, continuă... — Stone era convins că nemții au ocupat o insuliță din iazul sanatoriului. Zicea că i-a văzut făcînd săpături acolo. — I-a spus asta lîngă doctorului? — Da. N-ați putea să-l scoateți de-acolo? Întrebă Rowe, rugător. L-au vîrÎt Într-o cămașă de
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1985_a_3310]
-
În reușita acestei vizite... Această afirmație fu Însoțită de un tremur nervos, urmat de o chicoteală. Apoi, mîngîindu-și mustața mătăsoasă, domnul Prentice continuă cu o undă de tristețe În glas: — Există, după cum bine știți, unele slăbiciuni care trebuie ascunse. Dacă nemții ar fi știut, Îndată după Dunkerque, cît de slabi eram... Avem și azi unele slăbiciuni, pe care dacă le-ar cunoaște precis... Acum, În fața ochilor lor se desfășurau ruinele din jurul catedralei St. Paul; acolo unde se Întindea pînă nu demult
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1985_a_3310]
-
săi: În timpul campaniei electorale din 2000, Dinescu (Mircea) a fost admonestat în Piatra Neamț, după ce a vorbit în favoarea unui candidat local al PD, și aproape linșat de un grup de activiști PRM conduși de Dumitru Badea. Badea era senator PRM de Neamț și membru al comisiei juridice a Senatului. Potrivit unui purtător de cuvânt pe probleme de presă, acesta a fost un avertisment că «nici măcar o persoană bine cunoscută precum Dinescu nu poate scăpa neatinsă de răzbunarea partidului». De asemenea „formidabila capacitate
CE SE ÎNTÂMPLĂ ÎN ROMÂNIA? by Radu Iacoboaie () [Corola-publishinghouse/Administrative/499_a_937]
-
atenția să nu «denigrăm» deceniile regimului comunist deoarece și atunci «s-a muncit». Dar ce legătură are truda celor siliți să se teamă, mereu, cu «truda» celor care au organizat teama? Și rușii au muncit, au construit, sub Stalin. Și nemții au muncit, au construit, sub Hitler. Totuși, n-am auzit pe nimeni zicând că denunțarea crimelor nazismului și stalinismului ar însemna o denigrare a muncii poporului german sau a muncii poporului rus. Observ cum crește în societatea românească o stare
CE SE ÎNTÂMPLĂ ÎN ROMÂNIA? by Radu Iacoboaie () [Corola-publishinghouse/Administrative/499_a_937]
-
care era evident o autoritate în orice. Ăștia dacă își pun ceva în cap, păi, aia fac, domne. Mașini, videouri, totul. Îți zic, oameni mai harnici și mai hotărâți ca ăștia nu există, domne, pur și simplu nu există, nici măcar nemții... - Da, comentă altcineva, sunt tari, da’ ce viață nasoală duc... muncesc toată ziua, și în pauza de masă muncesc. Nu știu să se distreze, și atunci... la ce bun toată priceperea și seriozitatea lor, dacă nu se distrează niciodată? - Mhm
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1965_a_3290]
-
de data asta, ușile nu s-au deschis înspre o pajiște, ci către o cameră de bloc. - Asta-i tot? am întrebat speriat. - Da. În cameră erau cinci persoane. - Și... Și ceilalți? - Eh, ceilalți... mulți se dau drept unguri sau nemți sau țigani, invocă niște rude îndepărtate... Și majoritatea au făcut procese ca să fie recunoscuți drept romani. - Romani? - Da. - Bine, dar e absurd. - Asta e. I-am privit mai atent pe cei din cameră. Îmi păreau cunoscuți: patru bărbați în treninguri
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1965_a_3290]
-
eram dornic să fac conversație. - Nu, a răspuns apăsând pe accelerator, care era oricum la fund. - Dar? - Mexican! După cum bănuisem. Nu știam ce să mai spun. Era mexican. Și? - De unde veniți? m-a salvat el. - Din Germania. - Oh! Oh! Oooooh! Nemții sunt niște trădători! - Poftim? - Războiul din Irak, au fost contra lui, ne-au lăsat singuri după ce că i-am scăpat de ruși! - Poate că sunt fricoși, am sugerat eu. - Da, da! Fricoși și trădători! - Da, i-am dat eu dreptate. - Dar
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1965_a_3290]
-
de ruși! - Poate că sunt fricoși, am sugerat eu. - Da, da! Fricoși și trădători! - Da, i-am dat eu dreptate. - Dar francezii sunt mai răi, și-a continuat el excursul în politica mondială. - Așa e, sunt și mai fricoși decât nemții, i-am ținut isonul. - Da, da, să știți că da. Nici n-au luptat în război, nu și-au apărat țara, i-au lăsat pe nemți s-o cucerească! Mă miram de unde știe atâtea. - Știți, îmi ghici el gândul, mă
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1965_a_3290]
-
a continuat el excursul în politica mondială. - Așa e, sunt și mai fricoși decât nemții, i-am ținut isonul. - Da, da, să știți că da. Nici n-au luptat în război, nu și-au apărat țara, i-au lăsat pe nemți s-o cucerească! Mă miram de unde știe atâtea. - Știți, îmi ghici el gândul, mă preocupă istoria foarte mult. - Am observat. - Istoria și politica. - Foarte bine. Sunt importante. - Așa este. Foarte importante. Cine nu cunoaște istoria nu înțelege politica. - Mhm. - Oamenii
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1965_a_3290]