794 matches
-
bate din picior 5 3 8 4. își orientează corpul către elevul neatent 8 14 22 5. își încruntă sau ridică sprâncenele 7 1 8 6. își concentrează privirea către elevul indisciplinat 6 7 13 7. se deplasează către elevul neatent 3 16 19 8. așteaptă cu mâinile încrucișate, pe șolduri etc. 5 4 9 Total 50 50 100 Pearson Chi-Square val. = 1,652 df = 7 p = ,003 Observator număr 2 Profesor stresat Profesor echilibrat Total 1. bate cu palma sau
Gestul în comunicarea didactică by ALINA MĂRGĂRIŢOIU [Corola-publishinghouse/Science/949_a_2457]
-
Profesor stresat Profesor echilibrat Total 1. bate cu palma sau cu creionul în catedră 14 3 17 2. îndreaptă degetul arătător spre elevul indisciplinat 4 1 5 3. bate din picior 5 1 6 4. își orientează corpul către elevul neatent 7 15 22 5. își încruntă sau ridică sprâncenele 6 4 10 6. își concentrează privirea către elevul indisciplinat 5 9 14 7. se deplasează către elevul neatent 2 10 12 8. așteaptă cu mâinile încrucișate, pe șolduri etc. 7
Gestul în comunicarea didactică by ALINA MĂRGĂRIŢOIU [Corola-publishinghouse/Science/949_a_2457]
-
bate din picior 5 1 6 4. își orientează corpul către elevul neatent 7 15 22 5. își încruntă sau ridică sprâncenele 6 4 10 6. își concentrează privirea către elevul indisciplinat 5 9 14 7. se deplasează către elevul neatent 2 10 12 8. așteaptă cu mâinile încrucișate, pe șolduri etc. 7 7 14 Total 50 50 100 Pearson Chi-Square val. = 21,370 df = 7 p =,003 Observator număr 3 Profesor stresat Profesor echilibrat Total 1. bate cu palma sau
Gestul în comunicarea didactică by ALINA MĂRGĂRIŢOIU [Corola-publishinghouse/Science/949_a_2457]
-
Profesor stresat Profesor echilibrat Total 1. bate cu palma sau cu creionul în catedră 12 3 15 2. îndreaptă degetul arătător spre elevul indisciplinat 5 1 6 3. bate din picior 7 5 12 4. își orientează corpul către elevul neatent 8 12 20 5. își încruntă sau ridică sprâncenele 6 1 7 6. își concentrează privirea către elevul indisciplinat 4 7 11 7. se deplasează către elevul neatent 1 16 17 8. așteaptă cu mâinile încrucișate, pe șolduri etc. 7
Gestul în comunicarea didactică by ALINA MĂRGĂRIŢOIU [Corola-publishinghouse/Science/949_a_2457]
-
bate din picior 7 5 12 4. își orientează corpul către elevul neatent 8 12 20 5. își încruntă sau ridică sprâncenele 6 1 7 6. își concentrează privirea către elevul indisciplinat 4 7 11 7. se deplasează către elevul neatent 1 16 17 8. așteaptă cu mâinile încrucișate, pe șolduri etc. 7 5 12 Total 50 50 100 Pearson Chi-Square val. = 7,158 df = 7 p = ,000 Observator număr 4 Profesor stresat Profesor echilibrat Total 1. bate cu palma sau
Gestul în comunicarea didactică by ALINA MĂRGĂRIŢOIU [Corola-publishinghouse/Science/949_a_2457]
-
Profesor stresat Profesor echilibrat Total 1. bate cu palma sau cu creionul în catedră 13 4 17 2. îndreaptă degetul arătător spre elevul indisciplinat 4 0 4 3. bate din picior 6 0 6 4. își orientează corpul către elevul neatent 11 14 25 5. își încruntă sau ridică sprâncenele 6 3 9 6. își concentrează privirea către elevul indisciplinat 1 8 9 7. se deplasează către elevul neatent 2 15 17 8. așteaptă cu mâinile încrucișate, pe șolduri etc. 7
Gestul în comunicarea didactică by ALINA MĂRGĂRIŢOIU [Corola-publishinghouse/Science/949_a_2457]
-
bate din picior 6 0 6 4. își orientează corpul către elevul neatent 11 14 25 5. își încruntă sau ridică sprâncenele 6 3 9 6. își concentrează privirea către elevul indisciplinat 1 8 9 7. se deplasează către elevul neatent 2 15 17 8. așteaptă cu mâinile încrucișate, pe șolduri etc. 7 6 13 Total 50 50 100 Pearson Chi-Square val. = 1,587 df = 7 p = ,000 Observator număr 5 Profesor stresat Profesor echilibrat Total 1. bate cu palma sau
Gestul în comunicarea didactică by ALINA MĂRGĂRIŢOIU [Corola-publishinghouse/Science/949_a_2457]
-
Profesor stresat Profesor echilibrat Total 1. bate cu palma sau cu creionul în catedră 11 4 15 2. îndreaptă degetul arătător spre elevul indisciplinat 5 1 6 3. bate din picior 5 3 8 4. își orientează corpul către elevul neatent 8 14 22 5. își încruntă sau ridică sprâncenele 7 1 8 6. își concentrează privirea către elevul indisciplinat 6 7 13 7. se deplasează către elevul neatent 3 16 19 8. așteaptă cu mâinile încrucișate, pe șolduri etc. 5
Gestul în comunicarea didactică by ALINA MĂRGĂRIŢOIU [Corola-publishinghouse/Science/949_a_2457]
-
bate din picior 5 3 8 4. își orientează corpul către elevul neatent 8 14 22 5. își încruntă sau ridică sprâncenele 7 1 8 6. își concentrează privirea către elevul indisciplinat 6 7 13 7. se deplasează către elevul neatent 3 16 19 8. așteaptă cu mâinile încrucișate, pe șolduri etc. 5 4 9 Total 50 50 100 Pearson Chi-Square Val. = 21,652 df = 7 p =,003 Anexa 12 • Valorile coeficientului Pearson Chi-Square privind clarificarea semnificațiilor cuvintelor în funcție de reactivitatea la
Gestul în comunicarea didactică by ALINA MĂRGĂRIŢOIU [Corola-publishinghouse/Science/949_a_2457]
-
cărți și a autorului său, (răni adăugirea mea) de o intensitate care variază în funcție de resursele recenzorului și de timpul pe care (acesta adăugirea mea) îl are la dispoziție"329. Mein Kampf este "exasperantă, chiar ne face rău"330, însă recenzorul neatent, "care lansează câteva remarci cu atitudine și apoi își încheie ziua de lucru, cu garanția, în avans, că articolul său va fi receptat favorabil de către membrii plini de demnitate ai comunității"331, nu face decât să înrăutățească lucrurile: în loc să își
Criticismul retoric în ştiinţele comunicării. Atelier pentru un vis by Georgiana Oana Gabor () [Corola-publishinghouse/Science/934_a_2442]
-
restul componentelor unui enunț. Vezi, de exemplu, pentru comunicarea scrisă, blancul dintre cuvintele enunțului: Vremea este foarte frumoasă. Ca structură, forma cuvântului poate reflecta fie moștenirea sau preluarea acesteia dintr-o altă limbă (structură simplă: eu, derby), fie rezultatul derivării (neatent), al compunerii (Făt-Frumos) sau al conversiunii (binele). Funcțional, cuvântul poate avea roluri distincte, transmițând o informație 36: * semantică fie direct: primăvară, fie indirect: el, aici, astăzi 37; * gramaticală de tip categorial cuvântul marcând o anumită categorie gramaticală: să [vină] (modul
Limba română: repere teoretice și aplicații by ANGELICA HOBJILĂ () [Corola-publishinghouse/Science/978_a_2486]
-
regresiv, prin eliminarea, din cuvântul de bază vernisaj (împrumutat), a particulei -aj, asimilate unui sufix. Se disting, astfel, în limba română, diferite tipuri de derivare: * derivare cu sufix: copilaș, copilandru, copilărie, copilărește, cojocar, lupoaică etc.; * derivare cu prefix: inegal, deziluzie, neatent, amoral etc.; * derivare parasintetică (cu prefix și cu sufix): imoralitate, nedreptate, comesean, intrajudețean etc.; * derivare cu sufixoid 59: francofon, americanofil, claustrofob, organigramă, filolog etc.; * derivare cu prefixoid: aeromodel, macromoleculă, microanaliză etc.; * derivare substitutivă: dezbrac < îmbrac, dișterne < așterne, ceaușist < Ceaușescu, securist
Limba română: repere teoretice și aplicații by ANGELICA HOBJILĂ () [Corola-publishinghouse/Science/978_a_2486]
-
inelat, arămiu, primăvăratic, copilăros, mirositor etc.; * sufixe care indică modalitatea/ maniera (sufixe adverbiale): militărește, tărâș, pieptiș etc.; * sufixe care indică originea/ proveniența: clujean, italian, spaniol, olandez etc.; * prefixe negative (plus semantic = ideea de negație): inutil, deziluzie, amoral, imoral, anormal, impropriu, neatent, nonconformist etc.; * prefixe privative (plus semantic = indicarea eliminării unei părți dintr-un întreg): descreți, deșira, dezgăti etc.; * prefixe iterative (plus semantic = ideea de repetiție/ acțiune percepută ca repetitivă): recrea, răscroi, răzgândi etc.; * prefixe neologice (introduse mai recent în sistemul limbii
Limba română: repere teoretice și aplicații by ANGELICA HOBJILĂ () [Corola-publishinghouse/Science/978_a_2486]
-
sintactic sinonime sintactice: A votat favorabil pentru el/ favorabil lui.; Este bine de știut/ să știi. etc. Cu excepția clasei articolelor, în cadrul tuturor celorlalte clase semantico-gramaticale sunt reperabile serii sinonimice: substantivale (băgare de seamă atenție), adjectivale (cu capul în nori distrat neatent), pronominale (cine știe ce ceva), numerale (tuscinci câteșicinci), verbale (a-și lua zborul a se înălța a se ridica), adverbiale (din când ân când uneori), prepoziționale (în fața înaintea), conjuncționale (măcar că măcar să cu toate că deși), interjecționale (vai Doamne ferește!). (b) Antonimia reflectă opoziția semantică dintre
Limba română: repere teoretice și aplicații by ANGELICA HOBJILĂ () [Corola-publishinghouse/Science/978_a_2486]
-
prin raportare la criteriul formei, cât și la cel al conținutului 73. Astfel, din perspectiva formei, se disting antonimele cu radical diferit (frumos urât, nocturn diurn) de antonimele cu același radical, dintre care unul actualizează prefixarea negativă (competent incompetent, atent neatent), iar în funcție de unitățile lexicale între care se stabilește relația de antonimie: * antonime lexicale: da nu (cuvânt cuvânt); * antonime frazeologice: a nu ridica ochii din pământ a-și lua nasul la purtare (expresie expresie); * antonime lexico-frazeologice: a sta a o lua
Limba română: repere teoretice și aplicații by ANGELICA HOBJILĂ () [Corola-publishinghouse/Science/978_a_2486]
-
un of, nemulțumire, rea-credință, deasupra, câte doi, PD, ignoranță, comesean, visător; * alianță, trosc-pleosc, un tânăr, ineficiență, intrajudețean, Înălțimea-Voastră, dumnealui, rățoi, DEX, Ion Barbu; * democrație, ham-ham, UDMR, neinvitat, fiindcă, de trei ori, acest copil, băiețel, ca să, descreștere; * pădurar, FRF, hip-hop, irezistibil, neatent, minunăție, binecuvântare, noroc!, Lucian Blaga, ID; * scriitoraș, desigur, un leneș, noul, înfrumusețare, PRM, incorect, alb-negru, ciudățenie, informatician; * cultural, BNR, neprețuit, fetiță, pa-pa, amoral, Ion Minulescu, orice idee, impropriu, oricare; * bătălia, BRD, atipic, despre, Alexandru cel Bun, zgârie-nori, fotbalist, unui aproape
Limba română: repere teoretice și aplicații by ANGELICA HOBJILĂ () [Corola-publishinghouse/Science/978_a_2486]
-
sintactice 97: * nume predicativ: Viața este frumoasă. * complement indirect: Din cauza prafului, din alb s-a făcut negru. * complement circumstanțial de mod/ atribut circumstanțial 98: Ea mergea hotărâtă. * complement circumstanțial de timp: De mică spera să zboare. * complement circumstanțial de cauză: Neatentă, fetița a greșit la exercițiu. * complement circumstanțial condițional: Atentă, ar fi evitat greșeala din finalul exercițiului. * complement circumstanțial concesiv: Neatentă, și totuși a rezolvat corect exercițiul. etc. III.2.4. Pronumele se definește 99, prin raportare la criteriul semantic, ca
Limba română: repere teoretice și aplicații by ANGELICA HOBJILĂ () [Corola-publishinghouse/Science/978_a_2486]
-
mod/ atribut circumstanțial 98: Ea mergea hotărâtă. * complement circumstanțial de timp: De mică spera să zboare. * complement circumstanțial de cauză: Neatentă, fetița a greșit la exercițiu. * complement circumstanțial condițional: Atentă, ar fi evitat greșeala din finalul exercițiului. * complement circumstanțial concesiv: Neatentă, și totuși a rezolvat corect exercițiul. etc. III.2.4. Pronumele se definește 99, prin raportare la criteriul semantic, ca o clasă de cuvinte-substitut și de cuvinte cu funcție de marcă; morfologic, prezintă (variabil, de la o subclasă la alta) categoriile gramaticale
Limba română: repere teoretice și aplicații by ANGELICA HOBJILĂ () [Corola-publishinghouse/Science/978_a_2486]
-
nehotărât: Poți proceda/ oricum consideri oportun în acest context. * locuțiune conjuncțională: A răspuns/ fără să se gândească la implicații. C. CIRC. DE CAUZĂ complement circumstanțial de cauză propoziție subordonată circumstanțială de cauză/cauzală Termeni regenți regent de tip verbal: * verb: Neatent, s-a împiedicat.; * interjecție: Din neatenție, buf cu scaunul pe spate. * adverb: Mergea foarte încet din cauza durerii de la picior. * adjectiv: Obosită de efortul depus, a ales să nu se implice în discuție. regent de tip verbal: * verb: Pentru că era neatent
Limba română: repere teoretice și aplicații by ANGELICA HOBJILĂ () [Corola-publishinghouse/Science/978_a_2486]
-
Neatent, s-a împiedicat.; * interjecție: Din neatenție, buf cu scaunul pe spate. * adverb: Mergea foarte încet din cauza durerii de la picior. * adjectiv: Obosită de efortul depus, a ales să nu se implice în discuție. regent de tip verbal: * verb: Pentru că era neatent/, s-a împiedicat. * interjecție: Pentru că nu era atent,/ buf cu scaunul pe spate. * adverb: Mergea foarte încet,/ deoarece-l durea piciorul. * adjectiv: Obosită/ din cauză că depusese un efort foarte mare/, a ales/ să nu se implice în discuție. Modalități de realizare
Limba română: repere teoretice și aplicații by ANGELICA HOBJILĂ () [Corola-publishinghouse/Science/978_a_2486]
-
că ele trebuie să-și închipuie că sunt foarte satisfăcută de propria mea persoană! Nu știu dacă această atmosferă de răceală covârșitoare îl plictisește pe prinț, dar s-ar putea spune că ar vrea să grăbească puțin vizita, că e neatent, între noi trei, cu mimica lui atât de șovăielnică, cu momente în care are aerul că ar vrea să fie altundeva... Mi-amintesc doar că m-am apropiat de o ușă care dădea spre terase și grădini micuțe à la
Martha Bibescu și prințul moștenitor al Germaniei by CONSTANTIN IORDAN [Corola-publishinghouse/Science/996_a_2504]
-
Malting House; dacă, de exemplu, cei mici continuau să se joace deși fuseseră chemați la masă, aceasta le permitea să întârzie, dar când veneau să mănânce, fie găseau mâncarea rece, fie nu-i mai servea nimeni; dacă un elev era neatent sau neastâmpărat și strica un lucru, trebuia după aceea să se descurce fără el pentru o anumită perioadă de timp181. Este mai mult decât evident că sunt situații când această modalitate de a reacționa nu poate fi utilizată (de exemplu
Managementul clasei by EMIL STAN () [Corola-publishinghouse/Science/991_a_2499]
-
volumul finit, m-am mirat că le-am scris. (Ele se refereau la dexteritățile tehnice ale optzecismului care mi se părea că funcționau pe alocuri, în gol, și la limbajul erotico-licențios la forjarea căruia se angajase ca un părinte fondator neatent la faptul că șocul produs putea să-i saboteze întreaga lucrare). Cred că multe dintre acele remarci nu le-aș mai fi scris nici după discuția explicativă cu George, el fiind, am mai spus-o, alături de Lucian Pintilie, cel mai
Cum am spânzurat-o pe Emma Bovary by Doina Jela [Corola-publishinghouse/Science/937_a_2445]
-
care Rezultatul bun îl are. Nouă nuci îl decorează Și ,,n’’, plin de încântare, Dintr-un nor ne onorează Cu o nouă-nfățișare. LITERA ,,N’’ Îngânând cuvinte-alene, Mândru, falnic, impozant, Vine ,,n’’, clipind din gene Și zâmbind, că-i amuzant. Neatent de ești, îți pare Că-n nori zboară-un pescăruș, Dar e ,,m’’, ce-n graba mare, A pierdut un picioruș. Îl găsim la noi în cană Și nicicând nu te-ai gândi Că e-n lână, e în vană
ALFABETUL by CĂTĂLINA ORŞIVSCHI () [Corola-publishinghouse/Journalistic/529_a_927]
-
vreme, pe care simt nevoia să i-l citesc cuiva cu voce tare. Lucru pe care îl voi face imediat ce scap de Miss Brodie, cu vorbele ei enervante de duh și pozele ei cu fasciști italieni, de Miss Brodie tradusă neatent („Trupa lui Brodie se hotărî să păstreze incidentul pentru ele“, p. 53) și aruncată în poveste ca un cocoloș de hârtie la gunoi. Curat franțuzesc Ana-Maria Onisei Femei, cărți, Freud, un „Tată“ catolic, canonic, critic literar și de film, prozator
[Corola-publishinghouse/Journalistic/2172_a_3497]