739 matches
-
ceea ce nu se poate spune și despre mine. Eu nu am simțit niciodată că aș fi fost alături de El. Iar a doua oară, omului îi vine greu să dea vina pe întâmplare. Acum vorbesc de lucruri păcătoase. Mai păcătoase decât necredința. Despre faptul că atunci aș fi desenat niște cuie în forme ciudate, multe de tot. Revoluția s-a terminat de o zi, dar nu a venit nimic în locul ei. Timpul ăla era ca arătura dintre două țări. Iar eu mă
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2123_a_3448]
-
atât de vii și de ample, mișcând mereu din mâini și din picioare în toate părțile, încât parcă ziceai că-i proaspăt desprins dintr-o scenă de balet. - Ei bine, vreau să-ți spun acum, chiar din capul locului, că necredința mea n-are nimic de-a face cu drogurile. Să nu mai amesteci niciodată lucrurile, așa te sfătuiesc! Pe urmă, ca să te luminez și ca să nu mai aberezi atât, îți mai spun și că eu n-am făcut altceva drogându
Istorisiri nesănătoase fericirii by Rareş Tiron () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1251_a_1940]
-
justețea acestor taine să nu mă salveze, oare?! Nu se poate... deși cred cu toată puterea pe care-o am și știu că tocmai aici este taina cu care se lucrează în căutarea desăvârșirii, simt cum încep să ating granița necredinței... Unde-au fugit toți îngerii mei, aceia, atât de mulți? Nu are cum să fie-o recompensă faptul că am plutit până spre cele mai întunecate locuri numai pentru a susține dreptatea? Nu cred... nu mai pot crede... Nu cred
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2045_a_3370]
-
Rostind zilnic Crezul, rugăciunea de mărturisire a credinței vom îndepărta de la noi duhurile răutății. Crezând în atotputernicia Sfintei Treimi, credem și în puterea Ei tămăduitoare. Ar trebui astfel, să zicem și noi așa cum a spus tatăl lunaticului: ”Cred,Doamne! Ajută necredinței mele”. Iar în ceea ce-i privește pe medici și alți terapeuți există un mare pericol pentru ei. Și anume acela de a cădea în păcatul mândriei, închipuindu-și astfel că vindecările le aparțin lor. Să fim bine înțeleși: nimeni nu
Cărticică înspre… minte, trup şi suflet = mic tratat de bunăstare by Dan Alexandru Lupu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/545_a_749]
-
bagă coada și aici făcând ca preotul să se grăbească, să nu vorbiți voi prea tare să audă tot ce ziceți etc.). E o ocazie fantastică. Și cu toate acestea eu nu înțeleg de ce lumea nu se prea duce. Din cauza necredinței bănuiesc. Ori necredința în Dumnezeu, ori necredința că într-adevăr s-ar „rezolva” ceva cu această spovedanie, ori necredința că ar avea ei păcate de spovedit. Că nu se duce lumea la biserică mai înțeleg. Nici eu nu mergeam înainte
Cărticică înspre… minte, trup şi suflet = mic tratat de bunăstare by Dan Alexandru Lupu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/545_a_749]
-
aici făcând ca preotul să se grăbească, să nu vorbiți voi prea tare să audă tot ce ziceți etc.). E o ocazie fantastică. Și cu toate acestea eu nu înțeleg de ce lumea nu se prea duce. Din cauza necredinței bănuiesc. Ori necredința în Dumnezeu, ori necredința că într-adevăr s-ar „rezolva” ceva cu această spovedanie, ori necredința că ar avea ei păcate de spovedit. Că nu se duce lumea la biserică mai înțeleg. Nici eu nu mergeam înainte. E mai bine
Cărticică înspre… minte, trup şi suflet = mic tratat de bunăstare by Dan Alexandru Lupu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/545_a_749]
-
să se grăbească, să nu vorbiți voi prea tare să audă tot ce ziceți etc.). E o ocazie fantastică. Și cu toate acestea eu nu înțeleg de ce lumea nu se prea duce. Din cauza necredinței bănuiesc. Ori necredința în Dumnezeu, ori necredința că într-adevăr s-ar „rezolva” ceva cu această spovedanie, ori necredința că ar avea ei păcate de spovedit. Că nu se duce lumea la biserică mai înțeleg. Nici eu nu mergeam înainte. E mai bine acasă, nu e „plictisitor
Cărticică înspre… minte, trup şi suflet = mic tratat de bunăstare by Dan Alexandru Lupu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/545_a_749]
-
ce ziceți etc.). E o ocazie fantastică. Și cu toate acestea eu nu înțeleg de ce lumea nu se prea duce. Din cauza necredinței bănuiesc. Ori necredința în Dumnezeu, ori necredința că într-adevăr s-ar „rezolva” ceva cu această spovedanie, ori necredința că ar avea ei păcate de spovedit. Că nu se duce lumea la biserică mai înțeleg. Nici eu nu mergeam înainte. E mai bine acasă, nu e „plictisitor” ca la biserică (la început mă plictiseam și-mi doream să se
Cărticică înspre… minte, trup şi suflet = mic tratat de bunăstare by Dan Alexandru Lupu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/545_a_749]
-
spital, eu aveam vreo pai spre zece ani pe atunci. M-am dus la biserică să mă rog lui Dumnezeu s-o salveze. Dar ea a murit pe masa de opera ție. În acea zi am făcut o criză de necredință, pe urmă am detestat religia, dar mai târziu Sergiu mi L-a readus pe Dumnezeu în suflet. — Nu erai prea cuminte... Ioana zâmbi sub norul de întristare care-i trecea pe chip. — Într-un an, de Sfântul Nicolae, am găsit
Ioana Celibidache : o mătuşă de poveste by Monica Pillat () [Corola-publishinghouse/Imaginative/585_a_978]
-
vii în fața lui Dumnezeu, și mereu prezente în inimile noastre, căci dacă nu v-am fi avut pe voi, măicuțe, și copilăria noastră alături de rugăciunile făcătoare de minuni, eram pierduți de mult, cum s-au pierdut atâția atei care-n necredința lor, n-au mai avut pe nimeni, înecându-se în primele valuri de suferințe ale detenției. Mi-aș opri aici, Prietene, scrisul, dar în bogata iconografie din partea a doua a volumului, printre fotografiile din școală, armată, război, viață de după detenția
Amintiri ?ns?ngerate by CONSTANTIN N. STRACHINARU () [Corola-publishinghouse/Imaginative/83873_a_85198]
-
ca singure esistente, sunt plăceri adevărate, de-o realitate necontestabilă, ei au voit realizarea prin forță (cei vechi: cea voluntară) a idealului lor, a distribuirei egale a plăcerilor și bunurilor lumești. O răsplătire după era o utopie. Cultura științifică și necredința i-a dus la aceea ca să pătrundă: 1) că cei mari și bogați parte mare au numai prin întîmplare oarbă a ceea ce au și cumcă absoluta lor majoritate nu merită soarta sa, ci, din contra, după facultățile naturale ar trebui
Opere 15 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295593_a_296922]
-
picioare, bisexuală asemenea androginului platonian care a supraviețuit potopului, fără a fi urcat în corabia lui Noe. Ambii străbătători ai grădinii mitice, bărbatul și femeia, intuiesc mutațiile suferite de specimenele zoologice, cândva năzdrăvane. Acestea au devenit propriile lor caricaturi, prin necredința în ele a oamenilor. Reîntâlnirea lor, chiar și în ipostaza degradantă, are darul, pentru povestitor, de a-i procura, prin restituirea poveștilor copilăriei, cele mai frumoase seri din toată viața lui. Poate, fiindcă sunt seri petrecute pe câte o prispă
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1567_a_2865]
-
a înregistrat vreun alt efect, dar e bine să stai deoparte, doar dacă nu ai și tu ceva aluat șerpesc în matricea ta. Mă gândesc că toate creaturile astea, ce au fost cândva fabuloase, miraculoase, au degenerat în timp prin necredința oamenilor în ele. Cam așa ceva, mintea și imaginația omului s-a hrănit cu ele secole de-a rândul, acum le-a uitat toată lumea, chiar și copiii. Adică au pierdut din fabulos, devenind mai umane, adică și mai urâte decât erau
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1567_a_2865]
-
rândunele, Cum din cuib scot puii capul se cutează pe ulucuri Și apoi la miezul nopții îi aud făcând buclucuri Sărutîndu-se cu ciocul, drăgostindu-se-ntre ele. Soarte-avem nefericită - îi răspunse-atunci bătrîna: Nu-i găină rândunica, rîndunoiul nu-i cucoș. Necredința lor știută-i; aspri, răi, tiranicoși, Ei trezesc viața-n inimi și apoi o învenină. Numai flori-s fericite, căci pe aceeași trupină E pistilul feciorelnic și staminul bărbătesc; 35Sub perdele verzi de frunze, se-mpreun-și se iubesc, Chipul junelui din
Opere 04 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295583_a_296912]
-
vreodată Un chip mai blând, mai gingaș, decât ăst chip de fată! "Gîndirea ta, divine, abia putu s-adune "Din mii minuni din lume o singură minune, "Căci numai ție singur îți fuse cu putință S-unești atâta farmec cu-atîta necredință... "Dar nu ți-o cer, tot darul ți-l svîrl iar la picioare. "De-a lumii tale bunuri privirea azi mă doare, Nici vin să-mi cer coroana, nici țara mea. O dărui "Fășii s-o rup-or-cine și cum îi
Opere 04 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295583_a_296912]
-
au întunecat mințile.“ Mi se vădea că tatăl meu urmărise îndeaproape toate acele dezbateri, dar fără a rosti vreodată vreo judecată definitivă. Zece ani mai târziu, cuvintele lui rămâneau lipsite de certitudini. — Puțini oameni îl urmau pe medic pe calea necredinței, însă unele dintre ideile sale îi zdruncinau. Mărturie stă afacerea cu tunul. Parcă ți-am mai povestit-o, nu-i așa? Era spre sfârșitul anului 896. Toate drumurile ce duceau spre Vega erau de acum în mâinile castilienilor, iar proviziile
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2041_a_3366]
-
rostită cu hotărâre, dar fără nici o bucurie, căci ceea ce fusese odinioară un strigăt războinic devenise, în anul acela, o formulă resemnată; poate chiar, în gura unora, un reproș adus Ziditorului, fie ca El să ne ferească de îndoială și de necredință! Când a fost sigur de sprijinul mulțimii celor de față, Boabdil s-a decis să vorbească din nou în locul vizirului său. Își făcu supușii să tacă pintr-un gest stăruitor cu ambele mâini, pentru a rosti pe un ton grav: „Credincioșii
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2041_a_3366]
-
atât de vii și de ample, mișcând mereu din mâini și din picioare în toate părțile, încât parcă ziceai că-i proaspăt desprins dintr-o scenă de balet. - Ei bine, vreau să-ți spun acum, chiar din capul locului, că necredința mea n-are nimic de-a face cu drogurile. Să nu mai amesteci niciodată lucrurile, așa te sfătuiesc! Pe urmă, ca să te luminez și ca să nu mai aberezi atât, îți mai spun și că eu n-am făcut altceva drogându
Istorisiri nesănătoase fericirii by Rareş Tiron () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1251_a_1941]
-
Nu cred, spuse ea, dar trebuie să fac ceva. El fu șocat de lejeritatea cu care-și recunoștea lipsa credinței, lejeritatea care nu venea din lectura sistematică a scriitorilor raționaliști și a savanților din secolul al nouăsprezecelea. Fusese născută Întru necredință tot atât de limpede pe cum fusese el născut să creadă. El Își sacrificase propria siguranță ca să ajungă la aceeași poziție cu ea și pe moment tânji să-i implanteze răsadul uscat al Îndoielii, o pseudo-credință care s-o facă să n-
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2000_a_3325]
-
el, pe când deșteptul se îndoiește mereu de ce știe. Această succintă analiză ne dezvăluie una din fețele ”teribile” ale postmodernismului: aceea că dimensiunea estetică principală a acestei perioade este, fără îndoială, kitsch-ul. Acest fapt, probabil datorat exacerbării ego-ului individual, de necredință și de respingerea divinității, face aproape imposibilă o recunoaștere, chiar și axiologică, a valorilor culturale atât precedente cît și actuale. 3. ARTA HOLOTROPICĂ Susținem faptul că artistul este capabil să creeze sub influența unor factori externi ce acționeză asupra psihicului
ARTĂ, DEGENERARE , KITSCH Arta holotropică, o reeducare a ”bunului simţ estetic'' by Edi APOSTU () [Corola-publishinghouse/Imaginative/381_a_550]
-
doar cuvinte frumoase și curtenitoare, iar ochii veșnic bătrîni și răi sînt plini de bucuria unui consimțămînt mîrșav. O lume a morților ticăloși, atît de puternică prin zidurile protectoare ale bogăției sale obscene, prin corupția sa iubitoare de moarte și necredință, prin impertinența plenitudinii sale istovite și prin greutatea derutantă a mulțimii și abundenței sale, Încît viața omului mărunt este strivită sub atacul său frontal și orice făptură vie ce-i servește drept hrană este ucisă și mutilată - nu numai inima
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2258_a_3583]
-
i-o cer o mare necesitate și salvarea poporului lui. Voi încheia acest capitol cu o singură reflecție. Să se remarce fecunditatea cu care viciile se propagă, în concepțiile lui Machiavelli. El vrea ca un rege necredincios să-și încoroneze necredința cu ipocrizie; el crede că oamenii vor fi mai degrabă mișcați de devoțiunea unui principe, decît revoltați împotriva relelor tratamente care li se aplică și pe care le suportă din partea lui. Există persoane care-i împărtășesc opinia. În ce mă
by NICCOLÒ MACHIAVELLI [Corola-publishinghouse/Imaginative/1111_a_2619]
-
57. Și găseau astfel în El o pricină de poticnire. Dar Isus le-a zis: "Nicăieri nu este prețuit un prooroc mai puțin decît în patria și în casa Lui." 58. Și n-a făcut multe minuni în locul acela, din pricina necredinței lor. $14 1. În vremea aceea, cîrmuitorul Irod a auzit vorbindu-se despre Isus; 2. și a zis slujitorilor săi: Acesta este Ioan Botezătorul! A înviat din morți, și de aceea se fac minuni prin el." 3. Căci Irod prinsese
[Corola-publishinghouse/Imaginative/85116_a_85903]
-
poate părea derizoriu , ori dacă o minune se rușinează de propria-i insignifianță și se pierde singură printr-un accident. În final, mai importantă chiar decît religia pare Încrederea (pe care Elmer o insuflă celor din jur cu toată puterea necredinței), credința În oameni, În viață, miza. Și uite că se poate face-un film cu mesaj cînd te aștepți mai puțin. Un alt film, analog prin tema din care lipsesc mitralierele, obuzele și sîngerînzii cinematografiei actuale chiar că de sfîrșit
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1995_a_3320]
-
ei, deși ar fi putut s-o facă, din decență și din dragoste pentru mine. Îmi închipuiam tot felul de scene dezgustătoare, îmi aminteam atâtea episoade din romanele citite, în care șofeurii ajung amanții femeilor de lume, atâtea reflecții asupra necredinței femeilor, asupra minciunei totale care dospește în sufletul lor. O sumă de mici detalii, nebăgate în seamă, îmi podidiră atunci mintea. O dată, Mantu închisese ușa cu bara, în camera Maitreyiei, și îi auzeam de jos cum se luptă și zbiară
Maitreyi și alte proze by Mircea Eliade [Corola-publishinghouse/Imaginative/295580_a_296909]