738 matches
-
viața nouă. Pe malul victorios la Iordanului există atâta glorie, o pace uimitoare și o odihnă atât de extraordinară încât le poți identifica dacă acestea există în viața unui om. Ellen G. White spune în frumoasa carte “Evanghelism” (pag. 695): “Necredința, iubirea de lume, lipsa de consacrare și certurile între cei ce pretind a fi poporul lui Dumnezeu sunt cele care ne-au menținut atât de mulți ani în această lume de păcat și suferință. Stă în puterea noastră să grăbim
Rănit de oameni ... vindecat de Dumnezeu! by Ionel TURTURICĂ () [Corola-publishinghouse/Memoirs/91603_a_93002]
-
de a se comporta ca un robinet (din alte timpuri!) în stare de funcționare perfectă: se deschidea și se închidea cu mare ușurință, când și atât cât vroia el. * „Vă voi spune despre mine că sunt copilul secolului, copil al necredinței și al îndoielii deocamdată, ba chiar și până la (știu acest lucru) piatra de mormânt. Ce cumplite chinuri m-a costat și mă costă și acum această sete de credință, care se aprinde cu atât mai puternic în sufletul meu, cu
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1874_a_3199]
-
primul război mondial, mai mult decât până atunci, dovezile de credință ale europenilor începuseră să scadă și că așa a fost posibilă ascensiunea unor dictatori ca Mussolini sau Hitler. După cel de al doilea război, înmulțirea dictatorilor a arătat că necredința s-a răspândit ca o molimă și că de aceea oamenii au fost lăsați în întuneric, pe mâna unor tirani. Un credincios nu se teme. Și acolo unde nu este teamă, nu este nici tiranie.” Poate că și regele Mihai
Despre lucrurile cu adev\rat importante by Alexandru Paleologu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/827_a_1562]
-
mauvais (răul relelor); V: vanité (deșertăciunea deșertăciunilor); L: luxure (desfrâul desfrâurilor); I: ira (mânia mâniilor); E: aluzie la Ernii (furia furiilor) și, în sfârșit: R: ruyne (ruina regatelor). În aceeași operă de referință sunt invocate celelalte păcate muierești capitale: ispita, necredința, minciuna. Mi-am amintit acut, citind execuția simbolică intitulată „Talentata doamnă Muscă sau despre minciuna în extaz” (păstrând proporțiile și sesizând doar analogia), povestea reală a Juanei de la Cruz, călugăriță mexicană, excelentă teologă, dramaturgă, poetă, mai strălucitoare decât tot ce
Dincolo de îngeri și draci: etica în politica românească by Mihaela Miroiu [Corola-publishinghouse/Memoirs/1964_a_3289]
-
În aceste momente de amintiri dulci de mântuire Eu ca Episcop nu pot lipsi din mijlocul vostru [...]. În ziua de astăzi, ca și pe timpul Mântuitorului nostru domnește nemoralitatea, lipsa de credință și răutatea care se poate asemăna cu răutatea și necredința lui Irod [...]. Bogatul nu e mulțumit, săracul se tânguie, stăpânul se plânge asupra slugei...lucrătorul nu e mulțumit cu prețul lucrului, gospodarul cu prețul recoltei. Lumea e o vale de plângeri [...]. Nașterea lui Hristos la timpul său nu era pe
Nectarie Cotlarciuc, Arhiepiscop al Cernăuţilor şi Mitropolit al Bucovinei by Marius Vasile Ţibulcă () [Corola-publishinghouse/Memoirs/91906_a_107347]
-
proto-început, dogma nu propune o taină și descifrarea ei, ci doar o taină și credința în ea drept calea spre cunoașterea sa revelatorie. Deschiderea misterului ar reveni exclusiv revelației conferite omului, în raport cu loialitatea sa religioasă, de grația divină. Credința sau necredința, adică acceptarea sau respingerea decisivului enunț al unei religii cum că zeitatea îl însoțește pe om și i se arată pe măsura credinței sale, asumarea sau contestarea acestei dogme întemeitoare, dictează în general proporția, gradul ascunderii și revelației a ceea ce
Ascunderi și înfățișări: explorări metafizice decriptive by Marius Cucu () [Corola-publishinghouse/Science/84933_a_85718]
-
vulnerat, îndrăgostitul cu giubea își poartă "melanholia" prin singurătăți. Visul amorului aduce o bănuială de Roman de la rose și de La carte du tendre a d-nei de Scudéry. E vorba de "căile amorezești", de temutul, fratele prepusului și clevetirii, prieten al necredinței, de căială și alte abstracțiuni de acestea. V. POGOR, N. DIMACHE, I. PRALE Comisul Vasile Pogor, traducător al Henriadei lui Voltaire (1838), a lăsat stihuri de modă veche, străbătute de simțul deșertăciunii și de grija mântuirii, descriind în tuș foscolian
Istoria literaturii române (Compendiu) by George Călinescu [Corola-publishinghouse/Science/295570_a_296899]
-
Zamphirescu (1838-1878), amintit mai ales pentru "bufoneria literară" Muza de la Borta rece, împotriva "Junimii", nu era mai talentat. Acesta cultiva o poezie pesimistă, de genul cavernos. Poetul, uitând de Dumnezeu "în zi de decadință", se scufundă în "abizul profund de necredință", umplând lumea de "tristele-i lamente", urmărit de un "rîs fatale". El, "dilectul amante", nu credea în femeie și viața îi dădea "somnolență". De disperare râdea "ca un nebun". Zamphirescu s-a specializat în "strigoi" (Castelul morții, Mireasa strigoiului), descriind
Istoria literaturii române (Compendiu) by George Călinescu [Corola-publishinghouse/Science/295570_a_296899]
-
întoarce obrazul din curaj superior. De ce Max Weber este în acestă măsură sigur că disputele din Olimp sunt interminabile? Totodată pentru că disputele erau în el și pentru că disputele sunt obiectul privilegiat al studiului sociologic. Raționalistul recunoaște lupta credinței și a necredinței, el admite că nici una, nici alta nu sunt demonstrabile din punct de vedere științific. Subscriind la adevărul necredinței, el conchide nu cu războiul între zei, ci cu difuzarea progresivă a Iluminismului sau cu persistența iluziilor. În ochii credinciosului, în schimb
Libertate și egalitate: curs ținut la Collège de France by Raymond Aron () [Corola-publishinghouse/Science/84962_a_85747]
-
interminabile? Totodată pentru că disputele erau în el și pentru că disputele sunt obiectul privilegiat al studiului sociologic. Raționalistul recunoaște lupta credinței și a necredinței, el admite că nici una, nici alta nu sunt demonstrabile din punct de vedere științific. Subscriind la adevărul necredinței, el conchide nu cu războiul între zei, ci cu difuzarea progresivă a Iluminismului sau cu persistența iluziilor. În ochii credinciosului, în schimb, credința fixează sensul scepticismului. Formula "războiul zeilor" este transpoziția unui fapt indiscutabil - oamenii și-au făcut reprezentări incompatibile
Libertate și egalitate: curs ținut la Collège de France by Raymond Aron () [Corola-publishinghouse/Science/84962_a_85747]
-
altfel, adăugând sugestia credinței. Omul nu e fericit cu libertatea, cu inteligența și știința lui dacă nu are credință. Și, ca să o aibă, trebuie să știe să o caute, iar când o găsește, să se roage de Dumnezeu să ajute necredinței lui. De aceea, Jurnalul fericirii, jurnalul unei convertiri religioase se deschide cu aceste cuvinte din evanghelistul Marcu: „Cred, Doamne, ajută necredinței mele”. Este neîndoios cartea cea mai frumoasă a lui S. și, în același timp, una din cărțile de căpătâi
STEINHARDT. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289916_a_291245]
-
o aibă, trebuie să știe să o caute, iar când o găsește, să se roage de Dumnezeu să ajute necredinței lui. De aceea, Jurnalul fericirii, jurnalul unei convertiri religioase se deschide cu aceste cuvinte din evanghelistul Marcu: „Cred, Doamne, ajută necredinței mele”. Este neîndoios cartea cea mai frumoasă a lui S. și, în același timp, una din cărțile de căpătâi ale literaturii confesive românești. Ea impune un destin, în sensul pe care îl dă Malraux acestui concept: destinul unui om care
STEINHARDT. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289916_a_291245]
-
în lipsa unei viziuni morale a lumii și a lucrurilor.” Pe Noica, prietenul și maestrul său spiritual („în afara părinților mei, e omul care mi-a influențat cel mai mult viața”), îl iubește, îl consideră un mare scriitor, dar nu îi iartă necredința. Nici pe Cioran nu îl acceptă integral: om bun, sincer, îndatoritor, inteligent, dar, ca scriitor, este „un personaj fabricat”după gustul publicului francez. Zice chiar mai mult decât atât despre prietenul său parizian: „E un mare stilist care a știut
STEINHARDT. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289916_a_291245]
-
binefăcătorul său Ernst Teves. D. se convertește la catolicism (1981). Publică Zéro ou Le Point de départ și Comment ne pas l’aimer! - un eseu biografic despre viața lui Iisus, pornind de la Evanghelia lui Marcu. Propoziția acestuia - „Cred, Doamne, ajută necredinței mele” - va fi punctul de plecare în toate confesiunile spirituale ale lui D. În 1982, călătorește la New York. Tipărește, în 1983, eseul autobiografic La Liberté (despre condiția individului la Est și Vest), apoi un volum de povestiri, Mon semblable, mon
DUMITRIU-1. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286915_a_288244]
-
colaborând și la alte reviste, precum „Familia”, „Columna lui Traian”, „Literatorul”, „Viața românească”. În cea mai mare parte a poeziilor scrise de C.-P., adunate în volumul Poezii (1874), predomină lirismul. Frecvente sunt jalea, „dorul nemărginit”, generate de plecarea ori necredința iubitului. Motivul iubitei părăsite revine deseori în aceste versuri, care își au izvorul cu deosebire în stările de tristețe. Cuplul nefericit se întâlnește și în baladele de tip romantic. Autoarea preferă cadrul anotimpurilor reci și mohorâte, dar simbolurile șterse, limbajul
CUGLER-PONI. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286561_a_287890]
-
Pavel? Pe când Pavel aduna găteje, s-a prins o viperă de mâna lui și nu l-a vătămat cu nimic, pentru că sfântul a fost găsit plin de credință. Dar dacă ești necredincios, teme-te, nu atât de fiară cât de necredința ta, prin care ajungi să fii vătămat ușor de orice stricăciune"20. Prin urmare, aceeași viziune există la teologii și sfinții din Occident și din Răsărit: animalul devine fie o manifestare vizibilă a lumii invizibile a lui Dumenzeu, fie o
Inorogul la porţile Orientului - Bestiarul lui Dimitrie Cantemir: studiu comparativ by Bogdan Creţu [Corola-publishinghouse/Science/897_a_2405]
-
și cât de necercetate sunt căile tale" a fost interpretat în felul următor: "Cauza mirării Sfântului Paul în această lectură este nepătrunsa înțelepciune și dragoste a lui Dumnezeu, căci El a lăsat pe evrei și pe păgâni să cadă în necredință, pentru ca tot El apoi, să se miluiască de toți și pe toți să-i facă să priceapă că ei nu se vor putea mântui prin meritele lor, ci numai prin harul Său"724. Această Epistolă, cât și tălmăcirea ei, aveau
Catolicii în spaţiul public. Presa catolică din România în prima jumătate a secolului al XX-lea by Iulian Ghercă [Corola-publishinghouse/Science/908_a_2416]
-
Și dacă în astă viață nu, măcar a doua oară! Deși, ce-i sfânt în viața asta în alta,poate nu-i, Eu cred să poată fi adevărat comoara să existe, De-aceea este bine, să nu dăm nimănui Din necredința noastră și ceasurile triste! Afară e frumos chiar dacă ninge răzvrătit Sunt bucuros că viața e frumoasă,și-s fericit ca, încă mai exist!... florentina crăciun Referință Bibliografică: Gânduri / Florentina Crăciun : Confluențe Literare, ISSN 2359-7593, Ediția nr. 1404, Anul IV, 04
GÂNDURI de FLORENTINA CRĂCIUN în ediţia nr. 1404 din 04 noiembrie 2014 [Corola-blog/BlogPost/349762_a_351091]
-
exclusă din ordin persoana condamnată pentru crimă și cea condamnată la o pedeapsă cu închisoarea egală sau mai mare de un an. Și în România din perioada interbelică era reglementată excluderea din ordinele naționale române pentru condamnări penale, infamante, pentru necredință în serviciu, ca funcționar al statului, pentru săvârșirea unor "fapte grave în contra onoarei de om". Atribuția de conferire a distincțiilor aparținea Regelui. Potrivit art. 88 din Constituția României din 1923, Regele "va conferi decorațiunile române conform unei anume legi", fără ca
DECIZIE nr. 88 din 20 ianuarie 2009 referitoare la excepţia de neconstituţionalitate a dispoziţiilor art. 52 şi art. 53 din Legea nr. 29/2000 privind sistemul naţional de decoraţii al României şi ale art. 17-19 din Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 11/1998 privind reinstituirea Ordinului naţional Steaua României. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/208328_a_209657]
-
primul document care atestă existența așezării (emis în Hațeg, la 20 noiembrie 1435) (vezi imagine "prima atestare documentară") se face referire la „Costea, Stanciu și popa Vâlcu, foștii cnezi de Râușor, care împreună cu frații și fiii lor arătând cu nerușinare necredința lor față de Sfânta Coroană regească ... au pustiit și au devastat moșiile ținute și stăpânite de către ei în calitate de cnezi, apoi refugiindu-se pe ascuns în părțile Moldovei, uneltesc spre pustiirea și devastarea acestui regat”. Pe acest motiv „dreapta jumătate a întregului
Șerel, Hunedoara () [Corola-website/Science/300560_a_301889]
-
Vlad, Chindriș, Lup, Pugna, familii care trăiau în zona Cetate. Numele de Căian este amintit din 1456 când regele Ungariei Ladislau al V-lea îl deposedează de satele Căianu Mic, Căianu Mare, Dobric și Spermezeu pe Ion din Herina pentru necredință și dăruiește aceste sate lui Ioan și Nicolaie Farcaș, fiii lui Toma Farcaș. Documentele care vorbesc despre Căian continuă, astfel este amintit în 1485 Kiss Kaioni ;1577-1607 Kis Caion - 16117, 1733, 17508, 1760 - 17629, 1808 - Kayanumike, 1850, 1877 - Kayanu Mik
Căianu Mic, Bistrița-Năsăud () [Corola-website/Science/300868_a_302197]
-
nicio religie", o categorie care include și ateii. Între 64% și 65% de japonezi și până la 81% din vietnamezi sunt atei, agnostici, sau nu cred într-un Dumnezeu. Un studiu internațional a raportat corelații pozitive între nivelul de educație și necredința într-o divinitate, un alt studiu al Uniunii Europene constată o corelație pozitivă între abandonul școlar timpuriu și credința într-o divinitate. Un articol publicat în Nature în 1998 a prezentat un sondaj care sugerează că credința într-un Dumnezeu
Ateism () [Corola-website/Science/298700_a_300029]
-
Și a început să fie considerat taină(gr. "μυστηριον", lat. "sacramentum"). Denumirea pe care biserica veche a dat-o botezului "luminare" (greacă "phôtismós") provine din 2. Cor. 4,6. Termenul clarifică schimbarea ontologică a celui botezat care vine din întunericul necredinței în lumina credinței și a cunoașterii. Aurelius Augustinus vedea în botez lucrarea lui Iisus Hristos drept "cuvânt vizibil" și lucrarea "harului invizibil", care, prin "actul vizibil al botezului," aduce "lucrarea mântuitoare". Lucrările sacramentale dau celui botezat, întocmai ca o ștampilă
Botez () [Corola-website/Science/299683_a_301012]
-
de ea. M-am gândit la ea atât de mult în ultimii ani, încât fascinația asta se revarsă în scrierea mea". Biologul evoluționist și ateul Richard Dawkins se folosește de Adams în "The God Delusion" pentru a exemplifica argumente în favoarea necredinței; Dawkins afirmă în glumă că Adams este "singura [mea] convertire" la ateism. Cartea este dedicată lui Adams, citându-l: "Nu e suficient să te uiți la frumusețea unei grădini, fără să fi nevoit să crezi că sunt zâne în spatele ei
Douglas Adams () [Corola-website/Science/299732_a_301061]
-
hamōn: „mulțime”), Sarai (asirianul Sa-ra-ai)se va numi Sarah „principesa” (probabil corespunzător babilonianului Sarratu - „regina”). Mai tarziu, la Stejarul uli Mambre, într-o misterioasă apariție a trei „oameni”, pe care Abraham îi găzduiește, Dumnezeu îi confirmă promisiunea moștenitorului chiar în pofida necredinței Sarei. De notat că pentru creștini ortodocși cei trei oameni se identifică cu Sfântă Treime , iar arătarea de la stejarul Mambre este privită ca primă descoperire a lui Dumnezeu că ființă treimica. Alte secte creștine văd în doi dintre oameni îngeri
Avraam () [Corola-website/Science/297908_a_299237]