901 matches
-
formează un popor ales, confirmat de religia lui dreaptă, teză care a servit, ca și în celelalte cazuri, ca bază pentru un discurs naționalist exclusivist. Oricare i-ar fi religia-gazdă, ideologia fundamentalistă pretinde că prezența pe teritoriul sfînt a unor necredincioși sau chiar a unor credincioși călduți (adică nepartizani ai fundamentaliștilor) pune stavilă proiectului de restaurare religioasă. Insistența obsesivă, exclusivistă (și deseori ucigătoare) asupra unui teritoriu geografic arată în ce măsură ideologia fundamentalistă inversează logica simbolicii religioase. Pentru ea, teritoriul concret nu e
STILUL RELIGIEI ÎN MODERNITATEA TÎRZIE by ANCA MANOLESCU () [Corola-publishinghouse/Science/860_a_1740]
-
lumii, iminent, de altfel, în concepția lor. Pentru toți, Judecata aceasta constituie momentul final al istoriei, cînd desigur ei vor fi, sînt deja, nu numai cei din dreapta, mîntuiții, ci chiar Judecătorii. Nu luptă ei de pe acum să îi excludă pe necredincioși și pe călduți din teritoriul pe care îl revendică? Judecata finală nu presupune, pentru ei, un discernămînt divin care, revelîndu-se, proiectează lumea într-o nouă, cu totul altă condiție? Eschatonul e gîndit în continuitate de natură cu istoria și temporalitatea
STILUL RELIGIEI ÎN MODERNITATEA TÎRZIE by ANCA MANOLESCU () [Corola-publishinghouse/Science/860_a_1740]
-
muncă. Avem de-a face cu un efect de "acumulare" a capitalului social, ce se însoțește de niveluri mai ridicate ale capitalului uman (educație) și capital economic (loc de muncă și venit). Dar și religia contează, credincioșii fiind diferiți de necredincioși. Mai mult, nivelurile ridicate ale capitalului social aparțin protestanților, nu catolicilor. La fel se întâmplă cu cei care frecventează mai des slujbele religioase. În concluzie, relațiile descrise dintre elementele capitalului social și diverse alte variabile, fie la nivel individual, fie
Capital social şi valori democratice în România: Importanţa factorilor culturali pentru susţinerea democraţiei by Dragoş Dragoman [Corola-publishinghouse/Science/906_a_2414]
-
consolidate, cât și în țări în curs de dezvoltare și democratizare, precum Mexic, Coreea de Sud sau Africa de Sud. Dar cine participă la protest? Unii sugerează că modelul activismului din anii '70 în care cei mai activi erau cei educați, bărbații, tinerii și necredincioșii nu mai este de actualitate. Activismul, odată marginal, a devenit central. Analiza datelor World Values Survey din 1995-1997 (Norris, 2002) arată încă existența unui decalaj redus în favoarea bărbaților, dar predictorul cel mai important al activismului rămâne educația, urmat de clasa
Capital social şi valori democratice în România: Importanţa factorilor culturali pentru susţinerea democraţiei by Dragoş Dragoman [Corola-publishinghouse/Science/906_a_2414]
-
numeroase servicii divine. Voi încerca, după puterea mea să explic câteva versete din psalmi, apoi mă voi opri cu o explicație mai amplă asupra Psalmului 50. Primul psalm al lui David spune: „Fericit bărbatul care n-a umblat în sfatul necredincioșilor și în calea păcătoșilor nu a stat și pe scaunul hulitorilor n-a șezut; ci în Legea Domnului e voia Lui și la la Legea Lui va cugeta ziua și noaptea.” Creștinul poate fi fericit când are credință și împlinește
RUGĂCIUNEA, CALE SPRE DESĂVÂRŞIRE ŞI MÂNTUIRE by Ion CÂRCIULEANU () [Corola-publishinghouse/Science/91546_a_107349]
-
cugeta ziua și noaptea.” Creștinul poate fi fericit când are credință și împlinește fapta cea bună. Psaltirea în tâlcuirea Sfinților Părinți arată că omul are de îndeplinit o lucrare în lume și nu o poate împlini dacă ascultă de sfatul necredincioșilor și al păcătoșilor. El trebuie să se dezvolte și să se se perfecționeze neâncetat, năzuind spre Dumnezeu și aceasta o poate realiza în afara „sfatului necredincioșilor și calea păcătoșilor”. Viața noastră, cu credința și faptele ei, nu se întemeiază pe rătăcire
RUGĂCIUNEA, CALE SPRE DESĂVÂRŞIRE ŞI MÂNTUIRE by Ion CÂRCIULEANU () [Corola-publishinghouse/Science/91546_a_107349]
-
de îndeplinit o lucrare în lume și nu o poate împlini dacă ascultă de sfatul necredincioșilor și al păcătoșilor. El trebuie să se dezvolte și să se se perfecționeze neâncetat, năzuind spre Dumnezeu și aceasta o poate realiza în afara „sfatului necredincioșilor și calea păcătoșilor”. Viața noastră, cu credința și faptele ei, nu se întemeiază pe rătăcire, nici pe viclenie, pe gânduri necurate, pe sfatul necredincioșilor și a hulitorilor; „noi propovăduim înțelepciunea lui Dumnezeu, care ni s-a dat prin Duhul Sfânt
RUGĂCIUNEA, CALE SPRE DESĂVÂRŞIRE ŞI MÂNTUIRE by Ion CÂRCIULEANU () [Corola-publishinghouse/Science/91546_a_107349]
-
și să se se perfecționeze neâncetat, năzuind spre Dumnezeu și aceasta o poate realiza în afara „sfatului necredincioșilor și calea păcătoșilor”. Viața noastră, cu credința și faptele ei, nu se întemeiază pe rătăcire, nici pe viclenie, pe gânduri necurate, pe sfatul necredincioșilor și a hulitorilor; „noi propovăduim înțelepciunea lui Dumnezeu, care ni s-a dat prin Duhul Sfânt. Credinciosul nu se lasă amăgit de cei care seamănă dezbinare și ură, ci urmează și iubește pe cei care caută și păstrează unitatea Duhului
RUGĂCIUNEA, CALE SPRE DESĂVÂRŞIRE ŞI MÂNTUIRE by Ion CÂRCIULEANU () [Corola-publishinghouse/Science/91546_a_107349]
-
dinlăuntru ale mele. Nu mă lepăda de la fața Ta, și duhul Tău cel Sfânt nu-l lua de la mine. Dă-mi mie bucuria mântuirii tale, și cu duh stăpânitor mă întărește. învăța-voi pe cei fărădelege căile Tale, și cei necredincioși la Tine se vor întoarce. Izbăvește-mă de vărsare de sânge Dumnezeule, Dumnezeul mântuirii mele; bucura-se-va limba mea de dreptatea Ta. Doamne, buzele mele voi deschide, și gura mea va vesti lauda Ta. Că de ai fi voit
RUGĂCIUNEA, CALE SPRE DESĂVÂRŞIRE ŞI MÂNTUIRE by Ion CÂRCIULEANU () [Corola-publishinghouse/Science/91546_a_107349]
-
Dar în prezența Mântuitorului, o lumină puternică de credință năpădește în sufletul tatălui și îi dă o stare de liniște, de pace și bucurie pentru că s-a regăsit pe sine în puterea adevărului dumnezeiesc. Astfel, tatăl copilului lunatic devine din necredincios, credincios. De multe ori, pentru păcatele și necredința părinților suferă copii nevinovați. „Atunci, apropiindu-se ucenicii de Iisus, au zis: pentru ce noi n-am putut să-l izgonim pe el? Iar Iisus a zis lor. Pentru necredința voastră... Dar
RUGĂCIUNEA, CALE SPRE DESĂVÂRŞIRE ŞI MÂNTUIRE by Ion CÂRCIULEANU () [Corola-publishinghouse/Science/91546_a_107349]
-
Aur că: „toată lumea știe că rugăciunea este începutul oricărui bine și pricina mântuirii și a vieții veșnice”. Și spune mai departe: „Puterea pe care apa o dă pomilor, pe aceea o dă rugăciunea vieții creștinilor”. Omul care crede se roagă, necredinciosul nu se roagă. „Rugăciunea este graiul și mărturisirea credinței în Dumnezeu, este graiul și mărturia religiei noastre. Religia este cunoștința noastră despre Dumnezeu și despre cele sfinte, este legătura noastră cu Dumnezeu. Prin religie cunoaștem pe Dumnezeu, prin credință ne
RUGĂCIUNEA, CALE SPRE DESĂVÂRŞIRE ŞI MÂNTUIRE by Ion CÂRCIULEANU () [Corola-publishinghouse/Science/91546_a_107349]
-
Paris, la 5 noiembrie 1944. Carrel este celebru pentru experiențele sale, pentru cercetările și descoperirile sale importante, pentru care a primit în 1912 Premiul Nobel pentru fiziologie și medicină. Sperăm să fie de folos, atât celor credincioși, cât și celor necredincioși, gândirea acestui om de știință, a unui savant, cuvântul său despre rugăciune bazat pe observație și cercetare științifică. „Nu sunt nici teolog, nici filosof. Mă exprim în limbajul comun și utilizez cuvintele în sensul lor obișnuit, iar uneori în sensul
RUGĂCIUNEA, CALE SPRE DESĂVÂRŞIRE ŞI MÂNTUIRE by Ion CÂRCIULEANU () [Corola-publishinghouse/Science/91546_a_107349]
-
a adăpat. Trupul Tău întins pe cruce să întindă către Tine mintea mea cea trasă în jos de draci. Capul Tău pe care l-ai aplecat pe cruce să înalțe capul meu pălmuit de potrivnici. Preasfintele Tale mâini pironite de necredincioși pe cruce să mă tragă spre Tine din prăpastia pierzării, precum a făgăduit preasfântă gura Ta. Fața Ta cea batjocorită cu pălmuiri și scuipări să umple de strălucire fața mea cea întinată în fărădelegi. Sufletul Tău, pe care l-ai
RUGĂCIUNEA, CALE SPRE DESĂVÂRŞIRE ŞI MÂNTUIRE by Ion CÂRCIULEANU () [Corola-publishinghouse/Science/91546_a_107349]
-
tratatului menționat, Izz-ed-din Keikavus și fratele său Rukn-ed-din au fost obligați să se prezinte cu oștile lor la Tebriz, la curtea lui Hulagu-han. Prin intrigi, Rukn-ed-din a izbutit să-l convingă pe Hulagu-han că fratele său Izz-ed-din Keikavus îi este necredincios. În consecință, Rukn-ed-din fu numit sultan al Iconiului și o armată mongolă, însoțită de aceea a lui Rukn-ed-din a pornit împotriva lui Izz-ed-din Keikavus. Într-o dimineață, oastea acestuia, condusă de generalul Ali-Behadir, surprinsă la Sivri-Hisar, a fost împrăștiată, iar
Românii şi Hoarda de Aur 1241-1502 by Alexandru I. GONŢA () [Corola-publishinghouse/Memoirs/100987_a_102279]
-
doi ani aproape pe toți partizanii lui Toctai și să-i înlocuiască din punctele cheie ale imperiului cu oameni devotați lui. Așa încât, în anul 1314, el putea scrie sultanului din Egipt că în statul său au rămas doar foarte puțini necredincioși. O hartă catalană, cu o relatare scrisă în limba latină, ne informează că noul han nu a lăsat să-i scape de sub control nici un oraș important, producător de veniturile din comerț până la Vicina din Dobrogea. Tamgaua tătărască flutura la Vicina
Românii şi Hoarda de Aur 1241-1502 by Alexandru I. GONŢA () [Corola-publishinghouse/Memoirs/100987_a_102279]
-
mort deja în decembrie 1299, iar aceea a lui Abulfeda că, în anul 1321, Cetatea Albă s-ar afla „în țara bulgarilor și a turcilor” este contrazisă de realitatea geografică și de stăpânirea lui Uzbek, care a înlocuit pe toți necredincioșii, punând tamgaua mongolă pretutindeni. S-a neglijat, apoi, știrea că Vicina depindea, în 1318, de vicariatul catolic din Tartaria Aquilonară sau septentrională și nu s-a observat textul din același geograf Abulfeda, care precizează în același an, 1321, că „Isaccea
Românii şi Hoarda de Aur 1241-1502 by Alexandru I. GONŢA () [Corola-publishinghouse/Memoirs/100987_a_102279]
-
animozitate de neîmpăcat, care era alimentată mereu de refugiații veniți dincoace de Carpați. Dintre aceștia făceau parte chiar fiii fostului voievod al Transilvaniei, Ladislau Kan, aflați în exil și cu azil politic la Curtea de Argeș, de unde, întovărășindu-se și cu alți necredincioși, făceau dese incursiuni în „posesiunile regale”, provocând „vaste incendii, distrugeri și depopulare”. Trebuia găsită o soluție. Pentru ieșirea din acest impas, cea mai potrivită, care i s-a părut regelui ungar, a fost aceea a înlocuirii voievozilor români de la Sud
Românii şi Hoarda de Aur 1241-1502 by Alexandru I. GONŢA () [Corola-publishinghouse/Memoirs/100987_a_102279]
-
scoaterea voievodului din Țara Românească, Basarab, la curtea căruia activau nestingheriți refugiații mai sus amintiți. Regele conta însă pe noii convertiți. Căci Basarab era de acum „cunoscutul rival rebel al nostru”, cum îi spune regele în 9 decembrie 1330, și „necredinciosul român” sau „schismaticul” fiu al lui Tihomir. Momentul, pentru o intervenție armată, a fost ales după 28 iunie 1330, data bătăliei de la Velbujd (azi Küstendil), în care trupele româno-tătare, trimise în ajutorul țarului Mihail de Vidin, au fost înfrânte de către
Românii şi Hoarda de Aur 1241-1502 by Alexandru I. GONŢA () [Corola-publishinghouse/Memoirs/100987_a_102279]
-
gata de a săvârși noi incursiuni de pradă în Transilvania și ,. În timp ce Vaticanul acorda iertare de păcate pentru toți creștinii care ar pleca în cruciadă și ar muri pentru apărarea credinței catolice în lupta „împotriva schismaticilor, tătarilor, păgânilor și altor necredincioși”, arhiepiscopul de Strigoniu sfințea, în 27 octombrie, pe noul episcop de Milcovia. O confruntare a oștilor româno-maghiare cu cele ale tătarilor avea să se facă, dar nu prin plecarea în cruciadă a celor dintâi asupra celor din urmă, ci în
Românii şi Hoarda de Aur 1241-1502 by Alexandru I. GONŢA () [Corola-publishinghouse/Memoirs/100987_a_102279]
-
acordă tuturor „care s-ar întâmpla să moară în război sau în luptă pentru apărarea credinței catolice în acest regat al Ungariei sau în alte ținuturi sau părți creștine de lângă acest regat sau vecin cu el împotriva pomeniților schismatici și necredincioși, deplina iertare de păcate”. Textul nu are nevoie de comentarii. Oricine poate deduce că schismaticii care s-au abătut de la supunerea datorată Bisericii Romane sunt aceia din Țara Românească și Moldova care l-au bătut pe Carol Robert la Posada
Românii şi Hoarda de Aur 1241-1502 by Alexandru I. GONŢA () [Corola-publishinghouse/Memoirs/100987_a_102279]
-
al III-lea ceru grabnic ajutor de la Roma. Papa Benedict al XII-lea răspunse imediat. La 1 august același an, el însărcina pe arhiepiscopul de Gniezno și pe episcopii de Cracovia și Wrotlaw să predice o cruciadă împotriva tătarilor și necredincioșilor, care amenințau deopotrivă regatele Poloniei, Ungariei și Boemiei. La 16 septembrie 1340, Marele Pontif scria personal lui Uzbek. Prin noua solie, Papa amintea hanului despre bunăvoința lui anterioară față de supușii catolici și-l ruga să ordone dregătorilor săi de margine
Românii şi Hoarda de Aur 1241-1502 by Alexandru I. GONŢA () [Corola-publishinghouse/Memoirs/100987_a_102279]
-
din voievodatele Maramureș, Ugocea și Bereg. Regele scria din Bistrița lui Ioan, fiul lui Iuga, voievod de Maramureș, că fratele său Ștefan „de foarte curând (nuperrime) a căzut în vina trădării, alăturându-se lui Bogdan, fostul voievod, unchiul său și necredincios învederat al regatului”. Regele se temea de noi complicații, din cauza influenței lui Bogdan printre românii din aceste două voievodate, cu ocazia extinderii dominației Poloniei asupra Haliciului. Cronica lui Ioan din Czarnikow scrie că regele Cazimir a încorporat în acel an
Românii şi Hoarda de Aur 1241-1502 by Alexandru I. GONŢA () [Corola-publishinghouse/Memoirs/100987_a_102279]
-
lituanienii și tătarii în Galiția și Podolia, a fost repede transmis la Florența și Roma. Papa Clement al Vl-lea îl lăuda, în 15 iulie 1352, că s-a ridicat „cu toată puterea”, pentru a-i supune pe schismatici și ceilalți necredincioși de la fruntariile Ungariei, și îi dăruia toate „provinciile, orașele, cetățile, satele și întăriturile” cucerite și orice alte locuri, pe care ar izbuti să le mai smulgă din mâinile schismaticilor”. Îl încuraja, apoi, să continue ostilitățile, acordându-i a zecea parte
Românii şi Hoarda de Aur 1241-1502 by Alexandru I. GONŢA () [Corola-publishinghouse/Memoirs/100987_a_102279]
-
prestare a omagiului față de Ludovic. Dar, Petru și Bogdan au rămas surzi la apelurile regelui. Convingându-se, în cele din urmă că, pe linie diplomatică, partida este pierdută, Coroana ungară a ajuns la concluzia că o readucere la ascultare a necredinciosului rebel și a Moldovei nu se poate face decât pe calea armelor. Ca primă măsură de siguranță a fost punerea voievodatului lui Ștefan sub controlul lui Benedict Himfi, comite al Sătmarului, și a celuilalt voievodat românesc, la Ugocea, și ca
Românii şi Hoarda de Aur 1241-1502 by Alexandru I. GONŢA () [Corola-publishinghouse/Memoirs/100987_a_102279]
-
1989, dubiile care mai rămăseseră în legătură cu acuratețea informațiilor oferite de dl Pacepa autorităților americane aveau să dispară cu totul. A fost, de altfel, și motivul pentru care în acea perioadă dl Ioan Mihai Pacepa a fost redescoperit de mulți Toma Necredinciosul iar fostul Șef al Direcției de Informații Externe a Securității a fost solicitat intens să analizeze moștenirea post-Ceaușescu și caracterul deciziilor ori lipsa unor decizii a noilor guvernanți de la București. În România, dl Ioan Mihai Pacepa continuă să fie crezut
ABSURDISTAN - o tragedie cu ieșire la mare by Dorin Tudoran [Corola-publishinghouse/Journalistic/1857_a_3182]