1,705 matches
-
că urmăream cu fidelitate scrisul călinescian, fie cel săptămânal, fie în volum, firește că am citit și producția romanescă ulterioară Bietul Ioanide și Scrinul negru. Obiecțiile care i s-au adus primului roman la apariție, printre care excesul neologistic sau necunoașterea unor detalii din viața rurală, nu afectau substanța romanului, dar asta nu însemna că el nu ridică nici un soi de probleme. Una din probleme o pune chiar încercarea de a realiza o personalitate de un ordin intelectual superior care se
Bietul Ioanide by George Călinescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295568_a_296897]
-
100). Un sistem de criterii bine pus la punct predispune mai puțin la neînțelegeri și la contestări, la confruntări primitive și frustrări. Dimpotrivă, caracterul vag/imprecis al criteriilor de apreciere a concurenților accentuează considerabil componenta arbitrară a stabilirii câștigătorului; după cum, necunoașterea criteriilor de către concurenți și de către suporteri (mai precis, lipsa de transparență) duce la contestarea deciziei luate, la o atitudine ostilă față de câștigător, la acuze referitoare la inechitatea arbitrării. Conflicte legate de regulile jocului Cel mai frecvent conflict este cel legat
Relațiile interpersonale. Aspecte instituționale, psihologice și formativ educative by Gabriel Albu () [Corola-publishinghouse/Science/1037_a_2545]
-
de frânare a inițiativelor, o agasare față de entuziasm și spontaneitate; mai clar, există tendința de a trage în jos; e. ironia: este "modul indirect de a lua în derâdere sau de a agasa sau de a critica, simulând naivitatea sau necunoașterea", precizează Ch. André (2009, p.186). Această stare sufletească și acest tip de comportament relațional este un teren al răutății rafinate; ceea ce nu îi este dat oricui, fapt de care abuzează ironicii. Ironia este o armă; ca și disprețul, are
Relațiile interpersonale. Aspecte instituționale, psihologice și formativ educative by Gabriel Albu () [Corola-publishinghouse/Science/1037_a_2545]
-
egalitar (egalitatea șanselor) și o ideologie meritocratică (Bourdieu și Passeron, 1970). Universul școlar se consideră o lume autonomă devotată cultului savanților, artiștilor, producătorilor "geniali", operelor universale. Această sociologie a cunoașterii este deci inseparabilă de o sociologie a recunoașterii și a necunoașterii (Bourdieu, 1987, p. 35). Autonomia câmpului În câteva locuri rare și privilegiate din opera sa, Bourdieu face o punte între cele două faze ale cercetării sale. De exemplu: Nimic nu seamănă mai mult cu luptele de onoare între kabili decât
Sociologia culturii by Matthieu Béra, Yvon Lamy () [Corola-publishinghouse/Science/1069_a_2577]
-
unul dintre secretele funcționării socialului în cele mai multe câmpuri de activitate (religios, artă, familie, iubire, prietenie etc.) este de a masca față de alții (rea-credință) și/sau față de sine (refulare) acest spirit de calcul. Jocul social constă în a produce condițiile pentru necunoașterea acestei dimensiuni economice și a convinge că acțiunea se bazează pe adevărul angajării. Aceasta este întreaga diferență față de economism, pentru care calculul este conștient. Economiștilor ca Gary Becker, Bourdieu le taxează "intelectualismul", ca și tuturor sociologilor adepți ai individualismului metodologic
Sociologia culturii by Matthieu Béra, Yvon Lamy () [Corola-publishinghouse/Science/1069_a_2577]
-
nici cât au să mănânce, în vreme ce doar cei care-i servesc știu acest lucru. Acest raport între ceea ce este cunoscut de zei, dar necunoscut de oameni, în chiar privința vieții oamenilor, constituie miezul oricărei tragedii grecești. Tragedia este tocmai spectacolul necunoașterii limitei care este viața omului, al necunoașterii propriei limite. Artele plastice presupun privirea-prealabilă către limita posibilelor opere ale oamenilor. Tragedia reprezintă tocmai imposibilitatea acestei priviri atunci când "opera" este însuși omul. Dintre toate artele, tragedia este singura care surprinde nu limita
Despre limită. Jurnalul de la Păltiniș. Ușa interzisă by Gabriel Liiceanu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295599_a_296928]
-
cei care-i servesc știu acest lucru. Acest raport între ceea ce este cunoscut de zei, dar necunoscut de oameni, în chiar privința vieții oamenilor, constituie miezul oricărei tragedii grecești. Tragedia este tocmai spectacolul necunoașterii limitei care este viața omului, al necunoașterii propriei limite. Artele plastice presupun privirea-prealabilă către limita posibilelor opere ale oamenilor. Tragedia reprezintă tocmai imposibilitatea acestei priviri atunci când "opera" este însuși omul. Dintre toate artele, tragedia este singura care surprinde nu limita, ci ascunderea ei. Ea este reprezentarea a
Despre limită. Jurnalul de la Păltiniș. Ușa interzisă by Gabriel Liiceanu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295599_a_296928]
-
Un proiect critic Proiectul nostru este critic fiindcă vom încerca să arătăm în ce măsură violența în școală este manipulată, în Franța și în alte țări. Vom încerca mai ales să arătăm cum această manipulare sau, invers, negarea problemei pornesc de la o necunoaștere dezolantă. Această necunoaștere poate fi legată de o exagerare a realității cantitative a infracționalității în școală, dar și de o subestimare a importanței violențelor mai subtile în experiența victimelor violenței obișnuite din școală. Vom încerca să arătăm ce proceduri științifice
Violența în școală: provocare mondială? by Éric Debarbieux () [Corola-publishinghouse/Science/1097_a_2605]
-
Proiectul nostru este critic fiindcă vom încerca să arătăm în ce măsură violența în școală este manipulată, în Franța și în alte țări. Vom încerca mai ales să arătăm cum această manipulare sau, invers, negarea problemei pornesc de la o necunoaștere dezolantă. Această necunoaștere poate fi legată de o exagerare a realității cantitative a infracționalității în școală, dar și de o subestimare a importanței violențelor mai subtile în experiența victimelor violenței obișnuite din școală. Vom încerca să arătăm ce proceduri științifice sunt posibile și
Violența în școală: provocare mondială? by Éric Debarbieux () [Corola-publishinghouse/Science/1097_a_2605]
-
nici s-o subestimăm și, mai ales, s-o uităm: victimele. Riscul lipsei de acțiune Chiar în numele sociologiei, e prea facilă reducerea cercetărilor realizate la producerea lor prin comandă publică, sau, ca să fiu mai exact, ar fi o naivitate prin necunoașterea producerii sociale a faptelor științifice. Tocmai în aceste perioade de concurență exacerbată cercetările asupra subiectelor sensibile atrag cea mai mare îndoială. Această îndoială hiperbolică necesită o claritate în expunerea principiilor și metodelor care-i garantează mai bine decât în timpuri
Violența în școală: provocare mondială? by Éric Debarbieux () [Corola-publishinghouse/Science/1097_a_2605]
-
suport de hârtie larg distribuit, apoi pe un site electronic accesibil oricui. Excepția americană nu face decât să întărească un fapt evident: proasta cunoaștere de către majoritatea guvernelor și administrațiilor din lume a realității cantitative a violenței în școală, chiar dacă această necunoaștere e uneori atenuată de anchete științifice. Franța este o altă excepție, prin introducerea unui recensământ administrativ obligatoriu al faptelor de violență, cu ajutorul unui program informatic specializat, Signa, care va face în continuare obiectul unor expuneri importante pentru analiza noastră. Recensământul
Violența în școală: provocare mondială? by Éric Debarbieux () [Corola-publishinghouse/Science/1097_a_2605]
-
reprimat". Desigur, dezbaterea nu este doar teoretică: criminalizăm în exces sau, dimpotrivă, suntem de un asemenea laxism încât ar trebui să ne inspirăm din "toleranța zero" pentru a trata delincvența cu oarece șanse de succes? Prima critică ține de o necunoaștere aproape totală a literaturii franceze asupra acestui subiect. Incivilitatea nu servește niciodată la minimalizarea violenței și delincvenței sau la judecarea greșită a importanței insecurității resimțite, dimpotrivă. Ea ne-a permis să scăpăm de aporiile ținând de "fantasma insecurității", care blocau
Violența în școală: provocare mondială? by Éric Debarbieux () [Corola-publishinghouse/Science/1097_a_2605]
-
anumite societăți, care nu sunt penalizate sau nu erau în trecut. Trebuie totuși să refuzăm studiul lor? A doua dificultate e mai complexă; ea ține deopotrivă de ignorarea evoluțiilor din pragmatica limbajului, care refuză orice idealism conceptual, și de o necunoaștere a mecanismelor de elaborare a unui vocabular în științele umane. Pragmatica limbajului, care merge în această privință pe urmele lui Wittgenstein, contestă chiar ideea de "concept": nu există definiție eternă într-un vocabular adecvat obiectului. E un fel de fantasmă
Violența în școală: provocare mondială? by Éric Debarbieux () [Corola-publishinghouse/Science/1097_a_2605]
-
pedagogici (claritatea regulilor, cooperarea) sau organizaționali. Factorii externi, de pe urma cărora școala suferă cel mai adesea fără a-i putea influența în schimb, nu sunt așadar deloc neglijați, iar criticile pe care le-am menționat mai sus dovedesc mai degrabă o necunoaștere a literaturii de specialitate decât o argumentație științifică. Nu este vorba de a-i face vinovați pe actorii școlari, ci de a identifica spațiul lor de libertate și responsabilitate, poate limitat, dar real. Factori legați de mediul comunitar și de
Violența în școală: provocare mondială? by Éric Debarbieux () [Corola-publishinghouse/Science/1097_a_2605]
-
o supunere birocratică? Necesitatea de a contabiliza pentru a situa importanța națională a problemei este și o necesitate locală. Nu se poate acționa fără un diagnostic local (Cusson, 2002), fără a ști unde trebuie purtată lupta. Trebuie să recunoaștem că necunoașterea însă este regula generală, în imensa majoritate a țărilor lumii. Nu putem afirma că violența în mediul școlar este în creștere globală. Necunoașterea realității cantitative a acesteia lasă cale liberă fantasmelor și negărilor; ea împiedică luarea unor decizii politice. Combaterea
Violența în școală: provocare mondială? by Éric Debarbieux () [Corola-publishinghouse/Science/1097_a_2605]
-
fără un diagnostic local (Cusson, 2002), fără a ști unde trebuie purtată lupta. Trebuie să recunoaștem că necunoașterea însă este regula generală, în imensa majoritate a țărilor lumii. Nu putem afirma că violența în mediul școlar este în creștere globală. Necunoașterea realității cantitative a acesteia lasă cale liberă fantasmelor și negărilor; ea împiedică luarea unor decizii politice. Combaterea acestei ignoranțe este prima necesitate. Nu e vorba doar de contabilizarea "loviturilor și rănirilor", nici măcar a faptelor ce țin de Codul penal. Să
Violența în școală: provocare mondială? by Éric Debarbieux () [Corola-publishinghouse/Science/1097_a_2605]
-
orice moment individul intră într-o situație nouă sau învață să joace un rol nou, deci străbate un proces de socializare. Socializarea profesională este unul dintre cele mai importante și constă din procesul prin care indivizii trec de la starea de necunoaștere a problemelor teoretice și practice ale unei profesiuni, la starea de conștientizare profundă a acestor probleme. Mai riguros spus, socializarea profesională este un proces de transmitere-asimilare a atitudinilor, concepțiilor sau modelelor de comportament specifice grupului profesional în vederea adaptării și integrării
Sociologie generală by Mircea Agabrian () [Corola-publishinghouse/Science/1071_a_2579]
-
le consideră esențiale în asigurarea egalității de șanse și de tratament între femei și bărbați. Plasarea veșnică a problematicii în zona „mofturilor” politice ale unei minorități care o susține și/sau promovează (i.e. societatea civilă) are astfel drept primă consecință necunoașterea în fapt a politicilor existente, a mecanismelor pe care acestea le construiesc și, ulterior, așa cum deja am văzut, lipsa oricăror demersuri de aplicare. Ne aflăm, în acest fel, în fața unui cerc vicios: personalul instituțiilor, indiferent de poziția managerială, se consideră
Gen și putere by Oana Băluță () [Corola-publishinghouse/Science/1991_a_3316]
-
spunea prea multe despre divinitate.501 Copilul este atras de frumusețea cântecului, dorește să îl învețe, deși nu îl înțelege. La fel ni se înfățișează și stareța: ignorantă în ceea ce privește esența, substanța religiei căreia i-a aderat, preferând o inocență a necunoașterii, a inculturii, care însă nu poate fi catalogată decât negativ. Stareța pare a prelua sensul literal al cuvintelor lui Hristos 497 Ibidem, p. 113. 498 Ibidem, p. 118. 499 Carolyn P. Collette, art. cit., p. 142. 500 Ibidem, p. 143
La donna angelicata – la donna demonicata în opera lui Giovanni Boccaccio şi a lui Geoffrey Chaucer by Oana Simona Zaharia () [Corola-publishinghouse/Science/1618_a_3093]
-
1 Oracolul, În cazul nostru oracolul zeului Apollo, are puterea de a prevesti viitorul, de a-l dezvălui cu aceeași limpezime pe care o regăsim În sfaturile practice și În prescripțiile cultuale. Dar ceea ce ar dispărea atunci ar fi tocmai necunoașterea radicală a viitorului, proprie condiției umane și care o deosebește de cea a zeilor. Iată de ce, după celebra frază a lui Heraclit, citată de Plutarh (404 d): „Stăpânul căruia Îi aparține oracolul din Delfi nici nu spune, nici nu tăinuiește
Despre oracolele delfice by Plutarh () [Corola-publishinghouse/Science/1931_a_3256]
-
invizibilă a piețelor” oferă un reglaj de tipul „fead-back”, cel capabil a fi realizat de manager este „fead-for” (adică anticipativ). Dar managementul profesionist prezintă și o serie de dezavantaje, pericole potențiale. Capitalistul care-și conduce singur afacerea poate greși din necunoaștere sau eroare involuntară. Managerul, fiind pus În situația de a decide „pe banii altuia”, poate lua În mod voit decizii În dezavantajul afacerii, dar În avantajul său. În loc ca afacerea să fie scopul activității managerului, iar el să se constituie
Psihosociologia managerială by Elvira Nica () [Corola-publishinghouse/Science/204_a_187]
-
a corelațiilor om-societatenatură, devine o cerință În proiectarea produselor și proceselor de producție. Activitățile manageriale nu se mai pot ghida doar (uneori nici prioritar) după exigențele clienților particulari (dispuși să cumpere unele produse de o mai slabă calitate, fie din necunoașterea implicațiilor pentru ei a unor caracteristici mecanice, fizice, chimice, biologice ale produselor, fie ca urmare a unor comportamente socioculturale tradiționale), ci trebuie să se conformeze normelor socioculturale (de cele mai multe ori, reglementate juridic) ale piețelor și politicilor naționale. Competiția pe terenul
Psihosociologia managerială by Elvira Nica () [Corola-publishinghouse/Science/204_a_187]
-
de muncă, s-au exprimat două păreri: * împlinirea acestei vârste creează prezumția de incapacitate de muncă 277; * împlinirea vârstei de pensionare, care diferă în raport de felul muncii, nu poate însemna dovada sau prezumarea incapacității de a munci, ci numai necunoașterea facultății de a nu mai munci și aceasta fără a avea în vedere dacă cel îndreptățit la pensie a pierdut ori și-a păstrat puterea lui de muncă. În acest sens, se aduc unele argumente, și anume: > cel care a
[Corola-publishinghouse/Science/1532_a_2830]
-
spunea prea multe despre divinitate.501 Copilul este atras de frumusețea cântecului, dorește să îl învețe, deși nu îl înțelege. La fel ni se înfățișează și stareța: ignorantă în ceea ce privește esența, substanța religiei căreia i-a aderat, preferând o inocență a necunoașterii, a inculturii, care însă nu poate fi catalogată decât negativ. Stareța pare a prelua sensul literal al cuvintelor lui Hristos 497 Ibidem, p. 113. 498 Ibidem, p. 118. 499 Carolyn P. Collette, art. cit., p. 142. 500 Ibidem, p. 143
La donna angelicata – la donna demonicata în opera lui Giovanni Boccaccio şi a lui Geoffrey Chaucer by Oana Simona Zaharia () [Corola-publishinghouse/Science/1618_a_3076]
-
hrană bună: În felul acesta YeGe (cancer de esofagă nu se va dezvolta”. Așadar, prevenția nutrițională a cancerului este un mit sau o realitate? Pentru numeroși specialiști, această Întrebare nu e deloc nouă. Ea a fost Întreținută multă vreme de necunoașterea posibilităților reale ale prevenției nutriționale În cancere. Totuși, multe rezultate subliniază În mod convingător rolul unor alimente sau factori alimentari În diminuarea acestui tip de boli. Global, alimentația ar putea fi responsabilă de circa 30% dintre cancere. Dar aceasta nu
Alimentația preventivă împotriva cancerului [Corola-publishinghouse/Science/1861_a_3186]