1,600 matches
-
nichitastănescian s-a armonizat cu sufletele ploieștenilor în acorduri muzicale, parfum de floare, interpretări dramatice, în picuri de zăpadă căzuți în noaptea anterioară și topiți prematur în străluciri de soare. Ce păcat că zilele de naștere și de trecere în neființă ale personalităților culturale și științifice nu sunt trecute în calendar cu majusculă! A consemnat Elena TRIFAN Referință Bibliografică: NICHITA STĂNESCU, 33 DE ANI DE NEMURIRE / Elena Trifan : Confluențe Literare, ISSN 2359-7593, Ediția nr. 2176, Anul VI, 15 decembrie 2016. Drepturi
NICHITA STĂNESCU, 33 DE ANI DE NEMURIRE de ELENA TRIFAN în ediţia nr. 2176 din 15 decembrie 2016 [Corola-blog/BlogPost/381030_a_382359]
-
are numai un sens negativ, ci și unul pozitiv - posibilitatea de depășire a însuși Unului! Cum spuneam și cu alt prilej (vezi textul „Frumusețea incitant-ermetică și captivant-poetică a daoismului”), principiul suprem în filosofia și religia taoistă este, evident, Tao, respectiv neființa sau „suflul originar” (Yuan qi) din care s-a zămislit ființa (cuplul Yin-Yang), acesta la rându-i creând „cele zece mii de lucruri și ființe” (totalitatea entităților), pentru ca, mai repede sau mai târziu, toate să se întoarcă la întregul întruchipat prin
ASEMĂNĂRI ŞI DEOSEBIRI ÎNTRE PRIMELE PRINCIPII DIN FILOSOFIA ANTICĂ GREACĂ ŞI TAOISM (DAOISM) de GEORGE PETROVAI în ediţia nr. 2279 din 28 martie 2017 [Corola-blog/BlogPost/381045_a_382374]
-
oprește-te și vezi... Ed. Eminescu, București, 1999)] Zăngănitul lanțurilor răsună în celule ca niște psalmi pioși, prelinși în mătăniile chiliei, ce se înalță ca o mulțumire adusă lui Dumnezeu: „Salvarea, deci, e lanțul; și nu-ncerca să ieși,/ Abisul neființei se cască-n fața ta,/ Ci dus de geniul liber pe drumul fără greș, Pe poarta fericirii în lanțuri vei intra.// Miraculos e lanțul, principiul meu suprem,/ Îl aflu în gândirea și inima oricui;/ E lege, rațiune, metodă și sistem
LACRIMI, LANŢURI, CĂTUŞE ŞI COLINDE ÎN CUNUNĂ DE SÂNGE, SUFERINŢĂ ŞI BUCURII SFINTE de GHEORGHE CONSTANTIN NISTOROIU în ediţia nr. 1819 din 24 decembrie 2015 [Corola-blog/BlogPost/381038_a_382367]
-
plânsul țării într-un nou stejar?// Noi nu tăcem, căci urlă de pe roată/ în trupul nostru oase ce s-au frânt/ și strigă morții ce-au tăcut odată/ cu gura caldă plină de pământ.// De s-ar surpa în ceasul neființei/ pe toate-aceste guri câte-un Negoi,/ l-am sfărâma necruțători cu dinții/ și-ar da năvală răcnetul din noi.// Urcăm Golgote aspre de credință,/ venim spre piscuri tari, îngenunchem/ și iar ne scuturăm de neputință/ cu pumnii strânși în trup-dar
LACRIMI, LANŢURI, CĂTUŞE ŞI COLINDE ÎN CUNUNĂ DE SÂNGE, SUFERINŢĂ ŞI BUCURII SFINTE de GHEORGHE CONSTANTIN NISTOROIU în ediţia nr. 1819 din 24 decembrie 2015 [Corola-blog/BlogPost/381038_a_382367]
-
nr. 2165 din 04 decembrie 2016. OAMENI CARE AU FOST - NICOLAE IORGA Vineri, 25 noiembrie 2016, Biblioteca Județeană „Nicolae Iorga” din Ploiești a desfășurat activitatea cu tema „Oameni care au fost” dedicată comemorării a 76 de ani de la trecerea în neființă a patronului ei spiritual, savantul, profesorul universitar, enciclopedistul, poetul, dramaturgul, criticul literar, gazetarul, publicistul, omul politic, Nicolae Iorga. În Sala Meridian a bibliotecii, profesorul Traian Lazăr de la Asociația Millenium III a susținut o prelegere despre un aspect mai puțin cunoscut
CANAL DE AUTOR [Corola-blog/BlogPost/381033_a_382362]
-
mai degrabă, un poet ... Citește mai mult OAMENI CARE AU FOST - NICOLAE IORGAVineri, 25 noiembrie 2016, Biblioteca Județeană „Nicolae Iorga” din Ploiești a desfășurat activitatea cu tema „Oameni care au fost” dedicată comemorării a 76 de ani de la trecerea în neființă a patronului ei spiritual, savantul, profesorul universitar, enciclopedistul, poetul, dramaturgul, criticul literar, gazetarul, publicistul, omul politic, Nicolae Iorga.În Sala Meridian a bibliotecii, profesorul Traian Lazăr de la Asociația Millenium III a susținut o prelegere despre un aspect mai puțin cunoscut
CANAL DE AUTOR [Corola-blog/BlogPost/381033_a_382362]
-
călugăritele de la mănăstirea Văratec au rămas nemișcate. Clopotele bisericii începuseră să bată rar și funebru, a moarte. În casă cu etaj a maicii Fevronia Sarbu, poeta Veronica Micle se stinsese din viață în a cincizecea noapte scursa de la trecerea în neființă a lui Mihai Eminescu. Suntem în 4 august, 1889. O agonie de douăzeci de ore punea capăt unei vieți de 39 de ani. O viață care fusese, cum însăși poeta o definea, „o complicare ciudată de întâmplări, de fericiri care
O IUBIRE ETERNA MIHAI EMINESCU SI VERONICA MICLE de MIRON IOAN în ediţia nr. 2029 din 21 iulie 2016 [Corola-blog/BlogPost/381187_a_382516]
-
Articolele Autorului Se spune că, în momentul morții, corpul uman pierde instantaneu douăzeci și unu de grame din propria-i greutate. Unii susțin sus și tare că această cantitate, aproape neglijabilă, reprezintă greutatea sufletului care, în momentele trecerii trupului de carne în neființă, se desparte de acesta și se contopește cu Lumina Ființei Unice din Astralul atemporal. Hmmm ! Poate părea incredibil. Oare toate bucuriile, toate necazurile, toate sentimentele omenești înmagazinate de-a lungul vieții în „hard-discul” numit SUFLET, toate iubirile și urile din
GREUTATEA SUFLETULUI DIN TRUP de LIVIU PIRTAC în ediţia nr. 1940 din 23 aprilie 2016 [Corola-blog/BlogPost/381398_a_382727]
-
văzând cu ochii, după care se contopi cu cea mai vie și superbă lumină ce i-a fost dat să vadă vreodată. Zări o siluetă apropiindu-se de el și simți instantaneu un sentiment imens de iubire care-i umplu neființa. - Isus ? bâigui Popescu fericit de Marea Întâlnire. - Nu, îi răspunse ființa de lumină. Eu sunt Budha. Isus se reface într-un superb complex rezidențial în raiul creștin, având un binemeritat concediu de odihnă. - Bine, dar... - Și acum, continuă cel ce
LĂSAŢI ORICE SPERANŢĂ ÎN ASTRAL, VOI, CEI CARE INTRAŢI ÎN VIAŢĂ ! de LIVIU PIRTAC în ediţia nr. 1989 din 11 iunie 2016 [Corola-blog/BlogPost/381407_a_382736]
-
înainte, Murea în sinea- i chinuită și învia, Far’ de privire sau rostire de cuvinte, Avea cu grijă, tăinuită în desagă, Precum o calmă, mult prea grea, făgăduință O amintire a sa nespus de dragă Bunul rămas al trecerii spre neființă Iar pe spinarea ei, cea mult prea gârbovită, În neputința ei ușor nepăsătoare, Corola cerului sta însăși prăbușită, Apa și aerul simțite ca strânsoare Și ochii uzi, într-o albastră- nțelepciune, Mai caut-alinare pierduți întru pământ, Căci au pierdut pe
BĂTRÂNA MEA de SILVANA ANDRADA în ediţia nr. 2049 din 10 august 2016 [Corola-blog/BlogPost/381482_a_382811]
-
și mirosuri, așa și antologia „Frumoasă toamnă bogată” reușește să încânte spiritual și vizual cu o mare diversitate de genuri și stiluri literare și plastice cuprinse în paginile sale. Poezia, lunecând lin de la copilărie, la iubire și la trecerea în neființă, acoperă toate etapele parcurse de om în viața fizică, ca o dulce filozofie existențială umană, consfințind inspirația titlului de capitol „Frânturi de suflet”. Cuvintele adunate de pe altarul unor suflete arzând de bucuria creației, vorbesc despre dorurile neamului nostru, dor de
ANTOLOGIA FRUMOASĂ TOAMNĂ BOGATĂ de MIHAELA ALEXANDRA RAŞCU în ediţia nr. 2142 din 11 noiembrie 2016 [Corola-blog/BlogPost/381551_a_382880]
-
orice metaforă a frumuseții. CALBOREANU exact de maladia aceasta a urâtului suferea, de negura apăsătoare a unei existențe chinuite pe final care se întindea ca o pecingine de colo până colo, cuprinzând în plasa ei perfidă totul: natură, aer, suflete, neființă... E greu să te intersectezi cu un secol în raport cu care, afară de timpul fizic, nu ai aproape nimic în comun, dar să îi parcurgi, totdeodată, traiectul îngust ca un înțelept fără vreme, venind dinspre eternitate spre a pleca iarăși către ea
DE LA ESTETICA SUPERIOARĂ A TEATRULUI, LA URÂTUL EXISTENŢIAL... de MAGDALENA ALBU în ediţia nr. 1838 din 12 ianuarie 2016 [Corola-blog/BlogPost/380923_a_382252]
-
которым Расстались мы на столько долгих лет... Моя душа зеркальным коридором К нему пойдет на слишком яркий свет. --------- 2005 *** Când sufletul ți-e părăsit în lume Uitându-se în reflectarea sa Mereu ispita își găsește-un nume Ca în oglinda neființei, rea. Și-așa rapid vezi geamănul de care Te-ai despărțit odată să te vinzi Iar sufletu,-n lumini prea orbitoare, Rotește coridorul de oglinzi... --------- 2005 *** НАДПИСЬ НА КНИГЕ ВОСПОМИНАНИЙ А в общем, жалок был усталый Параджанов, Неряшливый старик и
PAUL POLIDOR A REALIZAT O TRADUCERE CONSONANTĂ CU SPIRITUL ORIGINAL de DUMITRU BĂLAN în ediţia nr. 2299 din 17 aprilie 2017 [Corola-blog/BlogPost/374455_a_375784]
-
traiului lor. În lumea sălbatecă a dobitoacelor toate elementele vii care nu mai pot din varii motive să-și întrețină viața devin hrană semenilor, poate de altă specie. Nici omul nu se hrănește cu om dar orice om trecut în neființă întră în marele lanț trofic care asigură tuturor viețuitoarelor de la microb, gândac, om, leu sau la căprioară masa cea de toate zilele. Că vrem sau nu vrem. Omul este viciat de sentimente. Unul din ele este mila. Un semen suferind
STATUL ŞI POMANA. de EMIL WAGNER în ediţia nr. 1398 din 29 octombrie 2014 [Corola-blog/BlogPost/374487_a_375816]
-
cu legea lui Arhimede. Pentru cei ce vor o lămurire asupra stării poetice a Irinei, asupra catalizatorului care-i grăbește reacția lirică, care îi declanșează nevoia de a scrie, un impuls perpetuu, volumul are inserat un poem-eseu explicit, ” Și dincolo de neființă”. Și aflăm, ca o confesiune, despre efervescența trăirilor sale - emoții, dureri, bucurii, tristeți, fericiri, singurătăți care ”ard, bântuie, tulbură, strigă, țâșnesc”. Că poetă e dominată de un “acum” și un “aici”, timpul și spațiul permanentei sale ființări. Spațiul nu e
IRINA LUCIA MIHALCA ȘI 'LUNTREA VISULUI' EI DIN... 'O MIE DE VIEȚI ȘI-O NOUĂ VIAȚĂ' [Corola-blog/BlogPost/374470_a_375799]
-
care vrei să ne încurajezi zborurile și să ne-nalți mai presus decât tine. Tu, pasăre albastră cu penaj înstelat, ritmând în zbor muzica norilor, ecran uriași pe care zodiile ne proiectează, glumind sau nu, umbrele viitorului, ale ființei și neființei, ale bucuriilor și ale suferinței; o, cerule senin și înalt, iată-mă, amețesc privindu-te pînă la lacrimi, amețesc de albastrul tău, de aurorele tale dansând grațios, fluturând draperii policrome în care-mi scald spre purificare toate gândurile, limpezindu-mi
VISURI COSMICE (POEME) de CRISTIAN PETRU BĂLAN în ediţia nr. 2342 din 30 mai 2017 [Corola-blog/BlogPost/374462_a_375791]
-
îl cunosc de un an de zile și pe care am stat inițial săptămânal, mai apoi la trei săptămâni și acum voi află, mai departe cum. -Toate analizele sunt bune, putem considera remisia totală. Se spune că atunci când treci în neființă îți vizualizezi întreaga viață că un flash de imagini care te-au format, marcat și impresionat, dar când renaști și asta la 40 de ani, ce se întâmplă cu tine? Amalgamul de entuziasm și disperare, de amintiri dureroase și triste
CELULA MEA NEBUNA de SILVANA ANDRADA în ediţia nr. 1887 din 01 martie 2016 [Corola-blog/BlogPost/373335_a_374664]
-
lor blestemata și crudă, Aș vrea să le retez, să le golesc de seva amară și neagră, Ce gâlgâie în venele lor lemnoase, Dar sunt neputincioasa și slăbită, Ma-nghit tot mai adânc și adânc, Până la strămoși, Până la origini, Până la neființă... Citește mai mult Viața își crește rădăcini adânci în pământul arid al ființei mele,Si le răsfira în toate direcțiile,Fără să știu unde ducSi cum să le scot la lumină,Mă îngroapă și pe mine odată cu ele,Mă coboară
ELEONORA STOICESCU [Corola-blog/BlogPost/373279_a_374608]
-
lor blestemata și crudă,Aș vrea să le retez, să le golesc de seva amară și neagră,Ce gâlgâie în venele lor lemnoase, Dar sunt neputincioasa și slăbită,Ma-nghit tot mai adânc și adânc,Până la strămoși,Până la origini,Până la neființă...... III. GÂNDURI, de Eleonora Stoicescu , publicat în Ediția nr. 1734 din 30 septembrie 2015. Putem iubi cu adevărat pe cineva numai atunci când el/ea ne face să ne iubim și apreciem pe noi înșine într-un fel special, trăiri imposibil
ELEONORA STOICESCU [Corola-blog/BlogPost/373279_a_374608]
-
puțin nectar s-a cules ce firave aripi au păpădiile fluturii nu se întreabă cât o să zboare florile nu se întreabă pentru cine se nasc fie-ți zi, noapte vei avea din belșug suntem ființă doar acolo sus aici în neființă, fii inimă ce lumină frumoasă, vei fi Referință Bibliografică: fii inimă / Radu Liviu Dan : Confluențe Literare, ISSN 2359-7593, Ediția nr. 1318, Anul IV, 10 august 2014. Drepturi de Autor: Copyright © 2014 Radu Liviu Dan : Toate Drepturile Rezervate. Utilizarea integrală sau
FII INIMĂ de RADU LIVIU DAN în ediţia nr. 1318 din 10 august 2014 [Corola-blog/BlogPost/371351_a_372680]
-
blana colbuită de pulberea muribundelor stele neluându-mi în seamă prezența își ridică botul înspre cer ațintind cu jind conturul palid al lunii fragilă ca o costiță de miel alunecată-n bolta înghețată și un răstimp numai ca una noi neființe - ființe împărtășim aceeași răsuflare valsând pe pașii visurilor strecurate între noi către magia vag întrezărită până când zvâcnetul scurt al șarpelui - mobil cu clopoței - își șuieră din nou avertizarea undeva cineva mai vrea- o bucată din mine Referință Bibliografică: PULBERI DE
PULBERI DE VISE de TANIA NICOLESCU în ediţia nr. 2213 din 21 ianuarie 2017 [Corola-blog/BlogPost/371631_a_372960]
-
a fredonat măcar odată "Lalele, Lalele"?!...), scriitor (ultima sa carte, „Stela și Arșinel. O pereche fără pereche" - editura ALLFA a fost lansată în primăvara acestui an) și fost Secretar Literar Artistic al Teatrului de Revistă „Constantin Tănase" a trecut în neființă. Din acest moment, Revista românească, dar și peisajul cultural-artistic și muzical au devenit mai sărace... Și pentru că, de mai bine de 50 de ani, Aurel Storin a fost un participant activ la viața artistică a teatrului de pe Calea Victoriei căruia i-
A ÎNCETAT DIN VIAŢĂ AUREL STORIN! de AUREL V. ZGHERAN în ediţia nr. 1773 din 08 noiembrie 2015 [Corola-blog/BlogPost/374930_a_376259]
-
muzicală, nu falsifica, armoniza, cânta complex, clar, pasional, puternic, sublim, totalmente acaparator! Din păcate, prea puțin - spre deloc - știut în România, Toše Proeski a avut un har, un umanism și un destin atât de pătrunzător în istorie încât până și neființa sa s-a transformat din schemă convențională abstractă a omului, în nemuritor venerat! În România, tărâm al atâtor puncte tangente cu Balcaniul, doar maestrul Benone Sinulescu vorbește azi despre Toše Proeski, iar în rostirile sale, parcă se simt curgând lacrimi
TOŠE PROESKI, ÎNGERUL MACEDONIEI de AUREL V. ZGHERAN în ediţia nr. 1663 din 21 iulie 2015 [Corola-blog/BlogPost/374887_a_376216]
-
sau pur și simplu din vârful nucului de la poartă, ai fi zis că nu-i lipsește nimic: nici afecțiunea fiicei noastre, care-și petrecea vacanța în sudul Spaniei împreună cu Vlad, nici vorbele ocrotitoare ale părinților săi, trecuți de curând în neființă, nici serile de bridge cu prietenii din București și nici măcar discuțiile filozofice cu Tudor, mezinul nostru, un holtei chipeș douăzeci și șase de ani care-și adora tatăl într-un fel aparte, așa încât relația dintre cei doi era demnă de
ROMAN, EDITURA JUNIMEA 2013, CAPITOLUL 8 de DORINA GEORGESCU în ediţia nr. 2230 din 07 februarie 2017 [Corola-blog/BlogPost/371675_a_373004]
-
de făptura umană „de dincolo" de granița României. Se naște din mamă, suge la sânul ei, plânge și râde, crește, învață, muncește, iubește sau urăște, deci trăiește ca făptură creată de Divinitate pe acest pământ și în final trece în neființă. Singura diferență, poate cea mai elocventă, este că în permanență în pieptul său bate o inimă de român harnic și ospitalier, vesel și la bucurie, dar și la necaz, optimist, căci la el speranța nu moare nicicând. Au venit și
MÂNDRIA DE A FI ROMÂN de ION NĂLBITORU în ediţia nr. 1430 din 30 noiembrie 2014 [Corola-blog/BlogPost/371951_a_373280]