730 matches
-
referitoare la părăsirea Daciei și semnificația ei, istoricii au încercat să le interpreteze în mai multe feluri. Gh. Brătianu, în lucrarea sa, citează pe L. Homo: Întreaga populație care trăia în apropierea taberelor militare, familiile soldaților, veteranii trimiși la vatră, negustorii ș.a., a urmat armata pe malul drept al Dunării. Însă trebuie să mai fi rămas pe pământurile cultivate un mare număr de vechi locuitori, care trăiau în bună înțelegere cu goții și n-aveau nici un motiv să părăsească provincia. O
[Corola-publishinghouse/Science/1523_a_2821]
-
fondarea de așezări comerciale, în schimbul unui tribut. Se repetă, astfel, istoria fondării coloniilor grecești în Pont, în antichitate. Spre apus, la gurile Dunării și Nistrului, genovezii își fac apariția mai târziu decât în Crimeea, astfel, la 1281, avem știri că negustorii din corăbiile genoveze opreau în portul Vicina, pe malul Dunării. Fostă reședință voievodală a lui Sestlav, Vicina a fost luată în stăpânire de mongoli, dar, în 1260-1261, după reluarea Constantinopolului, el intră sub controlul bizantinilor, în timp ce Dobrogea rămânea în componența
[Corola-publishinghouse/Science/1523_a_2821]
-
țara lor stofele. În concluzie, se pune o întrebare însemnată: comerțul genovez (italian) din secolele XIII-XIV, de la gurile Dunării și Marea Neagră, a influențat istoria țărilor române ? Numai o parte a comerțului italian atingea statele românești. În secolul al XIV-lea, negustorii care întrețineau acest comerț erau stabiliți la marginea lumii românești și aveau legături economice cu aceasta prin produsele vehiculate de ei. O înrâurire a comerțului practicat de negustorii italieni nu poate fi subestimată și se dovedește prin mai multe fapte
[Corola-publishinghouse/Science/1523_a_2821]
-
să întemeieze un zăgaz militar împotriva lor, el a unit, sub un conte, Andrei, fiul lui Lațco, Maramureșul, Sătmarul, comitatul Bistriței și cea de șpan al secuilor. Concret, în 1345, în momentul în care tătarii se aflau în conflict cu negustorii italieni de la Marea Neagră și erau angajați în război cu Polonia, regele ungur a organizat o mare expediție împotriva lor. Operațiile militare propriu-zise au fost încredințate lui Andrei, fiul lui Lack (Lackfi), o familie nobiliară transilvană, comite al secuilor, ajutat de
[Corola-publishinghouse/Science/1523_a_2821]
-
pentru a face față achitării taxelor și altor cheltuieli vitale. Din cauză că erau de obicei contractate în condiții cămătărești, plățile puteau face ca o familie să fie permanent îndatorată. În absența unor bănci agricole centrale, țăranii se împrumutau în general de la negustorii locali, de la moșierii bogați și de la notabilii satului. Vulnerabilitatea țăranilor în fața abuzurilor financiare este evidentă, avînd în vedere faptul că oamenii aceștia dominau sistemul politic local. Evident, lipsa puterii politice sau a reprezentării reale în guvern era motivul fundamental al
by Barbara Jelavich [Corola-publishinghouse/Science/960_a_2468]
-
credință creștină puteau deveni cetățeni ai țării. Evreilor le era de asemenea interzis să cumpere proprietăți rurale. Datorită acestor restricții, ei aveau tendința de a se stabili în marile orașe, mai ales la București și Iași, unde se ocupau de negustorie și de mici meșteșuguri. În mediul rural puteau fi întîlniți ca arendași pe moșiile întinse, ca hangii, vînzînd în special băuturi alcoolice, și cămătari ocupații care îi puneau în conflict cu populația satelor. Prevederile Tratatului de la Berlin, care contraveneau celor
by Barbara Jelavich [Corola-publishinghouse/Science/960_a_2468]
-
trebuia continuată până la Galați, pentru că „...acest de pe urmă oraș mai vârtos fiind cel mai însămnat centru de negoț al aceștii a noastre țări, are cea mai neapărată nevoie de ușurință și grăbire în transacțiile negustorești, prin a cărora înlesniri folosindu-să negustorii stăini, tot într-același grad să folosesc și vânzătorii Moldovei...”. Tot în decembrie 1854, s-a luat în discuție și construirea liniei telegrafice Tecuci - Focșani, ale cărei lucrări se desfășurară concomitent cu lucrările liniei Iași-Galați. Liniile telegrafice Nimerceni-Iași, Iași-Tecuci-Galați și
SCRIERI ISTORICE ALESE by Leonid BOICU () [Corola-publishinghouse/Science/100962_a_102254]
-
de velnițe este valabilă mai ales pentru nordul Moldovei, o regiune izolată de marile căi de comunicație. La jumătatea secolului al XIX-lea, construiau velnițe nu numai marii proprietari funciari, ci, într-o măsură mai mare decât în perioada anterioară, negustorii, oameni cu oarecari cunoștințe tehnice etc. Este vremea când se alcătuiesc „tovărășii”, mici asociații, în vederea construirii și exploatării velnițelor, care de fapt sunt, multe dintre ele, mici făbricuțe de spirt și rachiu puse în funcțiune prin mașini importate din Austria
SCRIERI ISTORICE ALESE by Leonid BOICU () [Corola-publishinghouse/Science/100962_a_102254]
-
29 de familii de negustori indigeni de starea întâia, 129 de starea a doua, 1.207 de starea a treia și 1.431 de calfe (vezi tabelul I). Așadar, o situație asemănătoare cu cea în care se aflau meșteșugarii. Înșiși negustorii făceau deosebire între „clasul cel mai di sus neguțitoresc” și cel mai de jos. La negustori, ca și la meșteșugari de altfel, procesul diferențierii și stratificării merge către descreșterea numărului celor aflați în starea întâia și a doua și către
SCRIERI ISTORICE ALESE by Leonid BOICU () [Corola-publishinghouse/Science/100962_a_102254]
-
meu“ (In 12, 26). Unde este Cristos, regele? În ceruri, desigur. Aici, tu, o soldatule, trebuie să-ți ghidezi proprii pași. Uită orice odihnă pământească. Nici un soldat nu-și construiește casă sau nu cumpără terenuri, ori nu se dedă diferitelor negustorii, pentru care sunt necesari banii. Nimeni dintre cei care militărește, nu se încurcă cu negustoriile vieții, iar aceasta o fac cu scopul de a-i plăcea celui care i-a înrolat (cf. 2Tim 2, 4). Soldatul are mâncarea pe care
Creştinismul în armata romană în secolele I-IV by Sebastian Diacu () [Corola-publishinghouse/Science/100972_a_102264]
-
trebuie să-ți ghidezi proprii pași. Uită orice odihnă pământească. Nici un soldat nu-și construiește casă sau nu cumpără terenuri, ori nu se dedă diferitelor negustorii, pentru care sunt necesari banii. Nimeni dintre cei care militărește, nu se încurcă cu negustoriile vieții, iar aceasta o fac cu scopul de a-i plăcea celui care i-a înrolat (cf. 2Tim 2, 4). Soldatul are mâncarea pe care i-o dă împăratul; nu are nevoie să-și pregătească alimentele și nici nu se
Creştinismul în armata romană în secolele I-IV by Sebastian Diacu () [Corola-publishinghouse/Science/100972_a_102264]
-
vor mai mult), căzând în eroare, au pierdut harul Duhului Sfânt. Să țină cont de această sentință și clerul creștin. Dacă un preot, nu va mai fi mulțumit de intrările obținute licit din serviciul altarului, după cum poruncește Dumnezeu și practică negustoria, vinde garanții și primește cu bucurie darurile văduvelor, numiți-l mai degrabă negustor decât cleric. Și nu putem nici să ne apărăm, spunând: „Nimeni nu ne-a acuzat vreodată de invadatori; nimeni nu ne-a acuzat de violență“, ca și cum învârtelile
Creştinismul în armata romană în secolele I-IV by Sebastian Diacu () [Corola-publishinghouse/Science/100972_a_102264]
-
mai vrea, cine mai cumpără? Femeia: Auzi, dragu' mamei, aș vrea să te întreb ceva... Octav: Da, doamnă, vă servim cu orice răspuns... Cu ce vă mai servim, altul la rînd! Femeia: Auzi, mamă, de ce ți-ai ales loc pentru negustorie tocmai într-un cavou, în cimitir?! Octav: Criză de spațiu, doamnă, criză! Femeia: E, criză...! O fi criză, nu zic, dar să crăcănezi blugi de-ăștia pe fața unui mormînt...! Octav: Cu ce vă mai servim...? Avem... Altul la rînd
[Corola-publishinghouse/Science/1484_a_2782]
-
laitmotivul nemulțumirilor devenea faptul că „străzile sînt insuficient stropite”.10 ) în cursul unui an aveai așadar - considerau unii mai îndrăzneți în analogii - cînd o Veneție mocirloasă, cînd un colț de Sahara. Tot vara, Bacăul era urîțit de mizeria lăsată de negustorii ambulanți, veniți în număr mare, „ca la iarmaroc”: „Nu-i tocmai elegant să vezi în centrul orașului numai ciocălăi de porumb și coji de pepeni”, observa autorul notei din numărul citat mai sus al „Bacăului”. Sau cîini turbați și porci
ÎN JURUL LUI BACOVIA by CONSTANTIN CALIN () [Corola-publishinghouse/Science/837_a_1765]
-
Sturza (1834-1849) și Gr. Alexandru Ghica (1849-1859) s-au dovedit mari negustori de titluri boierești. Hrisoavele lor de boierie se vin deau, după un anumit tarif, care creștea propor țional cu rangul solicitat. Cine da bani, căpăta rang boieresc. Această negustorie cu rangurile a provocat mare supărare boierilor de neam vechi, mai ales cînd ei s-au văzut puși în umbră de boierii noi, răsăriți nu se știe de unde, cu miros de scrumbie, de măsline ori de opinci. Mai mult, marii
[Corola-publishinghouse/Science/1521_a_2819]
-
tatălui său, scuzîndu-se că, fiind gazetar și deci "negustor de gogoși și de brașoave", nu le poate răspunde regulat. "Aș dori din toată inima ca să vă văd, dacă aș găsi vreun om de încredere, care să-mi țină locul, căci negustoria asta, pe lîngă că n-aduce nimic, nici nu te-ngăduie să închizi o zi-două dugheana și să mai iei lumea-n cap... Dacă oi putea scăpa, iubite tată, fie acum, fie la vară, vin desigur acasă. Îl rog pe
[Corola-publishinghouse/Science/1521_a_2819]
-
epic se înscrie în fatalitatea acestei repetiții. Scriitorul revine în cartea nouă la simbolurile pe care le-a părăsit în cartea anterioară, proza lui trăiește sub puterea unei obsesii a întoarcerii la un punct originar. Lui Moromete nu îi place negustoria, iar banii îi pricinuiesc o furie neputincioasă. Disprețul lui față de Bălosu vine de aici. Pământul este făcut să dea produse, iar produsele să îi hrănească pe membrii familiei și să acopere cheltuielile casei, atât. Paraschiv, Achim și Nilă au o
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289000_a_290329]
-
înseamnă oare a le nega orice specificitate? Dacă da, în numele cui? • Reducția individualistă Opțiunea raționalistă adoptă postura individualistă pentru a înțelege acțiunile din interior (în mod "comprehensiv"). Moulin identifică în acest cadru teoretic câteva figuri "tipice", considerate exemplare (Castelli pentru negustorii întreprinzători, cf. Moulin, 1992). Această atitudine comprehensivă nu este nici pe departe adoptată de toți sociologii. Din mai multe motive: mai întâi, pentru că nu este comprehensivă decât în aparență: strivind munca de singularizare care caracterizează jocul agenților culturali, sociologul efectuează
by Matthieu Béra, Yvon Lamy [Corola-publishinghouse/Science/1069_a_2577]
-
se afla monarhul, care în textele de la Ugarit purta titlul de „rege”; pe poziția inferioară, în anturajul palatului, sunt nobilii reuniți într-un consiliu, organ ce pare să fi avut puteri importante și față de coroană; urmează proprietarii de pământ și negustorii, apoi meșteșugarii organizați în bresle și meserii. La baza sistemului îi găsim pe muncitorii cu ziua și pe sclavi. O structură asemănătoare exista probabil și în jurul templelor. c) Așa cum reiese din arhivele de la El-Amarna, orașele-stat din Canaan se aflau în
Israel în timpurile biblice : instituții, sărbători, ceremonii, ritualuri by Alberto Soggin () [Corola-publishinghouse/Science/100992_a_102284]
-
au fost spătarul Ioan Neculce 63 logofătul Constantin Catargiu 64, aga Manolachi Radu65, marele logofăt Neculai Cantacuzino 66 sau vornicul Vasile Ghica 67. Acest contingent a căpătat consistență prin aportul unor elemente specifice micii burghezii, ai căror exponenți erau îndeosebi negustorii evrei sau armeni; cei dintâi au emigrat, progresiv, în Principate, mai ales din Ucraina și Galiția, în prima jumătate a secolului al XIX-lea, așezându-se, cu predilecție, în Moldova. Renumiți negustori și buni meșteșugari, evreii au fost folosiți îndeosebi
ACCENTE ISTORIOGRAFICE by Gheorghe Enache () [Corola-publishinghouse/Science/791_a_1721]
-
alt evreu, Hereșcu Beiliș, din Iași, era negustor de vite și avea, la 1851, o odaie pe moșia Belcești. Este interesant de observat că în anul 1844, în cea mai mare parte a satelor din Moldova, crâșmele erau arendate de negustorii evrei și într-un număr incomparabil mai mic de către negustorii autohtoni, iar datoriile acumulate de unii săteni - atât din anul respectiv, cât și din anii anteriori - depășeau cu mult posibilitățile lor de solvabilitate. La Belcești, de pildă, crâșmarul era, probabil
ACCENTE ISTORIOGRAFICE by Gheorghe Enache () [Corola-publishinghouse/Science/791_a_1721]
-
și avea, la 1851, o odaie pe moșia Belcești. Este interesant de observat că în anul 1844, în cea mai mare parte a satelor din Moldova, crâșmele erau arendate de negustorii evrei și într-un număr incomparabil mai mic de către negustorii autohtoni, iar datoriile acumulate de unii săteni - atât din anul respectiv, cât și din anii anteriori - depășeau cu mult posibilitățile lor de solvabilitate. La Belcești, de pildă, crâșmarul era, probabil, un autohton, dar la Ulmi, Poleni, precum și la satele din
ACCENTE ISTORIOGRAFICE by Gheorghe Enache () [Corola-publishinghouse/Science/791_a_1721]
-
pildă, crâșmarul era, probabil, un autohton, dar la Ulmi, Poleni, precum și la satele din jur: Cârjoaia, Cotnari, Cucuteni, Hălceni, Hodoriștea, Moara Profectorului (azi, satul Armanu, comuna Cotnari n.ns), Totoești, Șoldana, Zbereni și altele, crâșmele erau luate în arendă de negustorii evrei. Dacă valorificarea cerealelor, din această parte a țării, pe piața externă - așa cum am mai menționat - nu era rentabilă, datorită cheltuielilor suplimentare de transport, debușeul de vite din zonă prezenta un deosebit interes pentru negustorii străini și autohtoni, care obțineau
ACCENTE ISTORIOGRAFICE by Gheorghe Enache () [Corola-publishinghouse/Science/791_a_1721]
-
erau luate în arendă de negustorii evrei. Dacă valorificarea cerealelor, din această parte a țării, pe piața externă - așa cum am mai menționat - nu era rentabilă, datorită cheltuielilor suplimentare de transport, debușeul de vite din zonă prezenta un deosebit interes pentru negustorii străini și autohtoni, care obțineau mari venituri prin exportul vitelor îndeosebi în Imperiul habsburgic. Între negustorii străini, armenii erau cei mai activi; la 1831 erau menționați pe moșia Belcești, Ion Hranos, Petre Șufaru zis Pișta Lazăr, și Vartan Sorocan, care
ACCENTE ISTORIOGRAFICE by Gheorghe Enache () [Corola-publishinghouse/Science/791_a_1721]
-
forța pasiunii ), are mult mai multe alternative de compensare sau alinare a situației în care se află: poate opta pentru o plimbare nestingherită, se poate delecta auzind sau văzând lucruri diverse, poate călări, juca cărți sau se poate ocupa de negustorie. Lucruri banale, care însă nu sunt accesibile femeilor. Se profilează în discursul naratorului boccaccesc mai multe opoziții privind cuplul vir - femina: rezistență vs. sensibilitate, deschidere vs. închidere, libertate vs. 116 Ibidem, p. 520. (trad. n.) 117 Giovanni Boccaccio, Decameronul, vol
La donna angelicata – la donna demonicata în opera lui Giovanni Boccaccio şi a lui Geoffrey Chaucer by Oana Simona Zaharia () [Corola-publishinghouse/Science/1618_a_3093]