2,318 matches
-
arestată preventiv și apoi achitată definitiv. Observă că prevederile art. 5 paragraful 5 din Convenție garantează dreptul la despăgubiri în situația lipsirii nelegale de libertate, fără a-l condiționa de existența unei hotărâri judecătorești anterioare, prin care să se constate nelegalitatea reținerii sau arestării. În concluzie, susțin că limitarea impusă de norma procesual penală criticată creează o barieră reală și efectivă care împiedică accesul celui vătămat prin arestarea sa, în cadrul unui proces în care a fost apoi achitat definitiv, să
DECIZIA nr. 81 din 14 februarie 2024 () [Corola-llms4eu/Law/283779]
-
că acesta nu poate fi dedus din soluția pronunțată în rezolvarea conflictului de drept penal de către instanța învestită cu soluționarea în fond a cauzei, ci trebuie constatat de organele competente prin raportare la prevederile legale aplicabile în materie. Așadar, nelegalitatea măsurii preventive privative de libertate trebuie demonstrată și trebuie să rezulte din încălcări determinate ale legii, adică nerespectarea condițiilor legale de luare, prelungire ori menținere a măsurii preventive (paragrafele 28 și 29 din Decizia nr. 136 din 3 martie 2021
DECIZIA nr. 81 din 14 februarie 2024 () [Corola-llms4eu/Law/283779]
-
pârâta a respins cererea de acordare a pensiei pentru limită de vârstă, sens în care cererea reclamantului a fost respinsă ca nefondată. ... 23. Împotriva sentinței menționate la paragraful 15 de mai sus a declarat apel reclamantul A.B., criticând hotărârea pentru nelegalitate și netemeinicie, față de motivele redate în cele ce urmează. ... 24. Cu privire la perioada muncită în grupa de muncă, condiții speciale, deosebite sau alte condiții rezultând din Adeverința nr. yyyyy din 24.10.2022, apelantul a reiterat apărările invocate în cererea
DECIZIA nr. 16 din 8 aprilie 2024 () [Corola-llms4eu/Law/283200]
-
art. 30 alin. (9) din Metodologia privind organizarea și desfășurarea procesului de obținere a atestatului de abilitare, aprobată prin OMEC nr. 5.229/2020] și nici în cel de 30 de zile prevăzut de Legea nr. 554/2004 privind contenciosul administrativ. Referitor la nelegalitatea unor dispoziții din Ordinul MEC nr. 6.129/2016, reclamantul a susținut că a doua și a treia liniuță din cadrul criteriului CI - Performanță fond al punctului 2 - Standarde minimale al anexei nr. 24 - Comisia de Științe Juridice, anexă aprobată prin Ordinul
SENTINȚA CIVILĂ nr. 1.028 din 29 iunie 2021 () [Corola-llms4eu/Law/282013]
-
prin raritatea lor, constituie o piedică pentru foarte mulți candidați la obținerea atestatului de abilitare, aceeași piedică o reprezintă și participarea la comisii de redactare a unor proiecte de acte normative. În acest sens, reclamantul a adus ca argument al nelegalității celei de-a treia liniuțe din cadrul criteriului CI - Performanță fond al punctului 2 - Standarde minimale al anexei nr. 24 - Comisia de Științe Juridice, anexă aprobată prin Ordinul MEC nr. 6.129/2016, opinia dlui prof. univ. dr. Viorel Roș, exprimată la
SENTINȚA CIVILĂ nr. 1.028 din 29 iunie 2021 () [Corola-llms4eu/Law/282013]
-
2 - Standarde minimale, criteriul CI - Performanță fond al anexei nr. 24 - Comisia de Științe Juridice, aprobată prin Ordinul MEC nr. 6.129/2016, până la soluționarea definitivă a petitului privind anularea acestor două liniuțe, ca parte a prezentei cereri. Cu privire la nelegalitatea art. 10 din Metodologia privind organizarea și desfășurarea procesului de obținere a atestatului de abilitare, aprobată prin Ordinul MEC nr. 5.229/2020, reclamantul a susținut că aceasta constă în aceea că norma este incompletă, ceea ce generează aplicarea ei cu încălcarea
SENTINȚA CIVILĂ nr. 1.028 din 29 iunie 2021 () [Corola-llms4eu/Law/282013]
-
5.229/2020, până la soluționarea definitivă a petitului privind anularea acestui din urmă articol, ca parte a prezentei cereri. Reclamantul a mai invocat faptul că lipsa de claritate și precizie a normelor juridice, cu toate corolarele sale, au constituit motive de nelegalitate prin faptul că sunt în neconcordanță cu dispozițiile art. 6 din Convenția europeană a drepturilor omului referitor la dreptul la un proces echitabil, precum și cu principiul legalității de la art. 1 alin. (5) din Constituție. Referitor la principiul echității
SENTINȚA CIVILĂ nr. 1.028 din 29 iunie 2021 () [Corola-llms4eu/Law/282013]
-
cenzurii. La emiterea acestuia a fost avută în vedere necesitatea de înlăturare a discrepanțelor dintre standardele naționale și standardele relevante la nivel internațional, precum și dintre standardele propuse de comisiile de specialitate ale CNATDCU. În ceea ce privește motivele de nelegalitate invocate de reclamant sub acest aspect, pârâtul a arătat că reclamantul a adus critici criteriului CI din anexa nr. 24 din OMEC nr. 6.129/2016 referitoare la standardele minimale care trebuie să fie îndeplinite cumulativ pentru obținerea atestatului de abilitare. Așa
SENTINȚA CIVILĂ nr. 1.028 din 29 iunie 2021 () [Corola-llms4eu/Law/282013]
-
În susținerea acestora, pârâtul a menționat că Înalta Curte de Casație și Justiție a hotărât că, în ceea ce privește aprecierea condiției cazului bine justificat pentru suspendarea actului administrativ atacat, nu este suficient să se afirme existența unor motive de nelegalitate, ci trebuie oferite unele elemente probatorii, care, fără o cercetare aprofundată, să permită formarea unui dubiu asupra legalității actului (Decizia nr. 1.677 din 28 martie 2019, pronunțată de Secția de contencios administrativ și fiscal a Înaltei Curți de Casație și
SENTINȚA CIVILĂ nr. 1.028 din 29 iunie 2021 () [Corola-llms4eu/Law/282013]
-
universitare de doctorat, cu modificările și completările ulterioare. Articolul supus cenzurii, respectiv art. 10 din metodologie, reglementează situația conflictului de interese al persoanei implicate în procedura de evaluare a dosarului de acordare a atestatului de abilitare. Referitor la criticile de nelegalitate invocate de către reclamant, sub aspectul că această normă este incompletă raportat la normele generale care reglementează în domeniu, pârâtul a reiterat faptul că obiectul de reglementare a OMEC nr. 5.229/2020 este organizarea și desfășurarea procesului de obținere a atestatului
SENTINȚA CIVILĂ nr. 1.028 din 29 iunie 2021 () [Corola-llms4eu/Law/282013]
-
de neconceput, suspendarea executării constituind excepția de la acest principiu. De asemenea, suspendarea actelor administrative este o garanție a asigurării legalității, dar o garanție ce intervine în cazuri de excepție, în cazuri-limită, rezultând din caracterul excepțional al acestei măsuri. Invocarea nelegalității unui act administrativ nu poate constitui un caz bine justificat, ci existența unor aspecte de vădită nelegalitate sau de caracter vădit abuziv al actului a cărui suspendare se solicită. Prin raportare la aceste precizări, pârâtul a susținut faptul de a
SENTINȚA CIVILĂ nr. 1.028 din 29 iunie 2021 () [Corola-llms4eu/Law/282013]
-
titlurilor didactice din învățământul superior, a gradelor profesionale de cercetare-dezvoltare, a calității de conducător de doctorat și a atestatului de abilitare, publicat în Monitorul Oficial al României nr. 123 bis din 15 februarie 2017, dispozițiile nelegale și prejudiciabile atacate pentru nelegalitate din Ordinul MEC nr. 6.129/2016, ce fac obiectul prezentei acțiuni în anulare și, respectiv, suspendare, se află în anexa nr. 24 - Comisia de Științe Juridice la pct. 2 - Standarde minimale, criteriul CI - Performanță fond, liniuțele a doua și a treia
SENTINȚA CIVILĂ nr. 1.028 din 29 iunie 2021 () [Corola-llms4eu/Law/282013]
-
și prin faptul că acesta din urmă ajunge să ignore unul dintre referate, antepronunțându-se, fără ca plenul comisiei de specialitate CNATDCU - științe juridice sau, mai departe, panelul sau al consiliul general al CNATDCU să aibă vreo obiecție. Cât privește nelegalitatea art. 10 din Metodologia privind organizarea și desfășurarea procesului de obținere a atestatului de abilitare, aprobată prin Ordinul MEC nr. 5.229/2020, publicat în Monitorul Oficial al României nr. 783 din 27 august 2020, reclamantul a subliniat că organismele și autoritățile
SENTINȚA CIVILĂ nr. 1.028 din 29 iunie 2021 () [Corola-llms4eu/Law/282013]
-
84 din 27 februarie 2018 referitoare la excepția de neconstituționalitate a dispozițiilor art. 51 alin. (1) din Codul de procedură civilă, publicată în Monitorul Oficial nr. 560 din 4 iulie 2018, reclamantul a susținut că nu există nicio legătură între nelegalitatea invocată de către acesta prin cerere și decizia instanței de contencios constituțional. De asemenea, cu privire la jurisprudența ICCJ invocată de către pârâtul MEC, reclamantul a susținut că aceasta nu exclude alte cazuri de suspendare, exemplele menționate în întâmpinare fiind
SENTINȚA CIVILĂ nr. 1.028 din 29 iunie 2021 () [Corola-llms4eu/Law/282013]
-
s-a respins acțiunea formulată de acesta având ca obiect cererea de anulare a Ordinului ministrului educației naționale și cercetării științifice nr. 4.662 din 1 august 2016 privind luarea măsurilor prevăzute de art. 170 din Legea nr. 1/2011 și constatarea nelegalității operațiunilor administrative care au stat la baza emiterii ordinului contestat. ... 6. În motivarea excepției de neconstituționalitate, autorul acesteia arată, în esență, că, pentru ca legea să fie respectată, aceasta trebuie cunoscută și înțeleasă de subiecții de drept, iar pentru a
DECIZIA nr. 121 din 7 martie 2024 () [Corola-llms4eu/Law/282956]
-
elementul central al activității autorităților publice, iar reclamanții, în calitatea lor de persoane fizice pretins vătămate printr-un act administrativ considerat nelegal, au învestit instanța cu o acțiune în contencios administrativ subiectiv, în cadrul căreia nu poate fi sancționată o nelegalitate obiectivă a actului administrativ, sancțiunea nulității urmând a fi aplicată numai cu condiția existenței unei vătămări produse reclamanților într-un drept subiectiv sau într-un interes legitim privat. În esență, prin normele cuprinse în art. 1 alin. (1) și (2
SENTINȚA nr. 133/F-CONT din 23 iunie 2021 () [Corola-llms4eu/Law/282954]
-
de cameră preliminară de la instanța căreia i-ar reveni, potrivit legii, competența să judece cauza în primă instanță, iar în fața acestuia persoana care a făcut sesizarea, părțile, suspectul, persoana vătămată ori altă persoană interesată pot invoca aspecte de nelegalitate și/sau netemeinicie a soluției pronunțate, în condițiile art. 318 alin. (12), (14) și (15) din Codul de procedură penală. ... 15. Prin Decizia nr. 617 din 22 septembrie 2020, anterior citată, Curtea a constatat că prevederile constituționale ale art. 21 privind
DECIZIA nr. 760 din 14 decembrie 2023 () [Corola-llms4eu/Law/283134]
-
dispoziții din ordonanțe, formulate în temeiul art. 9 din lege; acțiunile privind refuzul nejustificat de rezolvare a unei cereri sau nerezolvarea unei cereri adresate autorității în termen legal, acte administrative asimilate, conform art. 2 alin. (2) din lege, excepțiile de nelegalitate, invocate potrivit art. 4; excepții determinate de efectele produse de actele administrative vizate - cazul acțiunilor îndreptate împotriva actelor administrative care nu mai pot fi revocate întrucât au intrat în circuitul civil și au produs efecte juridice. “ ... 27. Sintetizând criticile de
DECIZIA nr. 598 din 21 noiembrie 2023 () [Corola-llms4eu/Law/279053]
-
respectarea prevederilor legale. Curtea a constatat că dispozițiile criticate nu încalcă dreptul la un proces echitabil, astfel cum este acesta consfințit de prevederile constituționale și de reglementările internaționale, petentul având deplina libertate de a demonstra în fața instanței de judecată nelegalitatea actului atacat, în raport cu lucrările și materialul din dosarul cauzei, cu notele scrise depuse, precum și cu cererile și excepțiile formulate de către inculpat cu privire la legalitatea administrării probelor ori a efectuării urmăririi penale. Curtea nu a primit
DECIZIA nr. 625 din 21 noiembrie 2023 () [Corola-llms4eu/Law/280740]
-
administrării probelor ori a efectuării urmăririi penale, dacă în cauză a fost pusă în mișcare acțiunea penală. În aceste condiții, petentul - fiind citat și având posibilitatea de a depune note scrise referitor la admisibilitatea și temeinicia plângerii, de a demonstra nelegalitatea soluției atacate în raport cu lucrările și materialul din dosarul de urmărire penală și oricare înscrisuri noi prezentate, de a formula cereri și de a ridica excepții cu privire la legalitatea administrării probelor ori a efectuării urmăririi penale, în măsura
DECIZIA nr. 625 din 21 noiembrie 2023 () [Corola-llms4eu/Law/280740]
-
a instanțelor judecătorești prin care se anulează titlul de creanță. (2) În cazul în care instanța a admis existența unui prejudiciu sau nu se exprimă în această privință, dar a anulat titlul de creanță din motive de formă ori de nelegalitate a stabilirii debitorului, autoritatea cu competențe în gestionarea fondurilor europene are obligația de a solicita în scris structurii de control competente, conform prevederilor art. 20 din ordonanță, să întreprindă măsurile prevăzute la art. 21 din ordonanță în vederea elaborării unui
HOTĂRÂRE nr. 195 din 7 martie 2024 () [Corola-llms4eu/Law/279937]
-
primării, ca autorități executive“. Prin instituirea carantinei în comuna X, județul X, i-au fost restrânse/anulate unele atribuții prevăzute de dispozițiile art. 155 din Codul administrativ în temeiul căruia își desfășoară activitatea normal, pentru și în numele unității. Sub aspectul nelegalității actului administrativ emis de pârâtă (primul capăt de cerere): Analizând normele juridice prin prisma textelor de lege indicate în preambulul Ordinului nr. 4.659.202 din 22.07.2020, apreciază reclamanții că acestea sunt corecte și au incidență asupra procedurii tehnice de emitere a
SENTINȚA CIVILĂ nr. 694 din 4 august 2020 () [Corola-llms4eu/Law/279933]
-
din prezenta lege pot fi atacate de către orice persoană care se consideră vătămată într-un drept al său ori într-un interes legitim la instanța competentă, cu acțiune în anulare la instanța de judecată competentă, atât pentru motive de nelegalitate, cât și de netemeinicie, în termen de 5 zile de la publicarea actului administrativ în Monitorul Oficial al României sau de la data luării la cunoștință a conținutului actului în cazul nepublicării acestuia“ [art. 15 alin. (3) și (4) din
SENTINȚA CIVILĂ nr. 694 din 4 august 2020 () [Corola-llms4eu/Law/279933]
-
nu în ultimul rând, de efectuarea unor cheltuieli rezonabile aferente acestui tip de serviciu. ... 21. De asemenea, Curtea observă că Legea nr. 85/2014 prevede mecanisme legale prin care hotărârile adunării creditorilor pot fi contestate la judecătorul-sindic, pentru motive de nelegalitate, iar activitatea administratorului judiciar și a lichidatorului judiciar poate fi supusă controlului judecătorului-sindic, care, pentru motive temeinice, poate dispune înlocuirea acestora. Astfel, potrivit art. 57 alin. (4)-(6) din Legea nr. 85/2014, (i) în orice stadiu al procedurii, judecătorul
DECIZIA nr. 159 din 21 martie 2024 () [Corola-llms4eu/Law/285377]
-
urma analizei cererii. În acest din urmă caz, judecătorul-sindic va desemna un alt administrator judiciar/lichidator judiciar provizoriu, în condițiile prevăzute la art. 45 alin. (1) lit. d) din aceeași lege; creditorii pot contesta la judecătorul-sindic, pentru motive de nelegalitate, decizia de desemnare a unui administrator judiciar și de stabilire a onorariului acestuia, în termen de 5 zile de la data publicării deciziei în Buletinul procedurilor de insolvență, iar judecătorul va soluționa, de urgență și deodată, toate contestațiile printr-o
DECIZIA nr. 159 din 21 martie 2024 () [Corola-llms4eu/Law/285377]