752 matches
-
pentru vase, șase rânduri de oale... Ascultă zgomotele din casă apoi începu un joc ciudat. Manevre tainice, precipitate. Deschise cuptorul unui aragaz băgând mâna în oala încă fierbinte. Degetele alunecară în sosul gras dibuind o bucată de carne. " Aha, tocană... Nenorocita gătește bine. Normal, vrea să se mărite..." Intră cu brațul mai adânc până la subsuoară: "Un șnițel nu se cunoaște. Puse totul într-o farfurie și trecu indiferent pe lângă aragazul lui Panaitescu: "Asta mănâncă parizer la jurnal..." Ridică un capac: "Vîlcu
Bună seara, Melania. Cianură pentru un surâs by Rodica Ojog-Brașoveanu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295600_a_296929]
-
gura. În locul dumitale nu m-aș duce. Femeia își mușcă buzele. Chipul obosit, încadrat de lațe puține, era verzui. Herpesul se întinsese, semăna acum cu un crater. Bătrâna clătină capul. "E tare urâtă biata fetiță." ― În fond, ce-o să facă nenorocita asta cu banii? întrebă Matei după ce ușa se închise. ― O să hrănească pești! bombăni Popa. Mulți, zglobii și tinerei! Campioni la înot, cu coada pe moațe și Trabant. Râse răutăcios: O să le cumpere și un acvariu confortabil ca un cavou de
Bună seara, Melania. Cianură pentru un surâs by Rodica Ojog-Brașoveanu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295600_a_296929]
-
inventat după război") întocmite de autori și asta-i umplea de satisfacție. Se simțea bine, puternic, deasupra celorlalți. Se uită cu dispreț la sculptor, neras, jigărit, cu fața trasă și cu ochii ca două făclii. " Va ceda repede, ca și nenorocita astalaltă. Nu și bătrîna..." O privi pe furiș încercînd să descifreze ce se întîmplă dincolo de expresia senină. Femeia îl nedumerea, de fapt nu putea să-și ierte că se lăsase păcălit atâția ani. O ignorase totdeauna, o ființă fără importanță
Bună seara, Melania. Cianură pentru un surâs by Rodica Ojog-Brașoveanu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295600_a_296929]
-
altă bomboană. Matei începu să se plimbe prin încăpere. Se opri deodată speriat. ― Dumnezeule! Ce-i asta? O grimasă oribilă strâmbă trăsăturile Valericăi Scurtu. Se repezi cu brațele întinse. Ultimul suspin al femeii îi atinse obrazul. Mirosea a migdale amare. * "Nenorocita, gândi Dom Matei. N-a avut parte de nimic. O viață goală, inutilă. Unde se duc viețile goale, inutile?" " N-a știut să se păzească, gândi Grigore Popa. Lucrurile se complică. Doi morți în mai puțin de 48 de ore
Bună seara, Melania. Cianură pentru un surâs by Rodica Ojog-Brașoveanu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295600_a_296929]
-
liceul militar. Își strânse buzele subțiri. Avea să țină minte... Melania Lupu izbucni în plîns: ― Domnilor! Vă rog, domnilor... Gîndiți-vă... ― La ce, cucoană? La ce să ne gîndim? Sculptorul se mișca dezordonat. Murim ca muștele! Nici n-a apucat bine nenorocita să spună de Miliție că a și mierlit-o! E cumplit! ― Cretin! scrâșni Grigore Popa. ― Nu cred că de aceea a murit, reuși să spună bătrâna înecată de suspine. Acum însă... Vă implor, liniștiți-vă. Să ne adunăm puterile! Avem
Bună seara, Melania. Cianură pentru un surâs by Rodica Ojog-Brașoveanu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295600_a_296929]
-
și dacă se găsește vreuna care n-are chef să-și dea jos rochia, scoate un topor, mânjit cu roșu și urlă ca un descreierat: "O chema Margot! Ce mult am iubit-o". E, chipurile, masculul dezlănțuit, capabil de orice. Nenorocita se sperie și... Cristescu continuă să râdă. ― Exagerați, desigur. ― Zău?! Vă aduc toporul. Îl ține în baie, sub cadă. Făcu câțiva pași spre ușă. ― Lăsați, vă cred... ― Să-i vedeți recuzita! Ce teatru! Ce Tănase! Și-a confecționat uite așa
Bună seara, Melania. Cianură pentru un surâs by Rodica Ojog-Brașoveanu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295600_a_296929]
-
n-am nici o idee. Asistăm la un adevărat mister. ― Oare? ― Din moment ce nu putem lămuri lucruri atât de simple... Un fapt însă rămâne cert: absența Valericăi ― indiferent de numărul de ore pe care îl însumează ― reprezintă o deviere de la programul obișnuit. Nenorocita, exceptând timpul petrecut la birou, nu iese literalmente din casă. Stă în expoziția ei și tricotează, ori visează la cai verzi pe pereți. În sensul ăsta îmi dă de gândit și evident în contextul ciudățeniilor la care asistăm. Balamucul cu
Bună seara, Melania. Cianură pentru un surâs by Rodica Ojog-Brașoveanu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295600_a_296929]
-
lui era temperată de epuizare, de iritare, de anii de dezamăgiri și regrete. — E cea mai iresponsabilă persoană pe care am cunoscut-o vreodată, a spus el. Lucy abia începe să se obișnuiască aici, cu noi, și acum, după atâtea nenorocite de luni, sună să spună că-i e dor de ea. Ce fel de mamă e asta? Vrea să-i scriu și pe urmă nu ne spune nici măcar în ce oraș e. Nu e drept, Nathan. Honey și cu mine
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2244_a_3569]
-
fericirea lor, s-a și întâmplat. Când i-a dat primele semnale fragile de prietenie, nu prea era curtată nici de colegi, nici de alți studenți, în general, și trecea aproape neobservată pe lângă ei, mai mult ca sigur, din cauza unor nenorocite de coșuri. Coșurile, ce-i drept, erau cam multe și-o năpădise cam peste tot. În numeroasele momente de duioșie când dorea din tot sufletul să o sărute, risca să nu găsească loc liber pe obrazul ei plăpând și chinuit
by ANTON PETROVSCHI BACOPIATRA [Corola-publishinghouse/Imaginative/944_a_2452]
-
purtat cu mine prin câteva pușcării. Ele m-au ținut în viață..." Mama a devenit o adevărată tornadă: "Nenorocitule! Îi dai fiului meu, de ziua lui, busuiocul, floarea pe care o ducem la morți? Îi dai fiului meu iarba fiarelor, nenorocita asta de floare despre care tâlharii spun că deschide orice lacăt, sparge orice încuietoare, orice lanț? Pentru asta vrei să-l pregătim pe acest copil? Pentru lumea bandiților? Și mai ai și curajul să spui aici, în casa mea, tu
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1577_a_2875]
-
primejdie de moarte n-ai face acest gest. Și știi de ce? Pentru că nu ți-ar veni a crede că poți muri sau, dimpotrivă, pentru că ai considera că nu merită să fie consumat un moment de magie pentru a salva o nenorocită de viață în care nu se întâmplă nimic important... Vezi? Nici nu m-am instalat bine în ungherul acela al Cinei de Taină și am și început să înțeleg altfel trădarea omenească. Mai nou, unii argumentează că, de fapt, Iuda
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1577_a_2875]
-
cel lung și luminat. Nu pot scăpa de blestematele lor de fețe, se gândi casierul, amintindu-și-l pe evreul cel tânăr, cu haină de blană, care se plânsese pentru că i se repartizase o cușetă cu două paturi; pentru două nenorocite de ore, nu mai mult. Îi spuse ultimei călătoare de la clasa a doua: Nu pe-acolo, domnișoară! Biroul vamal e În partea cealaltă. Dispoziția lui se Îmbunătăți puțin la vederea chipului necunoscut al tinerei. Ea nu se plânsese de nimic
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2000_a_3325]
-
la barul cel mare, din colț, nu cu mult înainte de ora închiderii, avea loc o mare dezbatere. Combatanții: unii clienți, mai beți; și alții, mai puțin beți. Unii dintre primii susțineau că povestea bocancilor blestemați, și a norocoasei, ori, a nenorocitei găsitoare, era alta decât cea descrisă în rândurile de mai sus ale povestirii noastre. Unii, că, cea care-i găsise, sfârșise prin a face închisoare: alții, nu, deoarece nu era motiv pentru astfel de final. La urma urmei, reclamantul, dacă
Hachiţe : schiţe şi povestiri ocrotite de promoroaca dragostei pentru viaţă by Constantin Slavic () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1196_a_1932]
-
într-un punct în care ești mai retrograd dacă te lași târât fără luptă de avalanșa progresului. Eu mă opun Progresului! Cu toate puterile mele... Nu vorbiți serios! — Cât se poate de serios. Iar eu vă susțin! confirmă Inti Ávila. Nenorocita aia de tehnologie ne mănâncă de vii! Arătă spre grupul de cadavre îngrămădite pe malul mlaștinii așteptând să fie îngropate. Ăsta e Progresul! Bătrâni, femei și copii asasinați! — Nu veți pune capăt la toate astea dacă vă veți lăsa ucis
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2109_a_3434]
-
la noi, că-i al nostru. Este al vostru, dar după ce capăt sculele. Cei doi lasă sacii jos și se pun pe ceartă. Adela vine și ea și taberele se echilibrează. Să împărțim peștele, strigă Adela. L-ai muncit tu? Nenorocita dracului... Vă pomeniți că l-ați muncit voi, calicilor. Copiii s-au trezit și se formează încă două tabere de beligeranți. Lupta a pornit fulgerător cînd Raj a început să tragă sacii în casă. Mai întîi a luat un par
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1511_a_2809]
-
albăstrui, glasul aspru. Este, te vei convinge, o favoare. Ocazie rară, ai să vezi. Aprinse țigara, privi peste umăr deținuta. Apoi pe fereastră, în gol. Se întoarse din nou, aruncându-i, pentru prima dată, o privire rea, înrăită, ca unei nenorocite care nu-și merită norocul. Se îndreptă spre fereastră. Rămase multă vreme întoarsă cu spatele. Se roti brusc, cu mâinile încleștate una în alta. O față congestionată, ochii îndurerați. Ieși, trântind ușa. Nu mai reveni. Singurul semn că rămăsese, totuși
Cartea fiului by Norman Manea () [Corola-publishinghouse/Imaginative/597_a_1348]
-
Întrebat-o pe Runa. - N-am mai fost niciodată pe aici. Doar În povești am auzit de apa aceea care curge Învolburat și nu știu să ajung la ea decât așa cum ne-a fost lăsat de bătrâne. Numai că Vinas, nenorocita, se duce tot Într-acolo, pe drumul pe care Îl știu și eu, și-i cară după ea și pe uriașii ăia... Mă gândesc Însă... Apa aia izvorăște de undeva din munte, de mai sus. Poate că o să dăm de
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2280_a_3605]
-
am tras o blană peste mine. I-am mai ascultat pe Marea și pe Omăt cum sugeau În gol, după care m-am gândit la semnul lui Kron. Blestematul de Enkim! Știuse mereu mai mult decât zicea că știe - făcuse nenorocitele alea de semne care nu erau altceva decât semnul lui Kron, adică semnul meu, ca să le arate vrăjmașilor Încotro o luase Krog. Să-mi ia urma după semnul meu. Semnul meu... semnul meu... Așa Îmi spuneam și, curând, am adormit
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2280_a_3605]
-
dăruiesc ceva fără pereche! — Dacă te ții de cuvînt, răspunse marinarul curtenitor, strîngîndu-și pumnul puternic Într-un gest de sălbatică mîngîiere care-i făcea plăcere femeii, o să mai vin pe-aici și-o să-ți ard una drept În falcă, mă, nenorocito! Îi răspunse el tandru, În șoaptă, și o strînse lîngă el. CÎt era șirul de lung se puteau observa discuții și gesturi asemănătoare: glume triviale, rîsete obscene și strigăte pline de nerăbdare adresate zgomotoșilor ocupanți ai cabinelor, toate avînd cam
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2258_a_3583]
-
ce griji! Nu mai pot Închide ochii din pricina gîndurilor.“ „Dar ce-i, ce s-a-ntîmplat?“ - am zis. „Vai, Eliza, am pierdut tot ce-am avut“ - zice - „am rămas fără nici un ban. I-am băgat aproape pe toți În construcții, iar acum nenorocita aia de bancă și-a Închis porțile. Ce-am să fac acum?“ - a zis. „Cum adică?“ - am zis. „Ai să faci ce fac și eu - ai să-nveți din greșeli și ai să iei totul de la Început.“ „Dar e prea
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2258_a_3583]
-
a dus ocazia pentru ele ca și pentru puștoaicele înscrise la loteria regală sub mesajul „Ia-mă de nevastă, Harry". Dar așa e în lumea aceasta, criză mare de prinți de însurat, monșer! Sărmanele fete se simt distruse, trădate, abandonate, nenorocite... Dar dacă gândim la rece, audiență TV de două miliarde nu putea face decât o nenorocire, iar în privința asta monarhia britanică a devenit expertă. înmormântarea prințesei Diana a pus la televizor 2,5 miliarde de oameni. Acum cică pe puțin
VINUL DE POST by Ioan MITITELU () [Corola-publishinghouse/Imaginative/91683_a_92810]
-
toți), se purta în pijama soioasă - să-i vadă lumea toată țambalul coastelor, să-l compătimească. - Uite, uite, vezi cum mă lasă? a împânzit casa de mâțe, scheise! și pe mine nici nu mă bagă-n seamă. Dumnezeii măsii de nenorocită! și eu i-am trecut apartamentul pe numele ei...un dobitoc. Was ist zu tun? m-aș ridica de-aici să sparg totul cu toporul, toată munculița de-o viață, futu-i! dacă trăia Mama nu se ajungea aici. E
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2363_a_3688]
-
lipitorile cartierului. Fetișcane cu ochi alunecoși, fanți ajunși la căruntețe, copii de mahala se țineau scai de ea și după ce-i ascultau aiurelile și-i promiteau alte aiureli, îi goleau casa și dulapurile de orice bun cât de cât lucitor. Nenorocita de fiică pierdută a marchizului de Carabas, Cenușăreasă care n-ar fi recunoscut în ruptul capului că miezul nopții a bătut, că trăsura e un dovleac și rochia de bal o zdreanță, pierdu și puținul rămas de pe urma cățărătorului în cireș
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2351_a_3676]
-
ăla trecuseră odată, În timp ce mărșăluiau, pe lângă regimentul de cavalerie Terza Savoia, trecând călare prin zăpadă, cu lăncile-n mână. Caii scoteau aburi când respirau. Nu, asta se-ntâmpla În altă parte. Unde? — Mai bine m-aș duce mai repede la nenorocita aia de bicicletă, Își spuse Nick. Nu vreau să uit drumul spre Fornaci. Mama unei dive Era doar un puști când a murit taică-su, așa că sponsorul lui l-a Îngropat pentru totdeauna. Adică i-a cumpărat loc de veci
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2002_a_3327]
-
o așteptau să chițăie, pentru că atunci zvâcnea involuntar din coadă, și unde vedea Nick ceva mișcare, acolo trăgea. Taică-su Îi dăduse doar trei cartușe pentru toată ziua și avea o pușcă de douăzeci cu o singură țeavă, foarte lungă. — Nenorocita dracu’, deloc nu vrea să se miște, spuse Billy. — Nickie, trage. O sperii, vedem când sare, tragi din nou, spuse Trudy. Pentru ea, ăsta fusese un Întreg discurs. — N-am decât două gloanțe , spuse Nick. — Nenorocita dracu’, spuse Billy. Apoi
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2002_a_3327]