2,109 matches
-
predate în chip integral generațiilor viitoare”. (Victor Neumann). Iar în încheiere, vreau să-i felicit pe toți cei care au ostenit la săvârșirea și desăvârșirea acestei lucrări cultural-spirituale, misionare și pastorale, în frunte cu Părintele Paroh, în persoana vrednicului și neobositului cu vocație slujitoare - P.C. Pr. Dr. Ionel Popescu - căruia și cărora le doresc să aibă parte de folositoare bucurii, de binecuvântate mângâieri și de nemărginite împliniri duhovnicești, iar celor născuți deja în lumea cealaltă - a Împărăției Cerurilor, să se bucure
PREOT DR. IONEL POPESCU, IOSEFINUL ORTODOX – CONTRIBUŢII MONOGRAFICE... de STELIAN GOMBOŞ în ediţia nr. 728 din 28 decembrie 2012 [Corola-blog/BlogPost/350755_a_352084]
-
sintaxei? Poezia, îi răspund, are cincizeci de etaje, e un zgârie-Dumnezeu. Era adevărat, căci fotograful nu mai era decât un parazit al companiei generale a poftelor.” (Anticapul, Tristan Tzară) Din astfel de timpuri se încheagă Tristan Tzară, ca un luptător neobosit, întru restabilirea liniștii în artă, în mod special și în lume, în general, începând cu anul 1916. În 1929, sătul de „nihilism și distrugere”, îmbrățișează suprarealismul constructiv, încercând chiar (original) reconcilierea lui cu marxismul. Și el, precum majoritatea evreilor din
CRONICA PENTAGONULUI de ALEXANDRU TOMA în ediţia nr. 731 din 31 decembrie 2012 [Corola-blog/BlogPost/350769_a_352098]
-
Vorbind singur, Fața interioară... *** 5) Construcția Pentagon-ului se închide cu latura rezervată istoriei voiajării spiritului uman prin credințele sale, a mitologiilor, al cărui părinte este Mircea Eliade (1907-1986), un adevarat duhovnic necesar umanității prins între spiritualitățile creatoare, între acei neobosiți căutători ai exprimării frumosului contemporan și fixarea lui în „perpetuum generatio”, pentru eternitate. În cadrul Pentagon-ului cultural-artistic românesc, Mircea Eliade este revelația unirii: înțeleptul care te ajută a te regăsi pe tine în clipa când te pierzi! Eu afirm cu
CRONICA PENTAGONULUI de ALEXANDRU TOMA în ediţia nr. 731 din 31 decembrie 2012 [Corola-blog/BlogPost/350769_a_352098]
-
învăța cum să mă smeresc pe caldarâm sau în spațiul, odinioară verde, acum fanat de brumă și gălbinare. Covorul fermecat pe care mă dau că pe derdeluș, are darul (cum altfel?) de a ma întoarce-n demult, în vremea când neobosita, alergăm după frunzele moarte, mă prăbușeam în câte o movila uriașă, fără să mă lovesc și rădeam, rădeam în hohote de copacii, din ce in ce mai golași care se pregăteau pentru iarnă. Rădeam cu tristețe, căci îmi era milă de ei, săracii. Știam
CEZARINA ADAMESCU de CEZARINA ADAMESCU în ediţia nr. 667 din 28 octombrie 2012 [Corola-blog/BlogPost/346546_a_347875]
-
11-lea (1932) • Cele două Românii (1932) • Gospodăria țărănească și cooperația (1933) • Războiul pentru întregirea neamului (1938) • Înfățișarea socială a două județe (1938) • Dimensiunea românească a existenței (1943) Câteva dintre acestea au fost reeditate după 1990, mai ales prin grija neobositului său exeget Marin Diaconu. Numeroase alte texte de și despre Mircea Vulcănescu au apărut într-o serie de culegeri și în mai multe publicații periodice din țară și străinătate, începînd din anii '60. Despre Mircea Vulcănescu și problema spiritualității autentice
IN MEMORIAM – ÎMPLINIREA A 60 DE ANI DE LA MUTAREA LA VEŞNICELE LĂCAŞURI A UNUI MARTIR ŞI MUCENIC AL NEAMULUI ROMÂNESC – MIRCEA VULCĂNESCU (28.10.2012) ... de STELIAN GOMBOŞ în ediţia nr. 662 din 23 o [Corola-blog/BlogPost/346523_a_347852]
-
preschimbe-n piatră la umbra unei cruci, Să îmi sfârșească astăzi din suflet agonia, Sub un mormânt la care flori albe să-mi aduci. Și în ropot lung de umbre, în mantia-i de plumb Grăbită - parcă - moartea în pas neobosit Îmi smulge brațul iute și al meu suspin prelung, De otrava-i neagră se lasă acoperit. O clipă neîncepută din fugă se oprește, Prin foșnetul de frunze al unui vechi gorun Iar ochiul ei timid deodată îmi vorbește Și îmi
CHEMAREA de CORNELIA VÎJU în ediţia nr. 403 din 07 februarie 2012 [Corola-blog/BlogPost/346698_a_348027]
-
Acasa > Eveniment > Comemorari > BOLȚI CU STELE Autor: George Nicolae Podișor Publicat în: Ediția nr. 364 din 30 decembrie 2011 Toate Articolele Autorului Bolți cu stele Pădurea pune strunelor surdină Și murmură egal ropotitoare Prin munți neobositele izvoare - Ca un prelung ecou de violină. În pace de amurg toropitoare, Doar crengi arar în legănare lină Îngână vorbe fără șir, suspină, Trezite de o boare trecătoare. Un val se lasă și lumina scade: E oglindirea serilor trecute, Iar
BOLŢI CU STELE de GEORGE NICOLAE PODIŞOR în ediţia nr. 364 din 30 decembrie 2011 [Corola-blog/BlogPost/351098_a_352427]
-
revistele “Vestea “ și “Icoane Bănățene “. Apărute într-o ținută grafică de excepție cu un conținut bogat și inedit, abordând probleme de istorie literară, motivul icoanei în literature română, dezbătând idei de actualitate socială și culturală, cele două reviste, coordonate de neobositul promotor cultural, ctitor de reviste, Nicolae Danciu Petniceanu, membru de seamă al Ligii Scriitorilor Români, lărgesc paleta revuistică a publicațiilor cu profil literar și cultural din țara noastră. Revista “Vestea “ se deschide cu articolul “Amintiri din decembrie 1918 “ semnat de
DOUĂ REVISTE DE EXCEPŢIE de AL FLORIN ŢENE în ediţia nr. 362 din 28 decembrie 2011 [Corola-blog/BlogPost/351143_a_352472]
-
și “Balada bradului de Crăciun “, însoțite cu datele bio-bibliografice, din care aflăm că a fost primit ca membru corespondent al Academiei Americană Română, toate cuprinse sub genericul “Unul dintre marii scriitori ai României “. Cea de a doua revistă editată de neobositul scriitor Nicolae Danciu Petniceanu și primită, este “Icoane Bănățene “, având o ținută grafică și estetică deosebită. Această revistă este dedicată personalităților născute în Banat. Revista se deschide cu un editorial semnat de ctitorul ei, intitulat “Cărțile pe față “(Motivație ).După
DOUĂ REVISTE DE EXCEPŢIE de AL FLORIN ŢENE în ediţia nr. 362 din 28 decembrie 2011 [Corola-blog/BlogPost/351143_a_352472]
-
comunicarea „L-am cunoscut pe Eminescu“, iar scriitorul Răzvan Ducan a adus în atenția auditoriului „Iubirile lui Eminescu“. După un sensibil recital din lirica eminesciană, a avut loc lansarea celor mai noi apariții editoriale păstorite de Editura Nicu sub semnătura neobositei și entuziastei scriitoare Mariana Cristescu. Prozatoarea a fost prezentată publicului de editorul Nicolae Băciuț și prof. Petre Curticăpeanu, care au evidențiat munca asiduă depusă în ultimele decenii de Mariana Cristescu pe tărâm cultural, în mass-media și scrisul beletristic. Un moment
ÎN 21 IUNIE 2013, LA TÂRGU MUREŞ A AVUT LOC SĂRBĂTOAREA CULTURII ROMÂNE de AL FLORIN ŢENE în ediţia nr. 907 din 25 iunie 2013 [Corola-blog/BlogPost/345708_a_347037]
-
cartonate, lucioase (sau nu), apărută într-un spectru cromatic mai bogat sau mai sărac, rămâne refugiul adevăraților iubitori de cultură. Iată de ce, abia născut, datorită Editurii PIM din Iași, volumul: ,Istoricul Seminarului Sfântul Gheorghe din Roman”, prins între pagini de neobositul profesor doctor (la Universitatea din Bacău) -Ion Țuțuianu, este un fapt de adevărată cultură, care dezvăluie oricui comori de spiritualitate, ascunse fără voie în timp, uitate prin sertare, pe rafturi prăfuite din magazii vechi, sau în mințile oamenilor resemnați de
MIHAI ŞTIRBU de MIHAI ŞTIRBU în ediţia nr. 248 din 05 septembrie 2011 [Corola-blog/BlogPost/345715_a_347044]
-
782 din 20 februarie 2013 Toate Articolele Autorului Dacă e vorba despre Eminescu ori dacă e vreo nedumerire în privința lui, gândul ne duce de la sine spre Lucia Olaru Nenati, cea atât de implicată în constituirea muzeală de la Ipotești și în neobosita lui propagare; dacă cineva are de lansat o carte și vrea să contureze linia adevărului esențial despre acea carte, transformând lansarea, cât de simplă, într-un eveniment; dacă e de adus la lumină oameni de valoare prea puțin cunoscuți; dacă
LA MULTI ANI, LUCIA OLARU NENATI! de RODICA ELENA LUPU în ediţia nr. 782 din 20 februarie 2013 [Corola-blog/BlogPost/352021_a_353350]
-
marcante precum Grigore Vieru, Dan Puric, Svetlana Paleologu Matta, Constantin Ciopraga, Mihai Cimpoi, Nicolae Dabija ș.a., așadar, fie că e vorba despre lucruri ce țin de istorie, tradiție și de valorile trecutului, fie că sunt lucruri de stringentă actualitate, de neobosită și continuă activitate, Lucia Olaru Nenati e mereu la datorie, îndeplinind parcă o misiune trasată de undeva de sus și pentru care e conștientă că va avea a răspunde de impecabila ei îndeplinire. Acestei persoane deosebite cu care suntem contemporani
LA MULTI ANI, LUCIA OLARU NENATI! de RODICA ELENA LUPU în ediţia nr. 782 din 20 februarie 2013 [Corola-blog/BlogPost/352021_a_353350]
-
ori de câte ori ne apucă dorul și atunci când a plecat dintre noi, în plină primăvară mirifică, a lăsat un gol imens... Era o fiică îndrăgită și prețuită de toți românii, personalitate de prestigiu internațional, iubitoare a plaiului, portului și tradițiilor noastre, culegătoare neobosită de folclor, cea care ne-a îmbogățit cu inestimabile valori biblioteca sufletului. O venerez și rog Divinitatea să-i dea loc de veșnică pomenire lângă truditorii neamului care au slujit cu demnitate și credință Cultura Românească. A consemnat, Marin VOICAN-GHIOROIU
2013) de MARIN VOICAN GHIOROIU în ediţia nr. 781 din 19 februarie 2013 [Corola-blog/BlogPost/352012_a_353341]
-
prin calitatea operelor lor și prin profunzimea abordărilor din cele trei genuri culturale și artistice. Având în vedere complexitatea acestei noi ediții a antologiei literare, opulența datorată atât pleiadei de autori cât și varietății tematice, nu putem decât să urăm neobositului antolog călărășean de la Dor Mărunt multă sănătate, spor și putere de muncă înzecită, spre a ne oferi și în viitor astfel de Dicționare literare, iar cititorilor, nu putem decât să le recomandăm călduros un asemenea volum, care nu ar trebui
ANTOLOGIA DOR DE DOR LA A PATRA EDIŢIE, CRONICĂ DE IULIU-MARIUS MORARIU de AL FLORIN ŢENE în ediţia nr. 788 din 26 februarie 2013 [Corola-blog/BlogPost/352063_a_353392]
-
pentru suflet. Nimic nu e suficient pentru Singurătatea mea, nimic nu pare s-o satisfacă. Veșnic nemulțumită. A-mbătrânit și ea, sărăcuța, a făcut riduri în jurul buzelor. Are exact vârsta mea de acuma. Ești tovarășa mea de drum, însoțitoarea și călăuza neobosită. Mă duci de mână, pe brațe și de subțiori mă porți uneori. Îți merge numele de amarnică dar tu ești bucuria și mângâierea o continuă provocare la drum, la drumul din urmă. Ești glasul mut de la capătul firului, scrisoarea nescrisă
(CEZARINA ADAMESCU) de CEZARINA ADAMESCU în ediţia nr. 285 din 12 octombrie 2011 [Corola-blog/BlogPost/356247_a_357576]
-
fiind ortodox și ceva mai mare... ea fiind catolică). Au împreună doi copii: Sandra Sonia și Nicolae (ajunși la maturitate). Sandra le-a dăruit doi nepoți frumoși, dragi sufletului lor. În această peregrinare stranie și periculoasă prin lume, unii rătăcind neobosiți și plini de speranță, alții încolțiți de neliniștea eșecului... se leagă prietenii profunde, sincere, indestructibile. „Cei trei prieteni au fost nedespărțiți tot timpul, chiar și în exil: au ajuns în Iugoslavia, apoi în Italia, Franța și în final, la Montreal
EXILUL... O RANĂ DESCHISĂ CE AMINTEŞTE DE „RĂDĂCINA MAMĂ”... de CONFLUENŢE ROMÂNEŞTI în ediţia nr. 301 din 28 octombrie 2011 [Corola-blog/BlogPost/356404_a_357733]
-
teologic (zece la număr), pe care autorul i-a întreprins în diferite instituții de învățământ superior din străinătate: Ierusalim, Mirfield, Leeds, Durham, Regensburg și, mai ales Thessalonic - Grecia. Potrivit afirmației Mitropolitului Nikodimos „Părintele Teofan este un teolog contemporan cu o neobosită capacitate de lucru și o bogată activitate în studiile sale, în dăruirea și în slujirea sa, un cleric vrednic al Bisericii Ortodoxe Române, care face cinste Bisericii și Teologiei, oferind totodată, soluții la problemele sociale contemporane, la cerințele gândirii contemporane
PĂRINTELE IEROMONAH DR. TEOFAN MADA... de STELIAN GOMBOŞ în ediţia nr. 286 din 13 octombrie 2011 [Corola-blog/BlogPost/356430_a_357759]
-
dar totodată și nostalgia acelor vremuri... Istorisirea vieții lui nea Mitică, ce începea să prindă contur, în discuțiile purtate cu el, incitantă și plină de personaje și personalități captivante, îmi stârnea curiozitatea la fiecare întâlnire pe care o aveam cu neobositul povestitor al întâmplărilor adevărate și pline de inedit. Astfel, m-a determinat ca zile și nopți în șir să-i răsfoiesc însemnările ce mi le încredințase. Și din ele se putea observa cât de mult iubea cărțile, prietenul meu octogenar
EXILUL ROMÂNESC LA MIJLOC DE SECOL XX UN ALT FEL DE PAŞOPTIŞTI ROMÂNI ÎN FRANŢA, CANADA ŞI STATELE UNITE, de OCTAVIAN CURPAŞ în ediţia nr. 301 din 28 octombrie 2011 [Corola-blog/BlogPost/356448_a_357777]
-
dat în privire nostalgia rece de zăpadă? Gândurile privesc departe spre zările uitate de lume, doar pe jos zac împrăștiate vise risipite de vreme. Are rost printre frunze rupte și-ngalbenite de al toamnei hâr să caut visele pierdute de timpul neobosit hoinar? Parcă bucăți din sufletul meu se desprind și cad uneori. printre frunzele răvășite de vântul car-a suflat în zori. Aș întreba toamnă de știe cum în nopțile pline de ceață risipește melancolie de uităm de flori și verdeața
INTREB TOAMNA de MARIANA CIUREZU în ediţia nr. 268 din 25 septembrie 2011 [Corola-blog/BlogPost/355811_a_357140]
-
s-a înrolat definitiv în armata lui Iisus Hristos, închinoviindu-se ca frate la Mănăstirea Putna - Suceava, în anul 1943. În același an a început și cursurile Facultății de Teologie din Suceava pe care le-a finalizat în anul 1947. Cercetător neobosit, Părintele Adrian a ajuns în București pentru a se înscrie la cursurile Facultății de Filosofie (1947). Făcea cunoștință cu o cu totul altă dimensiune duhovnicească, implicându-se în Mișcarea "Rugul Aprins"alături de Părintele Sandu Tudor, Mitropolitul Tit Simedra, Monahul cărturar
PĂRINTELE ADRIAN FĂGEŢEANU... de STELIAN GOMBOŞ în ediţia nr. 272 din 29 septembrie 2011 [Corola-blog/BlogPost/355833_a_357162]
-
intenția mea, dar nu e prea târziu pentru a spera că dincolo de abisul lăsat pe pagini după plecarea sa neașteptată, Cristian Ioanide continuă să scrie în sufletele noastre. Fiecare cuvânt de-al său pâlpâie necurmat asemeni unei flăcări care răsare neobosită în lupta cu timpul. Octavian Curpaș Phoenix, Arizona mai 2008 Referință Bibliografică: Cristian Ioanide a pus penita jos pentru totdeauna.. / Octavian Curpaș : Confluențe Literare, ISSN 2359-7593, Ediția nr. 268, Anul I, 25 septembrie 2011. Drepturi de Autor: Copyright © 2011 Octavian
CRISTIAN IOANIDE A PUS PENITA JOS PENTRU TOTDEAUNA.. de OCTAVIAN CURPAŞ în ediţia nr. 268 din 25 septembrie 2011 [Corola-blog/BlogPost/355903_a_357232]
-
stări a lumii, în care noțiunea de luptă presupune în mod obligatoriu pe acelea de învingător și învins. Nimeni nu ar putea spune însă în ce anume constă lupta. În locul eternei lupte nu ar fi oare de preferat pacea căutărilor neobosite, neîncetate? Întrebare, desigur, retorică. Libertatea este următoarea temă a volumului, care se poate sintetiza doar trei cuvinte: time for sale, o adevărată deviză a structurării actuale a societății, limitând cu bună știință arta libertății. “Roboțeii” despre care se vorbește în
POVESTIRI CU GREUTATE – UN MATERIAL SCRIS DE CONSTANTIN P. POPESCU de ŞTEFAN DORU DĂNCUŞ în ediţia nr. 455 din 30 martie 2012 [Corola-blog/BlogPost/354831_a_356160]
-
majuscule la început..., pentru că nu știu!). În fine, la categoria poezie, doamna Cezarina Adamescu vă mângâie sufletul cu adieri bogate de „Poeme Pascale”. Evident, prin grija aceluiași director și Redactor-șef, poetul Nicolae Negulescu, aveți la dispoziție și proză. Semnează neobosita Maria Cozma (de la Paris!) „Povara ființării” și Anișoara Anghel Mija - „Ultimul om- rezultat al iubirii divine în romanul omonim al Elizei Roha”. Este nelipsit preferatul dumneavoastră, Corneliu Leu, dar și Stroia A Gheorghe și alți autori, inclusiv cu teme de
MULŢUMIRI ŞI FELICITĂRI de MARIAN MALCIU în ediţia nr. 876 din 25 mai 2013 [Corola-blog/BlogPost/354921_a_356250]
-
urmă cu 80 de ani, la 21 iulie, sub soarele care transformă în miere amețitoare celebrele podgorii ale Medgidiei, din care se bucurau și zeii daci. Verbul său e strălucitor și mușcător ca mustul în fierbere, spiritul ademenitor ca valul neobosit al mării care i-a legănat copilăria. Mi-e drag Corneliu Leu și mă bucur că pot să-i spun, cu reverența cuvenită: La mulți ani, iubite Maestre! Să ne trăiți în sănătate maximă și să ne împrospătați mereu sufletele
LA MULŢI ANI, MAESTRE CORNELIU LEU! ARTICOL DE MARIANA CRISTESCU de AL FLORIN ŢENE în ediţia nr. 567 din 20 iulie 2012 [Corola-blog/BlogPost/356870_a_358199]