1,301 matches
-
ai valorii, mai precis ai prețurilor. Introducînd factorul timp, el afirma că, pe termen scurt, rolul primordial îi aparține cererii, iar pe termen lung, costul exercită o influență decisivă asupra prețului, întrucît nici un producător nu poate vinde continuu sub costuri. Neoclasicii susțineau că toate bunurile au valoare. Marshall particularizează afirmația considerînd că, de fapt, au valoare acele bunuri care vor face obiectul tranzacționării. "Valoarea, care este valoare de schimb, unui lucru în termenii altuia, în orice loc și timp, este cantitatea
Economie politică by Tiberiu Brăilean, Aurelian P. Plopeanu [Corola-publishinghouse/Science/1420_a_2662]
-
stimulare în termeni reali a salariului. Marx constată că salariile plătite muncitorilor de capitaliști nu epuizează prețurile de vînzare ale bunurilor finale. Cu alte cuvinte, muncitorul primește un salariu mai mic decît valoarea forței sale de muncă depuse. Un economist neoclasic binecunoscut, Alfred Marshall, credea că, pe termen lung, nivelul și evoluția salariului sînt determinate de costul de producție a forței de muncă. Keynes susține că salariul este stabilit pe piața muncii, iar gradul de ocupare al forței muncă este influențat
Economie politică by Tiberiu Brăilean, Aurelian P. Plopeanu [Corola-publishinghouse/Science/1420_a_2662]
-
Care sînt principalele consecințe ale globalizării asupra politicilor economice? Capitolul 14 ECONOMIA BUNĂSTĂRII ȘI ALEGERILOR COLECTIVE Economia bunăstării se preocupă de identificarea condițiilor în care se poate asigura maximum de satisfacție indivizilor care compun societatea. Într-un prim timp, teoria neoclasică demonstrează că piețele perfect concurențiale conduc la o alocare optimală a resurselor, în sensul accepțiunii lui V. Pareto. Dar acest fapt nu este valabil decît în absența randamentelor crescătoare, a bunurilor publice (serviciilor colective) și a interdependențelor dintre satisfacțiile indivizilor
Economie politică by Tiberiu Brăilean, Aurelian P. Plopeanu [Corola-publishinghouse/Science/1420_a_2662]
-
pare insuficientă. De aceea s-a încercat dezvoltarea unei teorii economice a alegerilor colective (sau a alegerilor publice). Dar analiza economică are destule dificultăți în a servi ca ghid acestor decizii publice. Într-adevăr, criteriul lui Pareto, pe care economia neoclasică își fondează propunerile normative nu este decît unul de eficacitate. El permite eliminarea soluțiilor neeficace, dar nu ne spune nimic în privința alegerilor între mai multe soluții eficace, ce se disting printr-o repartiție diferită a bunăstării între indivizi. Or, analiza
Economie politică by Tiberiu Brăilean, Aurelian P. Plopeanu [Corola-publishinghouse/Science/1420_a_2662]
-
1) abordarea clasică, formulată la sfîrșitul secolului al XVIII-lea prin Adam Smith și reluată de către Marx sau Young; 2) concepția keynesiană, prezentată la jumătatea secolului XX de J.M. Keynes și continuată de R. Harrod și E. Domar; 3) concepția neoclasică, dezvoltată începînd cu modelul lui R. Solow (1956); 4) abordarea regulaționistă, cristalizată în anii '70-'80 ai secolului trecut. Față de acestea, în ultimii 30 de ani se impune o nouă abordare (Kaldor, Romer, Barro, Sala-i-Martin, Kalecki, Grossman, Helpman, Aghion, Howitt
Economie politică by Tiberiu Brăilean, Aurelian P. Plopeanu [Corola-publishinghouse/Science/1420_a_2662]
-
deficitul intern; * excedentul sau deficitul extern; * ocuparea forței de muncă; * mișcarea prețurilor; * vitalitatea sau anemia monedei; * rata dobînzii-cheie și ratele dobînzilor bancare; * stabilitatea financiară; * atractivitatea mediului de afaceri. 15.3. CUM FUNCȚIONEAZĂ O TEORIE ECONOMICĂ A CREȘTERII, SPRE EXEMPLU CEA NEOCLASICĂ A LUI SOLOW?4 Modelul Solow-Swan sau, mai simplu, modelul Solow, a primit acest nume după doi economiști importanți: Robert Solow și Trevor Swan. Robert Solow, profesor de economie la Massachusetts Institute of Technology (MIT), chiar a și primit premiul
Economie politică by Tiberiu Brăilean, Aurelian P. Plopeanu [Corola-publishinghouse/Science/1420_a_2662]
-
și productivitate. * Ce este criza econumică? * Care este diferența dintre o criză economică structurală și una conjuncturală? * Prezentați caracteristicile crizei declanșate în anii 1973-1974. * Ce se înțelege prin endogenizarea progresului tehnic? * Ce sînt economiile de scară? * Care sînt etapele modelului neoclasic de creștere economică a lui Solow? * Care sînt cauzele, consecințele și mutațiile crizei economice actuale? Capitolul 16 CAPITALISMUL ROMÂNESC 16.1. SISTEMUL ECONOMIC ȘI SOCIAL CAPITALIST În pofida impresionantei sale istorii, aproape mitice, capitalismul nu este și nu a fost niciodată
Economie politică by Tiberiu Brăilean, Aurelian P. Plopeanu [Corola-publishinghouse/Science/1420_a_2662]
-
care permite tendința sau revenirea efectivă spre acest echilibru? * echilibrul general obținut (sau către care tinde economia) poate asigura o alocare optimă a resurselor, în sensul lui Pareto? În esență, teoria echilibrului general a fost dezvoltată, după 1874, de economiștii neoclasici, care au încercat să demonstreze în mod formal una din ipotezele esențiale ale predecesorilor lor clasici: deciziile independente și nonconcertate a milioane de indivizi avînd interese contradictorii nu antrenează nici dezordine, nici confruntare generalizată; mecanismele liberei concurențe, precum o "mînă
Economie politică by Tiberiu Brăilean, Aurelian P. Plopeanu [Corola-publishinghouse/Science/1420_a_2662]
-
general walrasian o funcționare ideală a piețelor spre care tinde economia pe termen lung, dacă se îngăduie mecanismelor prețurilor să funcționeze în mod liber. Acest al doilea demers a reținut, într-un prim timp, mai mult atenția economiștilor de inspirație neoclasică. Ea conduce natural la identificarea condițiilor de realizare și de stabilizare a unui echilibru general. 17.1.2. Stabilitatea echilibrului general E adevărat, nu ajunge să știi dacă există un ansamblu de prețuri susceptibile de a asigura echilibrul simultan al
Economie politică by Tiberiu Brăilean, Aurelian P. Plopeanu [Corola-publishinghouse/Science/1420_a_2662]
-
inspirație keynesiană, contestă existența unui mecanism de tatonare walrasian; altul, în prelungire directă a teoremei Arrow-Debreu, contestă efectele anticipate, așteptate, ale acestei tatonări. 17.1.2.2. Critica keynesiană a tatonării Keynes și-a dezvoltat mult critica la adresa economiei politice neoclasice, contestînd perfecta flexibilitate a prețurilor și efectele sale prezumate. Această critică a fost dezvoltată ulterior (1965) de către R.W. Clower. Mecanismul de tatonare walrasian nu este, într-adevăr, imaginabil decît dacă s-ar dovedi posibil de reunit într-un singur
Economie politică by Tiberiu Brăilean, Aurelian P. Plopeanu [Corola-publishinghouse/Science/1420_a_2662]
-
realizate pe piață, la realizarea interesului general. Totuși, piața perfect concurențială nu este adaptată la toate problemele alocării resurselor cu care economia reală se află confruntată. Piața nu este perfectă. 17.3. CONCLUZII 1) Eșecul relativ al programului de cercetare neoclasic Economiștii neoclasici vor să demonstreze că: a) echilibrul general există; b) concurența și flexibilitatea prețurilor asigură realizarea și stabilitatea acestui echilibru; c) echilibrul concurențial permite o alocare optimă a resurselor. În cele din urmă, lucrările lor ajung la un triplu
Economie politică by Tiberiu Brăilean, Aurelian P. Plopeanu [Corola-publishinghouse/Science/1420_a_2662]
-
piață, la realizarea interesului general. Totuși, piața perfect concurențială nu este adaptată la toate problemele alocării resurselor cu care economia reală se află confruntată. Piața nu este perfectă. 17.3. CONCLUZII 1) Eșecul relativ al programului de cercetare neoclasic Economiștii neoclasici vor să demonstreze că: a) echilibrul general există; b) concurența și flexibilitatea prețurilor asigură realizarea și stabilitatea acestui echilibru; c) echilibrul concurențial permite o alocare optimă a resurselor. În cele din urmă, lucrările lor ajung la un triplu eșec relativ
Economie politică by Tiberiu Brăilean, Aurelian P. Plopeanu [Corola-publishinghouse/Science/1420_a_2662]
-
mai mic rău. Dar aceasta nu la modul ideal, ci în practică, unde sistemul își demonstrează cu adevărat eficacitatea. Piața este cel mai inteligent planificator și este încă insuficient înțeleasă, cu toate caracteristicile și mecanismele sale de funcționare. Abordarea economiștilor neoclasici este prea normativă și prea abstractă, poate cu excepția lui Hayek. Acești economiști au întreprins vreme de un secol cercetări remarcabile pentru a demonstra superioritatea teoretică a pieței concurențiale. Imposibilitatea în care se găsesc de a face această demonstrație teoretică contrastează
Economie politică by Tiberiu Brăilean, Aurelian P. Plopeanu [Corola-publishinghouse/Science/1420_a_2662]
-
alocarea resurselor să fie optimă, în sens paretian? * Ce este rata marginală de substituție? * Ce este rata marginală de substituție tehnică? * Ce este rata marginală de transformare? * Ce este frontiera posibilităților de producție? * În ce constă eșecul relativ al teoriei neoclasice a echilibrului? Capitolul 18 BALANȚA DE PLĂȚI Balanța de plăți este un "cont" care reflectă toate plățile efectuate între agenții rezidenți și cei nonrezidenți. O plată sau un vărsămînt, care se traduce printr-o intrare de devize, este înscrisă la
Economie politică by Tiberiu Brăilean, Aurelian P. Plopeanu [Corola-publishinghouse/Science/1420_a_2662]
-
mod discontinuu (devaluare și revaluare), într-un regim de schimburi fixe. Vom prezenta aici, pe scurt, doar un rezumat al efectelor mecanice ale unui dezechilibru al balanței de plăți și al efectelor variațiilor ratei de schimb. Economiștii clasici și cei neoclasici credeau în eficacitatea mecanismelor automatice de ajustare prin prețuri. Transpunerea acestei ipoteze în domeniul schimbului internațional conduce la ideea că echilibrul balanței de plăți este restaurat în mod automat prin variațiile prețurilor bunurilor și serviciilor, în regim de schimburi fixe
Economie politică by Tiberiu Brăilean, Aurelian P. Plopeanu [Corola-publishinghouse/Science/1420_a_2662]
-
de schimb) în regim de schimburi flexibile. O dată cu dezvoltarea abordărilor keynesiene însă, au fost integrate în analiză și efectele-venit induse de soldul balanței de plăți. 18.3.1.1. Efectul-preț într-un regim de schimburi fixe Logica clasică și cea neoclasică implică, așa cum am arătat, o restabilire automată a echilibrului de plăți între două țări. Limitele acestei analize sînt totuși serioase. Într-adevăr, pentru ca această logică să fie funcțională, trebuie îndeplinite mai multe condiții: a) perfecta flexibilitate a prețurilor. Este de
Economie politică by Tiberiu Brăilean, Aurelian P. Plopeanu [Corola-publishinghouse/Science/1420_a_2662]
-
bunurile de consum. Pornind de la ideea lui K.Marx În ceea ce privește implementarea activă a noilor tehnologii, putem evidenția că acest proces și-a găsit continuitatea sa În economia țărilor Înalt dezvoltate. Factorii determinanți de atragere a capitalui În viziunea școlii economice neoclasice au fost analizați de reprezentantul doctrinei economice neoclasice A. Marshal, În monografia sa Principiile economiei politice (1890). Perfecțiunea funcționării pieței de capital constă În faptul că În toate centrele ei, concomitent pentru același produs se va plăti un preț unic
INVESTIŢII INTERNAŢIONALE by ANATOLIE CARAGANCIU () [Corola-publishinghouse/Science/1243_a_2691]
-
Marx În ceea ce privește implementarea activă a noilor tehnologii, putem evidenția că acest proces și-a găsit continuitatea sa În economia țărilor Înalt dezvoltate. Factorii determinanți de atragere a capitalui În viziunea școlii economice neoclasice au fost analizați de reprezentantul doctrinei economice neoclasice A. Marshal, În monografia sa Principiile economiei politice (1890). Perfecțiunea funcționării pieței de capital constă În faptul că În toate centrele ei, concomitent pentru același produs se va plăti un preț unic. Ca și orice piață, echilibrul pieței de capital
INVESTIŢII INTERNAŢIONALE by ANATOLIE CARAGANCIU () [Corola-publishinghouse/Science/1243_a_2691]
-
pot În orice moment să-l transforme. Explicația lui R. Gilferding constă În următoarele: odată emisă acțiunea nu mai are nimic comun cu rotația capitalului real, necătînd la aceea că este o parte a acestuia. Un alt reprezentant al doctrinei neoclasice este Joseph Shumpeter (18831950). Cercetările sale, Shumpeter ca un adevărat adept al școlii neoclasice, le inițiază de la analiza modelului static În cadrul căruia toți factorii de producție, schimbul, repartiția și consumul rămîn nemodificați . Un interes deosebit Îl prezintă evidențierea unor factori
INVESTIŢII INTERNAŢIONALE by ANATOLIE CARAGANCIU () [Corola-publishinghouse/Science/1243_a_2691]
-
odată emisă acțiunea nu mai are nimic comun cu rotația capitalului real, necătînd la aceea că este o parte a acestuia. Un alt reprezentant al doctrinei neoclasice este Joseph Shumpeter (18831950). Cercetările sale, Shumpeter ca un adevărat adept al școlii neoclasice, le inițiază de la analiza modelului static În cadrul căruia toți factorii de producție, schimbul, repartiția și consumul rămîn nemodificați . Un interes deosebit Îl prezintă evidențierea unor factori interni care conduc la dezechilibrul intern al sistemului de piață. Astfel, J. Shumpeter Înaintează
INVESTIŢII INTERNAŢIONALE by ANATOLIE CARAGANCIU () [Corola-publishinghouse/Science/1243_a_2691]
-
formalizare, fiind denumită și teorie a valorificării imperfecțiunilor pieței; un număr de studii de țară, cu caracter empiric, asupra factorilor care influențează localizarea ISD; recunoașterea de către o serie de economiști a faptului că explicarea internaționalizării unor industrii necesită modificarea teoriilor neoclasice ale comerțului; realizarea faptului că proprietatea asupra unor active situate În afara granițelor putea fi considerată nu numai drept un substitut al cartelurilor internaționale, dar putea fi explicată, cel puțin parțial, prin avantajele integrării pe verticală sau pe orizontală a activităților
INVESTIŢII INTERNAŢIONALE by ANATOLIE CARAGANCIU () [Corola-publishinghouse/Science/1243_a_2691]
-
producției ș.a. Piața internă a fiecărei firme mari constituie instrumentul principal, prin intermediul căruia Își asigură obținerea câștigurilor suplimentare. 4. Teoria ciclului de viață al produsului O altă latură de analiză a fluxurilor de ISD și producției internaționale pornește de la teoria neoclasică a distribuției spațiale a dotării cu factori de producție. În acest context se impune a fi abordată contribuția teoretică semnificativă a lui Raymond Vernon (1966) - teoria ciclului de viață al produsului Pentru explicația motivațiilor fluxurilor de investiții străine, economistul american
INVESTIŢII INTERNAŢIONALE by ANATOLIE CARAGANCIU () [Corola-publishinghouse/Science/1243_a_2691]
-
dispuse să transforme li psa de management economic, din propriul sistemul economic socialist. Aceste economii simțeau o nevoie acută de a și valorifica potențialul lor de creștere și, a stf el, au încercat să modernizeze și să adopte principiile economice neoclasice care, apoi, le-a poziționat și orientat pe lunga cale a globalizării. Analizând toate faceste transformări, putem susține că s ârșitul erei economiei planificate a încurajat o p olitică înclinată spre integrarea globală. O importantă realizare a globalizării a fost
Globalizarea pieţelor de capital by Boghean Carmen () [Corola-publishinghouse/Science/1194_a_2194]
-
pe intere sul de grup. Totuși, teoriile de politică economică a grupurilor de interese rep rez intă o ramură relativ nouă în sfera finanțelor globale. De obicei, astfel de teorii nu contestă noțiune a d e bază a perspectivei economice neoclasice, conform căreia globalizarea financiară contribuie la creșterea bunăstării atât la nivel național, câ t ș i global. Mai degrabă, acestea utilizează mijloacele economiei neoclasice, pentru a discerne felul diferit în care liberalizarea financiară afectează anumite grupuri de interese din ca
Globalizarea pieţelor de capital by Boghean Carmen () [Corola-publishinghouse/Science/1194_a_2194]
-
globale. De obicei, astfel de teorii nu contestă noțiune a d e bază a perspectivei economice neoclasice, conform căreia globalizarea financiară contribuie la creșterea bunăstării atât la nivel național, câ t ș i global. Mai degrabă, acestea utilizează mijloacele economiei neoclasice, pentru a discerne felul diferit în care liberalizarea financiară afectează anumite grupuri de interese din ca drul societății. Acest lucru le permite analișt ilo r să identifice a priori preferințele cheie ale grupurilor de interese în ceea ce privește globalizarea fi nanciară. În funcție de
Globalizarea pieţelor de capital by Boghean Carmen () [Corola-publishinghouse/Science/1194_a_2194]