848 matches
-
termen lung, la opusul intențiilor inițiale, la stagnare și acumularea altor inegalități, impunîndu-se măsuri de liberalizare fiscală și politici monetare restrictive. Iată cum se prezintă comparativ principalele elemente caracteristice ale celor două abordări majore ale politicii de dezvoltare regională: cea neoliberală și cea intervenționistă: Abordarea neoliberală Abordarea intervenționistă Fundamente teoretice și doctrinare Economics (teoria economică neoclasică); Capitalismul liberal și popular; Dereglementarea și privatizarea; Sector public redus; Cultură antreprenorială. Macroeconomia keynesiană reconstruită (teoria dezvoltării economice); Susținerea ofertei în industrie și comerț; Intervenția
[Corola-publishinghouse/Administrative/1458_a_2756]
-
inițiale, la stagnare și acumularea altor inegalități, impunîndu-se măsuri de liberalizare fiscală și politici monetare restrictive. Iată cum se prezintă comparativ principalele elemente caracteristice ale celor două abordări majore ale politicii de dezvoltare regională: cea neoliberală și cea intervenționistă: Abordarea neoliberală Abordarea intervenționistă Fundamente teoretice și doctrinare Economics (teoria economică neoclasică); Capitalismul liberal și popular; Dereglementarea și privatizarea; Sector public redus; Cultură antreprenorială. Macroeconomia keynesiană reconstruită (teoria dezvoltării economice); Susținerea ofertei în industrie și comerț; Intervenția Statului. Cauzele disparităților economice regionale
[Corola-publishinghouse/Administrative/1458_a_2756]
-
privată a colectivităților locale; * Controlul financiar de gestiune asupra patrimoniului local. 5.3.7. Gestiunea financiară a activităților locale În anii '80 am asistat la o schimbare de paradigmă, keynesismul dominant, cu diferitele sale variante, a fost detronat de școli neoliberale în esență (Public Choice, Monetarismul, Libert arianismul, Economia ofertei), care au produs o puternică undă de liberalizare a economiei, dezetatizare și dereglementare. Sectorul public a început să-și inspire gestiunea din cea a firmelor private, iar concurența și-a făcut
[Corola-publishinghouse/Administrative/1458_a_2756]
-
Karl Marx rămâne ideologul-șef al economiei mondiale. "Karl Marx este din nou la modă, cererea pentru operele sale este clar în creștere. Cititorii, fac parte dintr-o generație tânără de erudiți, care a trebuit să recunoască faptul, că promisiunile neoliberale nu s-au îndeplinit", spune Jörn Schütrumpf, reprezentant al editurii Karl-Dietz-Verlag. Știu, că la mulți pițifelnici de pe la noi, economia politică, le cade al dracului de greu la stomac, însă nu avem încotro, Marx ne-a demonstrat clar, că politica trece
Apocalipsa după nea Grigore by Ioan Mititelu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/325_a_572]
-
Și mai este o problemă : oare a învăța doar pentru a cîștiga chiar este cel mai inteligent lucru pe lumea asta ? La noi, la tot acest complicat proces se adaugă un aspect ușor comic. Principalii susținători ai acestei strategii evident neoliberale sînt intelectuali umaniști care se declară, la fel de evident, mari adepți ai dreptei. Ceea ce îi mînă pe ei în luptă este de fapt dorința absolut legitimă de a înlătura astfel incompetența comunistă și moștenirile sale multiple. De aceea se și declară
Scutecele naţiunii şi hainele împăratului: note de antropologie publică by Vintilă Mihăilescu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/609_a_1340]
-
crizelor" (Hill 2003). Anii '70 au fost martorii apariției studiului interdependenței internaționale sau, mai curând, reapariției sale, deoarece internaționaliștii liberali precum Zimmern identificaseră extinderea comerțului internațional ca un nivel crucial de analiză. Teoriile liberale ale interdependenței sau, ulterior, analiza instituționalistă neoliberală a regimurilor internaționale susțineau că unificarea economică și tehnologică a rasei umane cerea noi forme de cooperare internațională. Pentru cei influențați de tradiția socialistă, totuși, interdependența internațională era un termen impropriu. Realitatea era un sistem de dominare și dependență globală
by Scott Burchill, Richard Devetak, Jacqui True [Corola-publishinghouse/Science/1081_a_2589]
-
mâinile statului poate promova prosperitatea materială și stabili condițiile pentru o pace durabilă. Alte orientări influente în ultimii ani includ apărarea culturii universale a drepturilor omului și dezvoltarea dreptului internațional penal, studiul "cooperării în condiții de anarhie" asociat cu instituționalismul neoliberal și discuția deosebit de importantă despre pacea liberală. Aceste trăsături ale gândirii liberale despre relațiile internaționale vor fi de asemenea discutate în Capitolul 3. În Capitolele 4 și 5, Andrew Linklater analizează Școala Engleză și marxismul. Niciuna nu s-a bucurat
by Scott Burchill, Richard Devetak, Jacqui True [Corola-publishinghouse/Science/1081_a_2589]
-
printr-un acord, acolo unde există un interes comun. Instituțiile își asumă apoi rolul de a încuraja obiceiurile cooperative, monitorizând conformarea la reguli și sancționând pe defectori. Regimurile intensifică de asemenea încrederea, continuitatea și stabilitatea în lumea anarhică. Neorealiștii și neoliberalii nu sunt de acord asupra modului în care statele își concep propriile interese. În timp ce neorealiștii, precum Waltz, susțin ideea că statele sunt interesate de "avantajele relative"aceasta însemnând avantaje evaluate în termeni comparativi (cine câștigă mai mult?), neoliberalii susțin că
by Scott Burchill, Richard Devetak, Jacqui True [Corola-publishinghouse/Science/1081_a_2589]
-
Neorealiștii și neoliberalii nu sunt de acord asupra modului în care statele își concep propriile interese. În timp ce neorealiștii, precum Waltz, susțin ideea că statele sunt interesate de "avantajele relative"aceasta însemnând avantaje evaluate în termeni comparativi (cine câștigă mai mult?), neoliberalii susțin că statele sunt preocupate de maximizarea "avantajelor absolute" o evaluare a propriei lor bunăstări, independent de cea a rivalilor lor (cum pot face să câștig mai mult?). Prin urmare, neorealiștii spun că statele vor fi reticente la cooperare dacă
by Scott Burchill, Richard Devetak, Jacqui True [Corola-publishinghouse/Science/1081_a_2589]
-
1999a). Economie și terorism Optimismul lui Fukuyama de după Războiul Rece apare ca motivat, dacă luăm în considerare gradul în care liberalismul economic a devenit ideologia dominantă a perioadei contemporane. Mișcarea către o economie politică globală, organizată de-a lungul liniilor neoliberale, este o orientare la fel de însemnată ca și expansiunea zonei de pace. La începutul noului secol, economia mondială se aseamănă mai mult cu prescripțiile lui Smith și Ricardo decât în orice perioadă anterioară. După cum a estimat MacPherson, această dezvoltare ne arată
by Scott Burchill, Richard Devetak, Jacqui True [Corola-publishinghouse/Science/1081_a_2589]
-
dezvoltarea coordonată de stat au fost primele ingrediente cheie ale succesului economic în lumea modernă, după cum o sugerează experiența de după război din Asia de Est. Liberalism și globalizare Într-o mare măsură, globalizarea economiei mondiale a coincis cu renașterea gândirii neoliberale în lumea occidentală. Triumful politic al "Noii Drepte" în Marea Britanie și SUA îndeosebi la sfârșitul anilor 1970 și 1980 a fost obținut pe seama keyne-sianismului, prima filozofie coerentă a intervenției statului în viața economică. Conform formulei keynesiene, statul a intervenit în
by Scott Burchill, Richard Devetak, Jacqui True [Corola-publishinghouse/Science/1081_a_2589]
-
prima filozofie coerentă a intervenției statului în viața economică. Conform formulei keynesiene, statul a intervenit în economie pentru a facilita ciclul afacerilor, pentru a furniza un grad rezonabil de echitate socială și securitate, și pentru a menține scăzută rata șomajului. Neoliberalii, care au favorizat întotdeauna jocul liber al "forțelor pieței" și un rol minimal pentru stat în viața economică, au dorit să "restrângă" statul bunăstării, destabilizând astfel consensul social-democratic creat în majoritatea statelor occidentale în perioada postbelică. În timp ce guvernele occidentale au
by Scott Burchill, Richard Devetak, Jacqui True [Corola-publishinghouse/Science/1081_a_2589]
-
care ideile lor au modelat ordinea economică actuală. Ea se va axa pe natura contemporană a comerțului mondial, pe problemele de suveranitate și investiții străine, precum și pe provocările la adresa ideilor liberale, ridicate recent de terorismul islamic. Natura "liberului schimb" Pentru neoliberali, principiile liberului schimb enunțate pentru prima dată de Smith și Ricardo continuă să aibă relevanță și astăzi. Comercianții ar trebui să poată schimba bani și bunuri fără a fi împiedicați de barierele naționale. Ar trebui să existe cât mai puține
by Scott Burchill, Richard Devetak, Jacqui True [Corola-publishinghouse/Science/1081_a_2589]
-
industriale au acum un interes activ în încercarea de a facilita legăturile dintre propriile lor firme interne inclusiv ramificațiile celor multinaționale și rețelele globale" în industriile strategice. Ele nu mai pot rămâne departe de afaceri, așa cum o cere teoria economică neoliberală (Emy 1993: 173). În mod similar, globalizarea economiei mondiale a antrenat răspândirea industriilor spre multe țări aflate în curs de dezvoltare și relocalizarea centrelor de producție transnaționale către zone cu salarii mici și posibilități de exploatare regiuni cu standarde reduse
by Scott Burchill, Richard Devetak, Jacqui True [Corola-publishinghouse/Science/1081_a_2589]
-
investițiile străine atât de necesare în țările în curs de dezvoltare și de a crea un profil comercial pentru țările care, altfel, ar putea fi complet excluse din comerțul mondial. Condițiile moderne ale comerțului sunt mult diferite de estimările analizei neoliberalilor asupra modului cum funcționează de fapt piețele și comerțul. Internaționalizarea producției, mobilitatea capitalului și dominația corporațiilor transnaționale sunt doar trei tipuri de evoluție care fac oarecum anacronice teoriile avantajului comparativ. Ideea statelor naționale suverane, care fac schimburi între ele ca
by Scott Burchill, Richard Devetak, Jacqui True [Corola-publishinghouse/Science/1081_a_2589]
-
a economiei naționale. Nu numai că statele-națiune au pierdut controlul direct asupra valorii monedelor lor și a mișcărilor de capital în lume, dar ele nu mai pot nici să stabilească cadrul instituțional în care operează piețele de capital. Comentatorii financiari neoliberali privesc această evoluție ca pe o schimbare pozitivă, crezând că în privința alocării resurselor, piețele, mai degrabă decât guvernele, știu ce este în interesul popoarelor. Piețele financiare, dominate de mari bănci și instituții financiare, societăți de asigurări, brokeri și speculatori, există
by Scott Burchill, Richard Devetak, Jacqui True [Corola-publishinghouse/Science/1081_a_2589]
-
în teritoriile ocupate. Altele par să fie victime ale "efectului de bumerang", suferind consecințe dezastruoase și neprevăzute ale unor acțiuni anterioare de politică externă. Independent de motivele reale ale acestor intervenții, ironia guvernelor conservatoare din punct de vedere social dar neoliberale din punct de vedere economic, care extind competențele și dimensiunile statului, nu ar trebui să mai fie ignorată (Johnson 2002). Revenirea statului cu competențe extinse este poate un răspuns deloc surprinzător la apelurile din partea comunității pentru protecție împotriva terorismului non-statal
by Scott Burchill, Richard Devetak, Jacqui True [Corola-publishinghouse/Science/1081_a_2589]
-
umanitatea suferindă". Înainte de a încheia acest capitol este util să notăm cum se situează Școala Engleză în raport cu alte ramuri actuale ale teoriei Relațiilor Internaționale. Se poate face o paralelă între studiile asupra societății internaționale ale Școlii Engleze și argumentele instituționaliste neoliberale despre cum este posibilă cooperarea chiar și în contextul anarhiei. Membrii Școlii Engleze nu i-au urmat pe instituționaliștii neoliberali în utilizarea teoriei jocurilor pentru a explica modul în care se poate dezvolta cooperarea între egoiști raționali (Keohane 1989a). Într-
by Scott Burchill, Richard Devetak, Jacqui True [Corola-publishinghouse/Science/1081_a_2589]
-
ale teoriei Relațiilor Internaționale. Se poate face o paralelă între studiile asupra societății internaționale ale Școlii Engleze și argumentele instituționaliste neoliberale despre cum este posibilă cooperarea chiar și în contextul anarhiei. Membrii Școlii Engleze nu i-au urmat pe instituționaliștii neoliberali în utilizarea teoriei jocurilor pentru a explica modul în care se poate dezvolta cooperarea între egoiști raționali (Keohane 1989a). Într-adevăr, noțiunea că teoria internațională poate începe cu egoiștii raționali este o blasfemie pentru membrii Școlii Engleze, care cred că
by Scott Burchill, Richard Devetak, Jacqui True [Corola-publishinghouse/Science/1081_a_2589]
-
și politice care sunt responsabile de guvernarea globală (Gill 1993b; vezi și Cox 1983). Ideea de "neoliberalism disciplinar" duce mai departe această formă de investigație prin analizarea "noului constituționalism" în care instituțiile globale presează guvernele naționale să accepte dictatele concepțiilor neoliberale despre stat, societate și economie (Gill 1995). De maximă importanță sunt aici formele de guvernare globală exercitate prin "condiționalitate" politică și presiuni internaționale în vederea de-reglementării în diferitele sectoare ale economiei interne și permiterii expansiunii capitalismului global. Analiza se concentrează
by Scott Burchill, Richard Devetak, Jacqui True [Corola-publishinghouse/Science/1081_a_2589]
-
împotrivă, ci împreună cu forțele internaționale predominante. Însă luând sistemul dat așa cum este, acest tip de teorie are un efect de stabilizare a sistemului, tinzând să păstreze structura globală existentă de relații sociale și politice. Cox atrage atenția că și instituționalismul neoliberal face parte din teoriile orientate către rezolvarea problemelor. Obiectivul său, așa cum este explicat de reprezentantul său de frunte, este de a "facilita funcționarea sistemelor politice internaționale descentralizate" (Keohane 1984: 63). Situându-se la mijloc între sistemul de state și economia
by Scott Burchill, Richard Devetak, Jacqui True [Corola-publishinghouse/Science/1081_a_2589]
-
cererile și disciplina economiei capitaliste globale. Aceasta a permis puterii capitalului să crească "în raport cu forța de muncă și în sensul în care acesta reconstituie anumite idei, interese și forme de stat" și a condus la dezvoltarea unei "civilizații de afaceri" neoliberale (Gill 1996: 210, vezi și Cox 1993, 1994; Gill 1995). Bazându-se pe Karl Polanyi, și într-o manieră similară lui John Ruggie, Cox și Gill văd scopurile sociale ale statului ca fiind subordonate logicii de piață a capitalismului, separând
by Scott Burchill, Richard Devetak, Jacqui True [Corola-publishinghouse/Science/1081_a_2589]
-
decât oricând, după evenimentele de pe 11 Septembrie. Traducere de Sabina VARGA Capitolul 8 Constructivismul Christian Reus-Smit În anii '80, două tipuri de dezbateri au structurat disciplina Relațiilor Internaționale, mai ales în cadrul curentului dominant american. Prima a fost între neorealiști și neoliberali; amândouă curentele au căutat să aplice logica teoriei economice raționaliste în relațiile internaționale, însă au ajuns la concluzii radical diferite legate de posibilitățile de cooperare internațională. A doua dezbatere a fost între raționaliști și teoreticienii critici, aceștia punând sub semnul
by Scott Burchill, Richard Devetak, Jacqui True [Corola-publishinghouse/Science/1081_a_2589]
-
o nouă identitate cea de neorealiști sau realiști structurali și o nouă încredere ce friza aroganța. Însă nu toți erau convinși, și criticile au cuprins mai multe fronturi. Cea mai moderată dintre ele a venit din partea noii școli de instituționaliști neoliberali, conduși de Robert Keohane. Îndepărtându-se de preocuparea sa anterioară legată de relațiile transnaționale și interdependență, Keohane și-a asumat sarcina de a explica cooperarea în condiții de anarhie. Realiștii argumentaseră multă vreme că dacă vreo formă de cooperare internațională
by Scott Burchill, Richard Devetak, Jacqui True [Corola-publishinghouse/Science/1081_a_2589]
-
instituțional pe care l-a susținut după cel de-al Doilea Război Mondial, pentru a facilita cooperarea economică internațională, nu se prăbușea. Cum putea fi explicat acest lucru? În cartea sa din 1984, After Hegemony, Keohane a propus o teorie neoliberală a cooperării internaționale, o teorie ce prelua trei elemente ale neorealismului: importanța anarhiei interna-ționale în formarea comportamentului statului, statul ca actorul cel mai important în politica mondială și asumpția că statele sunt în mod esențial egoiste. De asemenea, el a
by Scott Burchill, Richard Devetak, Jacqui True [Corola-publishinghouse/Science/1081_a_2589]