697 matches
-
Religia mesopotamiană În timpul calcoliticului (cca 5 500‑3 000 Î.Hr.)" Perioada calcolitică mesopotamiană (cca 5 500-3 000 Î.Hr.), caracterizată, după cum o arată termenul, nu doar de folosirea pietrei, ci și a bronzului, trăiește o consolidare progresivă a civilizației neolitice și a vieții asociate ei. Aceasta din urmă dobândește forme tot mai clare și consistente, astfel Încât, așa cum s-a mai semnalat, se poate vorbi pe bună dreptate despre o adevărată „revoluție urbană”. La sfârșitul perioadei apare pentru prima dată scrierea
[Corola-publishinghouse/Science/2005_a_3330]
-
de ceramică și, poate, de anumite construcții asemănătoare unor tholoi, specifice acestei perioade. C. Etapa Eridu (cca 4 500-4 000 Î.Hr.) ne află acum În partea extrem sudică a Mesopotamiei, aproape de coastele Golfului Persic; e limpede faptul că cultura neolitică s-a afirmat și În această zonă, caracterizată de condiții climaterice și ambientale foarte diferite de cele din zona centrală și nordică. Acestea au determinat recurgerea la tehnici noi, pentru a obține apa necesară irigării câmpurilor și nevoilor animalelor domesticite
[Corola-publishinghouse/Science/2005_a_3330]
-
Daddi și Anna Maria Polvani*tc "Franca Pecchioli Daddi și Anna Maria Polvani*" 1. INTRODUCERETC "1. INTRODUCERE" Peninsula anatoliană, care până la colonizarea greacă a constituit punctul esențial de legătură Între lumea mesopotamiană și cea egee, a cunoscut, Începând cu epoca neolitică, Înflorirea unor culturi diverse care au lăsat mărturii despre propriile lor credințe religioase. Atestarea arheologică și textuală, legată de o arie atât de vastă ca Anatolia și de o perioadă cuprinsă Între mileniile VI-I Î.Hr., nu este În
[Corola-publishinghouse/Science/2005_a_3330]
-
legați de animale, atât În documentația textuală, cât și În cea iconografică; asocierile cele mai frecvente, cea a taurului cu zeul furtuniixe "zeul furtunii" și a cerbului cu divinitatea protectoare DLAMMAxe "DLAMMA", constituie motive tipic anatoliene, atestate Încă din epoca neolitică. Altă interpretare a relației animal-zeu (animalul, simbol al zeului sau chiar zeu1) este legată de problema zoomorfismului În religia anatoliană. Diferiți cercetători 2 au vorbit despre elementele zoomorfe, În legătură cu basorelieful de la Alaca Hüyük (secolul al XIII-lea Î.Hr.), În
[Corola-publishinghouse/Science/2005_a_3330]
-
reprezentare analoagă a unui taur pe un piedestal se află pe al doilea ornament de pe vasul hitit antic descoperit la Inandik (Özgük, 1988); În acest caz, scena cuprinde și jertfirea unui taur. Aceste trăsături zoomorfe Își au originea În faza neolitică, atestată de picturile de la Çatal Hüyük și de ceramica descoperită la Hacilar; acestea mai apar și la sfârșitul mileniului al III-lea pe steagurile de la mormintele din Alaca Hüyük; se vor menține marginal și În perioada hitită imperială, după cum se
[Corola-publishinghouse/Science/2005_a_3330]
-
ocupă o poziție geografică deosebit de favorabilă schimburilor. Ea este o răspântie obligatorie pentru rutele ce unesc continentul grec, insulele Ciclade, Asia Mică și Africa septentrională. Încă din mileniul al VII-lea Î.Hr. ea a luat parte la răspândirea civilizației neolitice, care a lăsat numeroase urme pe teritoriul ei. În orice caz, abia la sfârșitul neoliticului Creta Începe să intre În contact sistematic cu continentul și cultura cicladiană. În epoca succesivă, a bronzului timpuriu, fază ce precedă dezvoltarea palatelor și este
[Corola-publishinghouse/Science/2005_a_3330]
-
Împodobesc construcțiile și care ocupă obsesiv iconografia, ornamentațiile vaselor de lut, pietrele prețioase și sigiliile, fără să găsim un răspuns exhaustiv care să nu fie o, pe cât de insistentă, pe atât de vagă, chemare la „sfera fecundității”. După descoperirea orașului neolitic de la Çatal Hüyük, În Anatolia, unde taurul trebuie să fi fost obiectul de cult și unde, În interiorul unui edificiu interpretat drept sanctuar, s-au descoperit reproduceri de ornamente În formă de cranii cu coarne ce aminteau de tipul cretan 1
[Corola-publishinghouse/Science/2005_a_3330]
-
În orice caz un mister cui Îi erau destinate acele ofrande și acele sacrificii. Multă vreme savanții s-au gândit la o divinitate feminină ce ar fi dominat panteonul relativ modest, divinitate moștenită și derivată din „venerele” nude ale civilizației neolitice care locuise bazinul central-răsăritean al Mediteranei și apropiata Anatolie. Cercetătorii s-au gândit la o „Mare Zeiță” sau o „Zeiță-Mamă”, protectoare și promotoare a fecundității naturii și oamenilor, căreia i se alătura o pereche masculină. Din această zeiță ar fi
[Corola-publishinghouse/Science/2005_a_3330]
-
hierofantul: un spic tăiat. Chiar dacă acesta este sau nu „adevăratul” secret de la Eleusis, el exprimă legătura misteriilor cu fertilitatea pământului și cu introducerea culturii cerealelor; o legătură care și-ar putea avea rădăcinile În străvechi rituri de fertilitate din epoca neolitică. În orice caz, datorită strânsului raport cauză-efect Între introducerea culturii de cereale și Începutul civilizației omenești așa cum era el recunoscut de greci, misteriile acționau sub semnul unui proces global de transformare culturală petrecută În timpul mitului și ratificată de rit În
[Corola-publishinghouse/Science/2005_a_3330]
-
Primele vestIgii: omul și moartea 31 7. Primele urme: misterul și curiozitatea 36 8. Primul „mare sistem”: o religie leptolitică? 38 9. Religie Și cosmos În paleoliticul târziu 40 10. „Marele sistem” din Europa arhaică 46 11. Creșterea numărului religiilor neolitice 49 12. Religiile la apariția societăților stratificate 53 13. O Încercare de concluzie 55 Bibliografie 57 ORIENTUL MIJLOCIU Religia egipteană (Sergio Donadoni) 61 1. Zeii Egiptului 61 2. Epoca arhaică 66 3. Piramidele 67 4. Concepțiile funerare 70 5. Lumea
[Corola-publishinghouse/Science/2005_a_3330]
-
ar fi trăit prin partea locului sau dacă a fost adus de apele Siretului odată cu pietrișul. Perioada în care se cuprinde cel mai îndepărtat trecut al unei așezări omenești pe teritoriul comunei, dintre cele documentate arheologic până în prezent, este epoca neolitică, respectiv neoliticul târziu, denumit și eneolitic. Urmele materiale ale unei asemenea așezări se află în partea de nord-est a satului Tămășeni, prin grădinile locuitorilor Pricope Bulai, Ion Șt. Bulai și pe fostul teren al C.A.P-ului din estul satului
Umbrărești : vatră milenară de istorie by Ion T. SION () [Corola-publishinghouse/Science/101010_a_102302]
-
o extindere mai mare în timp și spațiu. Rămâne ca viitoare cercetări sistematice să aducă informații corespunzătoare realității. Faptul că au fost scoase la iveală numeroase materiale, destul de diverse, provenind de pe o întindere apreciabilă, ne dă dreptul să considerăm așezarea neolitică de la est de satul Tămășeni ca fiind una dintre cele mai mari. Întrucât aceste materialele arheologice sunt în cea mai mare parte inedite, prezentăm, în cele ce urmează, câteva dintre cele mai semnificative. Microlitele, în număr de peste 65, sunt obținute
Umbrărești : vatră milenară de istorie by Ion T. SION () [Corola-publishinghouse/Science/101010_a_102302]
-
de cereale. Remarcăm dimensiunile mari ale câtorva obiecte de acest gen, ce ajung până la 38 x 27 cm suprafața prelucrată. Cinci, șase percutoare, între ele unul sferic din cuarțit, au analogii cu piese similare găsite de noi într-o așezare neolitică inedită încă, situată la nord de satul Malul Alb, comuna Drăgănești (Tecuci), iar cel sferic cu cele aparținând de cultura Gumelnița. Toporașe de mână, topoare-ciocan, dălți din piatră șlefuită, 20 la număr, unele întregi, altele în stare fragmentară, din roci
Umbrărești : vatră milenară de istorie by Ion T. SION () [Corola-publishinghouse/Science/101010_a_102302]
-
fost prevăzute cu protuberanțe ori torți obținute din pasta recipientului și nu aplicate, cu torțile dispuse vertical, iar protuberantele înșirate orizontal, pe partea superioară a corpului lor sau pe diametrul maxim al vasului, în maniera obișnuită de ceramiștii din așezările neolitice aparținînd aspectului numit de către unii arheologi Stoicani-Aldeni, aspect cultural în care se integrează și așezarea eneolitică de la Tămășeni, comuna Umbrărești, la sud de Tecuci. Majoritatea vaselor au fost împodobite cu diverse ornamente, plecându-se de la tehnica simplă a barbotinei, a
Umbrărești : vatră milenară de istorie by Ion T. SION () [Corola-publishinghouse/Science/101010_a_102302]
-
altfel, în lunca din acest sector a fost găsit și un topor-daltă din piatră, foarte deteriorat, iar aproape de locul numit La Bulgari am descoperit lame din silex cenușiu. Explicația poate fi următoarea: ori asemenea obiecte au fost aduse din așezarea neolitică de la Tămășeni în decursul timpului, ori prin apropiere se află o așezare similară celei de la Tămășeni neidentificată. Mai credem că e imposibil ca la o asemenea cantitate și varietate de material arheologic, risipit pe o arie de peste 20 ha, să
Umbrărești : vatră milenară de istorie by Ion T. SION () [Corola-publishinghouse/Science/101010_a_102302]
-
circa 10 km distanță, pe câmpul din partea de nord a satului Malul Alb (com. Drăgănești), în septembrie 1987, am identificat întâmplător un număr relativ mare de fragmente ceramice de factură și tipologie Dridu, resturi ce suprapun numeroase urme din epoca neolitică, ceramică, fragmente de idoli și unelte din piatră, ce se circumscriu culturilor Criș și aspectului Stoicani-Aldeni, prin factura pastei și decorul de pe ceramică, așezare încă necercetată sistematic. Iată locuri, aproape compacte, din punct de vedere teritorial, pe care se întâlnesc
Umbrărești : vatră milenară de istorie by Ion T. SION () [Corola-publishinghouse/Science/101010_a_102302]
-
pentru perioadele îndepărtate, dar care îngăduie observații pertinente în materie. Căci suprafața destul de întinsă, pe care se înșiruie străvechi și vechi vetre de locuințe omenești, grosimea straturilor de cultură materială, abundența obiectelor și calitatea lor foarte diversă, atât din așezarea neolitică de la Tămășeni, precum și din toate celelalte locuri cu urme arheologice, constituie prin el însele dovada incontestabilă cu privire la intensa și continua locuire a teritoriului comunei Umbrărești de astăzi. Multitudinea și specificitatea culturilor materiale pe epoci, depun mărturie asupra faptului că a
Umbrărești : vatră milenară de istorie by Ion T. SION () [Corola-publishinghouse/Science/101010_a_102302]
-
deci luând și având îndeaproape contacte cu bătrânii satelor noastre. 2. Meșteșugurile sătești Diviziunea muncii între locuitorii așezărilor pe criteriul unei anumite îndeletniciri, având caracter cvasipermanent, trebuie să se fi produs din timpurile străvechi. Arheologii apreciază că, încă din epoca neolitică, se distinge un proces de specializare în domeniul activităților casnice și se ajunge la separarea dintre cultivatorii de plante și crescătorii de animale, pe de-o parte, și cei care aveau ca preocupare de bază confecționarea uneltelor, a obiectelor de
Umbrărești : vatră milenară de istorie by Ion T. SION () [Corola-publishinghouse/Science/101010_a_102302]
-
Comuna Poduri, satul Poduri Bacău culturile Precucuteni și Cucuteni (în punctul "Dealul Ghindaru") b)2. Așezare - cultura Comuna Traian, satul Zăpodia Bacău Cucuteni b)3. Așezare - cultura Comuna Frumușica, satul Rădeni Botoșani Cucuteni (în punctul "Dealul Boia") b)4. Așezare neolitică de Orașul Hârșova Constanța tip tell b)5. Așezare eponimă a Comuna Cucuteni, satul Băiceni Iași culturii Cucuteni (în punctul "Dâmbu Morii") b)6. Așezare - cultura Comuna Strunga, satul Hăbășești Iași Cucuteni (în punctul "La Siliște") b)7. Așezare - cultura
EUR-Lex () [Corola-website/Law/275089_a_276418]
-
satul Ghelăiești Neamț Cucuteni (în punctul "Dealul Nedeea") b)9. Așezare - cultura Comuna Piatra Șoimului, Neamț Cucuteni și cetate dacică satul Piatra Șoimului b)10. Așezare - cultura Comuna Zănești, satul Traian Neamț Cucuteni (în punctul "Dealul Fântânilor") b)11. Telluri neolitice Comuna Baia, satul Baia Tulcea (stațiune eponimă pentru cultura Hamangia), tumuli funerari c) Așezări și necropole din epoca bronzului ─────────────────────────────────────────────────────────────────────────────── Nr. Denumirea Unitatea administrativ-teritorială Județul c)1. Așezare fortificată, Comuna Sălacea, satul Otomani Bihor stațiune eponimă a culturii Otomani (în punctul
EUR-Lex () [Corola-website/Law/275089_a_276418]
-
medievală, așezare și vestigii provenind de la 3 biserici (în punctul "Cetățuia") k)2. Așezare și necropole Municipiul Sighișoara, Mureș (în punctul localitatea Viilor "Dealul Viilor") k)3. Rezervația arheologică Comuna Târgșoru Vechi, Prahova Târgșor - așezări din satul Târgșoru Vechi epoca neolitică, fier, castru și terme române, necropola Sântana - Cerneahov, vestigii medievale (în punctul "La Mănăstire") k)4. 31 de situri din epocile: Comuna Fântânele, satul Vadu Săpat Prahova neolitică, bronzului, dacică; complexe dacoromâne, important centru meșteșugăresc, așezări Ipotești-Cândești, vestigii medievale (în
EUR-Lex () [Corola-website/Law/275089_a_276418]
-
arheologică Comuna Târgșoru Vechi, Prahova Târgșor - așezări din satul Târgșoru Vechi epoca neolitică, fier, castru și terme române, necropola Sântana - Cerneahov, vestigii medievale (în punctul "La Mănăstire") k)4. 31 de situri din epocile: Comuna Fântânele, satul Vadu Săpat Prahova neolitică, bronzului, dacică; complexe dacoromâne, important centru meșteșugăresc, așezări Ipotești-Cândești, vestigii medievale (în punctele "La Siliște", "Rulă", "La Puțul lui Buroiu") k)5. Așezări și necropole Comuna Brăteiu, satul Brăteiu Sibiu k)6. Vestigii arheologice Comuna Poienești, satul Poienești Vaslui din
EUR-Lex () [Corola-website/Law/275089_a_276418]