1,065 matches
-
1.3. Florin MITU, Clementina COJOCARU Sindromul metabolic este o problematică actuală, care suscită interesul clinicienilor și al cercetătorilor prin complexitatea mecanismelor fiziopatologice subiacente dar și prin reflectarea acestora într-o patologie diversă, cardiovasculară, metabolică, digestivă, respiratorie, endocrinologică și chiar neoplazică. Agregarea factorilor de risc cardiometabolic la același pacient a fost descrisă pentru prima dată de Reaven (1988), ulterior fiind elaborate multiple seturi de criterii diagnostice. În prezent, pentru diagnosticul de sindrom metabolic este necesară prezența a minimum trei dintre cele
Particularități ale bolilor cardiovasculare la femei by Florin Mițu, Dana Pop, Dumitru Zdrenghea () [Corola-publishinghouse/Science/435_a_1449]
-
final al metabolismului glucozei în absența oxigenului [3] în sistemele biologice se găsește sub formă de anion lactat, care este produsul final al glicolizei anaerobe [1], la om se formează în mușchiul în contracție, hematii, fovea centralis din retină, țesuturi neoplazice [1], se formează în mușchi, în timpul respirației celulare anaerobe din exercițiul fizic intens [3], acidul lactic contribuie la oboseala musculară [3], se formează din piruvat sub acțiunea lactat dehidrogenazei, enzimă care are coenzimă NADH [1], se poate produce în cazul
MICROGRAFII ASUPRA PRODUSELOR APICOLE by Andriţoiu Călin Vasile [Corola-publishinghouse/Science/273_a_935]
-
în faza de nefropatie terminală. c) pacienți cu insuficiență renală cronică, la un interval de timp după un transplant reușit de rinichi (24) Contraindicațiile pentru această metodă de tratament sunt diverse, dar în general sunt excluși pacienții care prezintă afecțiuni neoplazice concomitente, infecții active, boli cardiovasculare avansate, amputații majore, retinopatie avansată (cecitate). Complicațiile chirurgicale specifice sunt bine cunoscute după transplantarea organului vascularizat. Pot apare: Pancreatită acută posttransplant, având drept cauze posibile lezarea pancreasului în timpul manevrelor de recoltare sau de conservare, obstrucția
Tratat de diabet Paulescu by Eduard Catrina, Iulian Brezean, Constantin Ionescu-Tîrgovişte () [Corola-publishinghouse/Science/92219_a_92714]
-
1 Introducere Hepatitele sunt boli inflamatorii hepatice acute sau cronice, cu etiopatogenie multiplă, primare sau apărute secundar în cadrul altor boli. După mecanismul patogenic, hepatitele pot fi: infecțioase, vasculitice (sindromul Wegener, Behcet), imunologice (lupus eritematos sistemic, sindrom Sjögren), metabolice (dislipidemie, etilism), neoplazice infiltrative, iatrogene toxic-medicamentoase (antibiotice, anestezice, unele antilipemiante) sau secundare obstrucției biliare (litiazică, tumorală). Hepatitele acute infecțioase pot avea etiologii diverse: Virale Virusuri cu tropism hepatic primar: VHA, VHB, VHC, VHD, VHE, VHG Virusuri cu hepatotropism facultativ: herpesvirusuri (HSV, CMV, VEB
BOLI INFECŢIOASE by Manuela Arbune () [Corola-publishinghouse/Science/491_a_931]
-
virusul encefalitei equine de Est, echovirusul 9, mai rar cu alte enterovirusuri. Glicorahia scăzută, este rar întâlnită în encefalita urliană, coriomeningita limfocitară sau tardiv în encefalita herpetică. Scăderea glicorahiei este caracteristică meningitelor bacteriene, fungice, tuberculoase, parazitice, leptospirotice, sifilitice, sarcoidozice sau neoplazice. Orientarea etiologică a encefalitelor poate fi sugerată de elemente epidemiologice, clinice sau imagistice. Diagnosticul etiologic este determinat de evidențele microbiologice, prin metode directe (biopsie cerebrală, culturi virale sau bacteriene, tehnici de biologie moleculară) sau indirecte (evidențierea Ac IgM specifici în
BOLI INFECŢIOASE by Manuela Arbune () [Corola-publishinghouse/Science/491_a_931]
-
sunt conjunctivite, keratoconjunctivite (VVZ, VHS), uveite anterioare (VVZ, CMV, toxo, lues), retinite, neuropatie de nerv optic. Cele mai frecvente cauze de retinite sunt CMV (15-35%) și toxoplasmoza (3%). Alte afecțiuni cu particularități în infecția HIV/SIDA sunt miozitele, bolile endocrine, neoplazice și hematologice. 14.6 Diagnostic Infecția cu HIV poate fi suspicionată pe baza datelor clinice și epidemiologice. Diagnosticul propriu-zis al infecției HIV cuprinde două etape: I. Identificarea infecției cu HIV II. Stadializarea clinico-imunologică a infecției HIV. Identificarea infecției cu HIV
BOLI INFECŢIOASE by Manuela Arbune () [Corola-publishinghouse/Science/491_a_931]
-
evoluția simptomelor condițiile gazdei cu risc pentru evoluția severă a unor infecții: asplenie, boli hepatice cronice, infecție HIV, diabet, neoplazii comportamentele cu risc pentru anumite infecții: etilism, utilizare de droguri, mai ales intravenoase utilizarea unor medicamente cu efect imunodepresiv: chimioterapie neoplazică, corticoterapie, antibioterapie prelungită călătoriile în zone cu risc pentru anumite endemii (malarie, holeră, gripă, poliomielita, etc.) expunerile casnice, agrementale sau profesionale față de păsări, animale, factori de mediu, alimente, surse de apă, etc. istoricul vaccinal. Antecedentele semnificative pentru riscul unei infecții
BOLI INFECŢIOASE by Manuela Arbune () [Corola-publishinghouse/Science/491_a_931]
-
se asociază o atingere pleurală sau pulmonară. Evoluția este regresivă în una sau mai multe săptămâni, însă recidivele sunt foarte frecvente. Vindecarea fără complicații este în general regulă. Alte cauze Alte cauze, mai frecvente de pericardite acute: pericardita uremică, pericardita neoplazică, pericardita din cursul colagenozelor, pericardita epistenocardică din cursul evoluției unui infarct miocardic acut, pericardita post-infarct miocardic (sindromul Dressler) [10]. SINDROMUL CLINIC AL PERICARDITELOR CRONICE Revărsatul pericardic a cărui durată depășește două luni, indiferent de etiologia sa, este etichetat ca revărsat
Tratat de chirurgie vol. VII by LAURENŢIU COZLEA () [Corola-publishinghouse/Science/92071_a_92566]
-
3. Îngrijirile paliative Reprezintă una dintre direcțiile de abordare terapeutică multidisciplinară aplicabile pacienților cu boli grave evolutive sau aflate în stadiul terminal. Conceptul de îngrijiri paliative a evoluat mult în ultimii ani, trecând de la simpla preocupare de a asista pacienții neoplazici la sfârșit de drum către o etapă nouă, în care aria de preocupare s-a extins, cuprinzând toate bolile cu evoluție cronică ajunse în etapa finală, complicate cu numeroase dizabilități ce grevează sever calitatea vieții și având la îndemână numeroase
Afectarea cardiovasculară în boala renală cronică by Ioana Dana Alexa, Irina Crăcană () [Corola-publishinghouse/Science/91960_a_92455]
-
Această abordare profilactică nu este sigură pentru prevenirea bolii, dar scade severitatea evoluției. INFECȚII CU TRANSMITERE RESPIRATORIE 77 5 INFECȚII CU TRANSMITERE RESPIRATORIE 5.1 Stomatitele infecțioase acute 5.1.1 Definiție Stomatitele sunt inflamații ale mucoasei orale de natură neoplazică, imunologică sau infecțioasă, difuze sau localizate la nivel jugal, gingival, vestibular, lingual (glosită) sau la nivelul buzelor (cheilită). Clasificarea anatomo-clinică a stomatitelor identifică forma eritematoasă, veziculoasă, ulcerativă. 5.1.2 Etiologie Etiologia stomatitelor infecțioase este reprezentată de virusuri, bacterii sau
BOLI INFECŢIOASE ÎN MEDICINA DENTARǍ by Manuela Arbune, Oana - Mirela Potârnichie () [Corola-publishinghouse/Science/403_a_932]
-
bazează pe caracteristicile clinice. Investigațiile microbiologice nu sunt necesare de rutină. Examenul clinic general și bilanțul biologic permit evaluarea patologiilor asociate stomatitelor și orientarea etiologiei în diferite forme clinice. Diagnosticul diferențial al stomatitelor infecțioase necesită excluderea altor cauze imunalergice sau neoplazice. 5.1.5 Principii de tratament Obiectivele terapeutice ale stomatitelor sunt ameliorarea simptomelor, combaterea factorilor favorizanți și tratamentul antiinfecțios specific. Măsurile simptomatice se bazează pe administrarea locală a soluțiilor antiseptice (fenosept, clorhexidină, dezinfectant cationic), alcalinizante (bicarbonatate) și anestezice de suprafață
BOLI INFECŢIOASE ÎN MEDICINA DENTARǍ by Manuela Arbune, Oana - Mirela Potârnichie () [Corola-publishinghouse/Science/403_a_932]
-
Definiții Hepatitele sunt boli inflamatorii acute sau cronice ale ficatului, cu etiopatogenie multiplă, primare sau apărute secundar în cadrul altor boli. După mecanismul patogenic, hepatitele pot fi: infecțioase, vasculitice (sindromul Wegener, Behcet), imunologice (lupus eritematos sistemic, sindrom Sjögren), metabolice (dislipidemie, etilism), neoplazice infiltrative, iatrogene toxic-medicamentoase (antibiotice, anestezice, unele antilipemiante) sau secundare obstrucției biliare (litiazică, tumorală). Hepatitele acute infecțioase pot avea etiologii diverse: Virale Virusuri cu tropism hepatic primar: VHA, VHB, VHC, VHD, VHE, VHG Virusuri cu hepatotropism facultativ: herpesvirusuri (HSV, CMV, VEB
BOLI INFECŢIOASE ÎN MEDICINA DENTARǍ by Manuela Arbune, Oana - Mirela Potârnichie () [Corola-publishinghouse/Science/403_a_932]
-
conjunctivite, keratoconjunctivite (VVZ, VHS), uveite anterioare (VVZ, CMV, toxo, lues), retinite, neuropatie de nerv optic. Cele mai frecvente cauze de retinite sunt CMV (15 35%) și toxoplasmoza (3%). Alte afecțiuni cu particularități în infecția HIV/SIDA sunt miozitele, bolile endocrine, neoplazice și hematologice. Infecția HIV/SIDA 173 Tabel 9.5. Etiologia leziunilor orale asociate HIV/SIDA Stomatite Dermite Fungice candida, mucormicoza, criptococoza, histoplasmoza candidoze, criptococ, pitiriazis, trichofitie, pneumocistoza, histoplasmoza Virale herpetice: VHS, VVZ, CMV, EBV papiloma virusuri (HPV) VHS, VVZ, M.
BOLI INFECŢIOASE ÎN MEDICINA DENTARǍ by Manuela Arbune, Oana - Mirela Potârnichie () [Corola-publishinghouse/Science/403_a_932]
-
VEB, CMV, HIV Bacteriene eritem gingival liniar, gingivita ulcero-necrotica, periodontita ulcero necrotica rar: tuberculoza, sifilis Staf. auriu, Streptococ pyogen, anaerobi, BGN, MAC. My. tuberculosis., T. pallidum, B. henselae Paraziți: toxoplasmoza, scabie, demodex folliculorum Inflamatorii: afte dermatita atopica, seboreica, psoriazis, vasculite Neoplazice Sarcom Kaposi, limfoame orale non Hodgkin Sarcom Kaposi, carcinom spinocel/bazocelular, limfom Altele afte recurente, afecțiuni ale glandelor salivare, xerostomie, lichenoid, reacții medicamentoase alopecie, xerozis, foliculita pustuloasa eozinofilica, imbătrânire prematura Reacții medicamentoase ABC, NVP, ETV, altele Deficite nutriționale Fe, Zn
BOLI INFECŢIOASE ÎN MEDICINA DENTARǍ by Manuela Arbune, Oana - Mirela Potârnichie () [Corola-publishinghouse/Science/403_a_932]
-
cele două grupuri, “others” (O), au o morfologie mixtă și se comportă ca tumorile de tip intestinal. Ambele categorii (intestinal sau difuz), sunt gradate anatomo patologic ca bine sau prost (nediferențiate) diferențiate. Cancerele de tip intestinal sunt formate din celule neoplazice aderente, conglomerate și când sunt diferențiate, formează tubi glandulari cu lumen central, glande mari sau mici, sau carcinoame coloide în care mucusul este înconjurat de glande bine diferențiate. Creșterea cancerelor de tip intestinal este în special de tip expansiv și
CANCERUL DIGESTIV SUPERIOR. PRINCIPII, CONTROVERSE ȘI OPȚIUNI DE TRATAMENT by MIHAI STOIAN, CRISTIAN BULAT, MIHAELA DAMIAN () [Corola-publishinghouse/Science/402_a_1123]
-
în 47%. Biopsia și periajul endoscopic, completează examinarea. Acuratețea biopsiei depinde de numărul acestora. În cancerele avansate, este utilă o dilatație prealabilă a stenozei pentru a preleva piesa din porțiunea centrală a tumorii, limita proximală putând fi neconcludentă datorită infiltrării neoplazice submucoase. Rezultatele excepționale ale japonezilor în aproape 100% se datorează asocierii biopsiei multiple cu citologia prin periere. Colorarea în vivo cu Lugol 1-2%, albastru de toluidină 1-2% și albastru de metilen 12% se practică în multe centre. Lipsa de colorare
CANCERUL DIGESTIV SUPERIOR. PRINCIPII, CONTROVERSE ȘI OPȚIUNI DE TRATAMENT by MIHAI STOIAN, CRISTIAN BULAT, MIHAELA DAMIAN () [Corola-publishinghouse/Science/402_a_1123]
-
extensia submucoasă a tumorii cu leziuni secundare, la distanță de tumora primitivă. Micile neregularități, în special proximale tumorii trebuie biopsiate. Aceste leziuni pot reprezenta fie extinderi submucoase fie carcinoame intramucoase primare. Biopsia endoscopica a esofagului Barrett trebuie să depisteze leziunile neoplazice care nu sunt evidențiate la examenul de rutină. Lungimea esofagului Barrett este reprezentată de distanța dintre mucoasa esofagiană și mucoasa gastrică (linia Z) și limita superioară a fundusului gastric. Biopsii seriate (în 4 cadrane la distanțe de 2 centimetri) din
CANCERUL DIGESTIV SUPERIOR. PRINCIPII, CONTROVERSE ȘI OPȚIUNI DE TRATAMENT by MIHAI STOIAN, CRISTIAN BULAT, MIHAELA DAMIAN () [Corola-publishinghouse/Science/402_a_1123]
-
pare că are un avantaj asupra endoscopiei, CT si EUS în ceea ce privește evaluarea răspunsului la tratamentul adjuvant. Investigații adiționale Radiografia toracică, care se efectuează în toate cazurile, are un rol limitat. Pneumonia de aspirație poate fi o primă manifestare a leziunilor neoplazice esofagiene și gastrice. Uneori depistează metastaze pulmonare. Bronhoscopia rigidă se efectuează în toate leziunile din 1/3 superioare și 1/3 mijlocie pentru aprecierea arborelui traheo-bronșic. Se poate depista invazia și eventual biopsia, aspecte de compresiune sau fixitate. 48 Cancerul
CANCERUL DIGESTIV SUPERIOR. PRINCIPII, CONTROVERSE ȘI OPȚIUNI DE TRATAMENT by MIHAI STOIAN, CRISTIAN BULAT, MIHAELA DAMIAN () [Corola-publishinghouse/Science/402_a_1123]
-
și intraoperator. Acuratețea stadiului T a fost apreciată de 86% la EUS, de 43% la CT și de 56% la explorarea chirurgicală, iar pentru stadiul N de 74, 51 și 54% respectiv. Întinderea regiunii hipoecogene din peretele gastric corespunde leziunii neoplazice histopatologice, în absența ulcerației, care determină o extindere prin fibroză, tumora fiind mai mică decât marginea ecografică. Computer tomografia După ce cancerul de stomac a fost diagnosticat, sunt necesare explorări complementare de stadializare a acestuia, printre care și computer tomografia abdominală
CANCERUL DIGESTIV SUPERIOR. PRINCIPII, CONTROVERSE ȘI OPȚIUNI DE TRATAMENT by MIHAI STOIAN, CRISTIAN BULAT, MIHAELA DAMIAN () [Corola-publishinghouse/Science/402_a_1123]
-
duoden, și care poate fi rezolvată prin lărgirea marginilor rezecției proximal sau distal, sau prin extinderea transparietală în 91 organele adiacente: pancreas, splină, lobul stâng hepatic, mezocolonul transvers. Deși 1/3 din aceste aderențe la organe sunt inflamatorii și nu neoplazice, și biopsiile sunt nerecomandate din cauza posibilității diseminării neoplazice, se recomandă rezecția organelor aderente cu condiția unei stări a pacientului care permite o intervenție lărgită. În caz contrar se tentează asigurarea unei margini libere de tumoră la nivelul tranșei de rezecție
CANCERUL DIGESTIV SUPERIOR. PRINCIPII, CONTROVERSE ȘI OPȚIUNI DE TRATAMENT by MIHAI STOIAN, CRISTIAN BULAT, MIHAELA DAMIAN () [Corola-publishinghouse/Science/402_a_1123]
-
marginilor rezecției proximal sau distal, sau prin extinderea transparietală în 91 organele adiacente: pancreas, splină, lobul stâng hepatic, mezocolonul transvers. Deși 1/3 din aceste aderențe la organe sunt inflamatorii și nu neoplazice, și biopsiile sunt nerecomandate din cauza posibilității diseminării neoplazice, se recomandă rezecția organelor aderente cu condiția unei stări a pacientului care permite o intervenție lărgită. În caz contrar se tentează asigurarea unei margini libere de tumoră la nivelul tranșei de rezecție. Extinderea transparietală are un pronostic mult mai prost
CANCERUL DIGESTIV SUPERIOR. PRINCIPII, CONTROVERSE ȘI OPȚIUNI DE TRATAMENT by MIHAI STOIAN, CRISTIAN BULAT, MIHAELA DAMIAN () [Corola-publishinghouse/Science/402_a_1123]
-
marginilor libere față de tumoră este importantă. Studii japoneze au raportat o rată de recurență de 0% dacă există o margine de cel puțin 2 mm, 20% dacă există o margine de sub 2 mm și 50% dacă există punți de celule neoplazice. În acord cu Societatea de Gastroenterologie Endoscopică indicații absolute pentru EMR sunt: cancerele esofagiene superficiale tip II-a, II-b sau II-c; leziunile canceroase mai mici de 2 cm; cancerul intraepitelial. Pentru cancerele gastrice precoce leziunile ar trebui să fie cancere
CANCERUL DIGESTIV SUPERIOR. PRINCIPII, CONTROVERSE ȘI OPȚIUNI DE TRATAMENT by MIHAI STOIAN, CRISTIAN BULAT, MIHAELA DAMIAN () [Corola-publishinghouse/Science/402_a_1123]
-
hepatocarcinom-colangiocarcinom și metastazele tumorilor extrahepatice [16] (fig. 160). Hepatocarcinomul poate avea subtipuri histologice cu stromă fibroasă (ex. carcinom hepatocelular fibrolamelar) și în cazuri rare poate invada căile biliare intrahepatice imitând colangiocarcinomul intrahepatic [11]. Există și carcinomul colangiohepatocelular care conține celule neoplazice ale ambelor tipuri tumorale, cu aspecte imagistice intricate. În cazul colangiocarcinoamelor intrahepatice adiacente colecistului trebuie precizată originea tumorală (carcinom de vezicula biliară invaziv în parenchimul hepatic versus colangiocarcinom intrahepatic) iar în aceste situații aspectele RM pot fi interpretate în corelație
Tratat de oncologie digestivă vol. II. Cancerul ficatului, căilor biliare și pancreasului by Ofelia Anton () [Corola-publishinghouse/Science/92157_a_92652]
-
septic; factorul de necroză tumorală (TNF) alfa (secretat de macrofage) sau beta (limfotoxina secretată de limfocite) cu efect citostatic și citotoxic; este un important factor de catabolism proteic intens (numit din acest motiv și cașectină) care activează în cursul proceselor neoplazice sau inflamațiilor cronice. Factorul de necroză tumorală în asociere cu interleukina-1 inițiază răspunsul inflamator sistemic (faza acută) caracterizat clinic prin febră (sinteza de PGE2 la nivelul centrului de termoreglare), iar paraclinic prin leucocitoză, hiposideremie, hipoalbuminemie și sinteza de proteine de
Chirurgie generală. Vol. I. Ediția a II-a by Prof. Dr. Eugen Târcoveanu () [Corola-publishinghouse/Science/751_a_1184]
-
exudate (tabelul 5.2) [20], remarcând în același timp diferența esențială dintre acestea: transudatele reflectă în general o afecțiune sistemică, în timp ce exudatele semnifică de obicei existența unei patologii locale (pleuro-pulmonare). După Moghissi [24] există două tipuri de pleurezii asociate bolilor neoplazice: tipul I (pleurezii maligne adevărate) și tipul II (pleurezii paramaligne). Tipul I de pleurezie malignă apare ca urmare a invaziei neoplazice a pleurei de către o tumoră primară sau secundară, diagnosticul fiind unul citohistologic ce constă în identificarea celulelor maligne în
Tratat de chirurgie vol. IV. Chirurgie toracică. by Claudiu Nistor, Adrian Ciuche, Teodor Horvat () [Corola-publishinghouse/Science/92102_a_92597]