959 matches
-
cuteza să pună la îndoială relatările sale. Se mărgini doar să-l fulgere cu privirile. Se uită atent la el, după care izbucni într-un hohot zgomotos de râs ce-i trezi din mâhnire pe cei de față: toți simțiseră nerușinarea batjocurii și iritarea călugărului. Tommaso își continuă vorba ca și cum nu s-ar fi petrecut nimic, totuși își permise o mică aluzie precum că și domnii ar trebui când și când să-și lase fotoliile comode și iasă în lume: A
by Dante Maffìa [Corola-publishinghouse/Science/1046_a_2554]
-
juristului napolitan Jacopo Antonio Marta, îl enervase peste măsură; era o scriere arogantă, considera drept evidentă orice premisă și indica cititorului un parcurs obligatoriu. Broșura se numea Pugnaculum Aristotelis adversus principia B. Telesii. La vremea aceea îi provocase insomnii din pricina nerușinării tezelor și denegațiilor generice și lipsite de argumente. A regăsit lucrarea lui Marta în casa prietenilor, o citi din nou și se mânie iarăși, ca un taur ce lasă capul în jos și se repede asupra obstacolului. Îndrăzneala de a
by Dante Maffìa [Corola-publishinghouse/Science/1046_a_2554]
-
și corbi, șacali și vulpi. Pe-atunci oamenii trăiau unul lângă celălalt, împărțind mâncarea și bucuriile, zorii și asfințiturile. S-ar putea să fii nebun, eretic ești cu siguranță. Continui să sfidezi puterea lui Dumnezeu și pe reprezentanții săi cu nerușinarea și orbirea celui ce nu-și dă seama că blestemă. Cel ce spune adevărul nu blestemă nicicând. Adevărul e dorit de însuși Dumnezeu, e chiar Dumnezeu. Asupra voastră o să cadă fulgerul puterii dumnezeiești și veți fi biciuiți și nimiciți. Ați
by Dante Maffìa [Corola-publishinghouse/Science/1046_a_2554]
-
dau rod, se înmulțesc. Va sosi clipa în care acești viermi o să vă cotropească paturile, șeile cailor, arătându-se la balcoanele palatelor voastre. Capul tău e plin de bazne, fra' Tommaso, iar baznele nu te vor scăpa de rug. Trufie, nerușinare, intoleranță, sunt semnul păcătosului ce ești. Dumnezeu să te ierte, căci de virtuțile pe care ți le-a dăruit, ți-ai bătut joc, amăgindu-i pe cei sărmani și aruncându-i într-o mare de suferință. Gândește-te câți sărăntoci
by Dante Maffìa [Corola-publishinghouse/Science/1046_a_2554]
-
pe cei asemeni lui, fără gânduri rele, ci cu scopul de a-i face să aibă o viață mai bună. Și cine l-a sprijinit în acțiunea asta? Eu, fratele lui, surorile și mama vitregă. Acest om minte, minte cu nerușinare. N-am mințit niciodată în viața mea, Dumnezeu mi-e martor. Judecătorii și-au pierdut răbdarea, mai ales confruntați cu stăpânirea de sine a lui Geronimo, cu seninătatea sa. Părea un bărbat ieșit din fierăria lui. Vulcan, pe-atât era
by Dante Maffìa [Corola-publishinghouse/Science/1046_a_2554]
-
interesanta lucrare a lui Cristophe André intitulată Imperfecți, liberi și fericiți. Practici ale stimei de sine, 2010, Editura Trei, București. 64 Pentru cei care studiază invidia, niciodată nu știu cât este de profundă; pentru că ea poate fi precum ipocrizia, răutatea, ura sau nerușinarea fără limite, fără fund (Epstein, 2008). 65 În general, invidia (malignă) ne înveninează cele mai apropiate relații: cu frații, cu vecinii, cu prietenii, cu părinții și colegii (de serviciu). Avem tendința să-i invidiem pe cei mai apropiați (oameni/semeni
Relațiile interpersonale. Aspecte instituționale, psihologice și formativ educative by Gabriel Albu () [Corola-publishinghouse/Science/1037_a_2545]
-
a desprins de locul crimei, s-a îndepărtat grăbită către alte zări, minată de proiecte necunoscute mie. Nenorocirea e că pe mine întîmplarea m-a lăsat într-o stare de adâncă tulburare. Potrivit logicii introiecti-ve descrise mai sus furasem cu nerușinare, cu sânge rece și cu o remarcabilă dibăcie o sticluță de condimente. Totul pleda pentru asta: eram român, venisem în aceeași echipă la Frankfurt, eram uniți, autoarea găinăriei și eu, prin festivalul cărții și, în plus, eram amândoi directori de
Despre limită. Jurnalul de la Păltiniș. Ușa interzisă by Gabriel Liiceanu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295599_a_296928]
-
punct (eram antrenat pentru asta!) a unui camuflaj cultural: o diversiune, executată cu mijloace pseudo-filozofice, pe teritoriul gândirii. Desigur, de fiecare dată când mă ciocneam de mine, mă consideram cel mai pasionant obiect posibil al vieții mele. Nu aveam însă "nerușinarea" necesară pentru a face din acest interes obiectul constant (și public) al preocupărilor mele. Căci, îmi spuneam, cine, în afara mea, ar fi putut împărtăși acest interes și ar fi fost dispus să pătrundă, fără să fie cuprins de plictis, pe
Despre limită. Jurnalul de la Păltiniș. Ușa interzisă by Gabriel Liiceanu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295599_a_296928]
-
n-a abandonat totuși acest Sanctuar și cum de se face că Heracles sau poate vreun alt Zeu (B) n-au smuls, pentru a doua oară, de la locul lui tripodul 1 mânjit acum de atâtea Întrebări josnice și pline de nerușinare care i se aduc lui Apollo. Unii Îl pun la Încercare pe Zeu de parcă ar fi un sofist; alții Îl consultă cu privire la depunerile lor de bani, la moșteniri, la toate preacurviile lor. Aproape că-ți vine să-l iei și
Despre oracolele delfice by Plutarh () [Corola-publishinghouse/Science/1931_a_3256]
-
în ale țării, cei cu evlavie de vulpe, fonfii și flecarii. Îl sărbătorim toți, cu un zel idolatru, ne oblojim mizeriile lângă templul lui și îi stricăm liniștea cu festivitățile noastre dulcege. Nu ne mai este rușine de Eminescu! Iar nerușinarea aceasta nu se va vindeca decât după ce vom avea cuviința unui 15 ianuarie tăcut, rece, purificator”. Iată două citate care ilustrează perfect două mentalități, două perspective de abordare a lui Eminescu astăzi. Una e hagiografică, festivist-protocronistă, în perfect concubinaj uneori
Intelectualul ca diversiune. Fragmente tragicomice de inadecvare la realitate by Vasile Gârneț () [Corola-publishinghouse/Science/2015_a_3340]
-
care sfidează evidențele și bunul-simț. Când nu este desființată printr-o grasă înjurătură, Televiziunii publice din Republica Moldova (TVM) i se reproșează în principiu trei lucruri: 1. este proastă, global proastă; 2. este aservită puterii, mai marilor zilei și minte cu nerușinare poporul; 3. „vorbește prost românește”, ceea ce fără ghilimele înseamnă că majoritatea angajaților televiziunii stăpânesc prost limba română. Evident că TVM mai are și alte vicii, la fel de grele, care fac din instituția din dealul Schinoasei - am mai spus-o - o rușine
Intelectualul ca diversiune. Fragmente tragicomice de inadecvare la realitate by Vasile Gârneț () [Corola-publishinghouse/Science/2015_a_3340]
-
se facă statui în toată țara pentru curajul avut. Așa că dragi români, de mâine dați fiecare câtre un leu, pentru statuia lui Boc. Dacă vreți, o vom face și inaugura cu tot dichisul, la cimitirul Maica Precista. Spune cu atâta nerușinare al optulea pitic ajuns premier, că s-ar fi împotrivit împotriva dezastrului în care a ajuns țara, încât unii mai mioritici decât alții, pot fi luați de val și uita că așa numitul dezastru, căruia cică i s-a împotrivit
VINUL DE POST by Ioan MITITELU () [Corola-publishinghouse/Imaginative/91683_a_92810]
-
Iliescu, a luat hrana de la gura unui emigrant african!" în care se înfiera, na, că eram să zic, precum în Scânteia Lui Octavian Paler și Silviu Brucan, cu adâncă mânie proletară, faptul că și în zilele noastre, comuniștii iau cu nerușinare hrana de la gura unor nenorociți, cum a fost cazul acesta, în care unui sărman emigrant african, i s-a luat cu silnicie hrana de la gură. Rușine să fie Iliescule, jos cu rămășițele comuniste, la zid cu ei! Huooo! Trăiască Băsescu
VINUL DE POST by Ioan MITITELU () [Corola-publishinghouse/Imaginative/91683_a_92810]
-
o declarație a Dlui Butza. De la Dnu Butza o scrisóre și de la fiul meu 2 cărți poștale. Din tóte aceste scrisori, eu cred că fiul meu a căzut pe mani speculante, fie de bărbați, fie de femei și că fără nerușinare mi se scriu minciuni pentru a trimite bani. Eu sunt réu bolnavă și nici bani n-am pentru a veni la Bruxelles sé véd ce e? De aceea, Domnule Ministru, că una ce am adus servicii țerei mele timp de
Studenți români la Universitatea Liberă din Bruxelles (a doua jumătate a veacului al XIX -lea prima parte a secolului al XX -lea) by Laurenţiu Vlad () [Corola-publishinghouse/Science/1076_a_2584]
-
Iliescu, a luat hrana de la gura unui emigrant african!” în care se înfiera, na, că eram să zic, precum în Scânteia Lui Octavian Paler și Silviu Brucan, cu adâncă mânie proletară, faptul că și în zilele noastre, comuniștii iau cu nerușinare hrana de la gura unor nenorociți, cum a fost cazul acesta, în care unui sărman emigrant african, i s-a luat cu silnicie hrana de la gură. Rușine să-ți fie Iliescule, jos cu rămășițele comuniste, la zid cu ei! Huooo! Trăiască
Parasca by Mititelu Ioan () [Corola-publishinghouse/Imaginative/91853_a_92383]
-
confruntărilor, mai sunt introduse în text câteva pasaje memorabile prin savoarea satirei cum ar fi fragmentul în care este conturată "o dumnezeire răufăcătoare, denumită Critica." Portretul zeiței este unul grotesc, fiind totodată înconjurată de rubedenii precum Ignoranță, Trufie, Părere, Zarvă, Nerușinare, Tâmpenie, Îngâmfare care sporesc efectul caricatural. Solilocviul acestui personaj se constituie, de fapt, într-o trecere în revistă a celor care se folosesc în mod gratuit de critică. Această înșiruire presupune de fapt o evidențiere a ipocriziei și a inversării
[Corola-publishinghouse/Science/1558_a_2856]
-
neamului: "Blacky Miller, Wolfgang Bauer, Dudu m'Boto, frații Ali și Muhammad Husein, Ițic Ștrul, Vasili Kapitanov, Ion Popescu, Jean Banson, Raul Jimenez, precum și căpitanul van Doblick. Ce popor se poate mândri cu asemenea fii?" Doamna Rafila Stanislaw a avut nerușinarea să-l acosteze pe genialul inter stânga Dudu m'Boto și să-l întrebe dacă a știut la examenul pentru obținerea cetățeniei strofa 7 din "Cântecul lui Robartu", lucrarea de căpătâi a nordvandenilor, însă vedeta, pentru că n-a înțeles-o
[Corola-publishinghouse/Science/1518_a_2816]
-
se face prin săvârșirea unei suite de greșeli: asaltarea cu daruri, acceptarea unor manifestări nepotrivite, considerate drăgălășenii nevinovate sau chiar dovezi de genialitate precoce, toleranță nelimitată. Nevinovățiile infantile se transformă treptat în capricii, lene, dezordine, lipsă de respect față de părinți, nerușinare, încăpățânare, toate făcând din îngeraș un mic dictator care își terorizează părinții și bunicii. Lipsiți de autoritate, aceștia își acceptă dezarmați statutul de sclavi și se subordonează, fără rezerve micului tiran, jucând după cum acesta le cântă. Când încep să-și
Lumina Educaţiei by Vasile Fetescu () [Corola-publishinghouse/Science/1635_a_3037]
-
conservare 193 însușirile de caracter cu care au operat în epoca de aur - și care le-au adus numai foloase și privilegii - și au scos de la naftalină trăsăturile de rezervă: egoismul, lăcomia, individualismul exacerbat, aroganța, invidia, perfidia, lenea, minciuna, necinstea, nerușinarea etc., pe care le-au pus în funcțiune la intensitate maximă, în noul context social, economic și politic. Toate relele, care macină temeliile societății românești postdecembriste și blochează mersul ei înainte, sunt datorate și carențelor caracteriale ale persoanelor ce s-
Lumina Educaţiei by Vasile Fetescu () [Corola-publishinghouse/Science/1635_a_3037]
-
neamului: "Blacky Miller, Wolfgang Bauer, Dudu m'Boto, frații Ali și Muhammad Husein, Ițic Ștrul, Vasili Kapitanov, Ion Popescu, Jean Banson, Raul Jimenez, precum și căpitanul van Doblick. Ce popor se poate mândri cu asemenea fii?" Doamna Rafila Stanislaw a avut nerușinarea să-l acosteze pe genialul inter stânga Dudu m'Boto și să-l întrebe dacă a știut la examenul pentru obținerea cetățeniei strofa 7 din "Cântecul lui Robartu", lucrarea de căpătâi a nordvandenilor, însă vedeta, pentru că n-a înțeles-o
[Corola-publishinghouse/Science/1517_a_2815]
-
ajuns de sinonim cu vulgaritatea. Lumea festivă s-a scuturat, în mare parte, de vechiul său caracter debordant de veselie. Astăzi, cineva nu prea mai caută să amuze, să facă farse, să-și bată joc de alții, să comită vreo nerușinare în public. Oamenii merg, ascultă orchestre, telefonează, se adună la taifas în grupuri mici, dansează între ei, se dau cu patinele cu role: râd un pic, dar se observă unii pe alții mai degrabă decât să-și vorbească ori să
Fericirea paradoxală. Eseu asupra societății de hiperconsum by GILLES LIPOVETSKY [Corola-publishinghouse/Science/1981_a_3306]
-
petrecându-se ca și cum moravurile hiperindividualiste ne-ar fi dezbărat de frica imemorială de pasiunile ranchiunoase. Universul mass-mediei oferă o ilustrare frapantă a acestei răsturnări de situații prin aceea că mijloacele de informare de masă nu contenesc să facă public cu nerușinare și pe scară largă tot ce poate stârni invidia în lumea noastră. Și asta începând cu publicitatea, gândită ca o scenografie luxuriantă a fericirii și voluptăților. Anumite anunțuri proslăvesc de-a dreptul produsele, promițând cumpărătorilor că, prin ele, vor reuși
Fericirea paradoxală. Eseu asupra societății de hiperconsum by GILLES LIPOVETSKY [Corola-publishinghouse/Science/1981_a_3306]
-
Occident s-au facut numai de Securitate. [...] Din aceste motive, pot să spun că oricine susține astăzi că a fost trimis, până în decembrie ’89, de statul român la vreo parohie din Occident și nu a colaborat cu Securitatea minte cu nerușinare necreștină și aduce un afront adevărului și cinstei”. Exista un program, denumit ATLAS, care viza toate deplasările în străinătate ale diferitelor categorii sociale - medici, profesori, ingineri, ziariști, preoți etc. „Toți au scris note de protocol, de fapt note informative, la
Cultele din România între prigonire și colaborare by -Carmen Chivu-Duță () [Corola-publishinghouse/Science/2229_a_3554]
-
ale unor piese din acest repertoriu, de la Grüber la Bezace, de la Lassalle la Lavaudant, refuză să mai vadă în dezvăluirile supravegherii aleatorii niște simple accidente de parcurs, insistând asupra ticăloșiei care se ascunde în spatele unor cârpeli de reputație botezate cu nerușinare „reconcilieri”. Ele invită spectatorul suprainformat, care a asistat la o supraveghere amputată de forța ei destabilizatoare, să devină conștient de resursele defensive pe care le mobilizează familia burgheză. Ghinionista întâmplare ar fi putut să o distrugă, dar nu, ea neagă
[Corola-publishinghouse/Science/2222_a_3547]
-
gîndi; glas; goală; gol; grea; greier; hoinar; ingeniozitate; insectă; intelect; iscusință; iscusită; isteață; isteț; istețe; înalt; înșelător; înțelegere; îngheață; învățat; învățătoare; judeca; lașitate; lectură; loc; luciditate; lume; luminat; materie; mică; microunivers; minciuni; minciunică; minții; mintios; moldovean; neagă; nebuloasă; neîncredere; nepăsare; nerușinare; nerușinos; nesigur; nuia; oaspete; oboseală; ochi; ocolește; omite; omului; parșiv; Păcală; păcat; păcătos; Pinocchio; plăcinte; politician; premiu; pricepută; proprie; putere; radio; rară; ratat; răutate; răutăcios; rece; reînnoită; seacă; secret; slabă; nu spune adevărul; strălucire; strălucită; suflet; suspicios; Ștefan; știință; tare
[Corola-publishinghouse/Science/1496_a_2794]