15,461 matches
-
se târî obosit la ușă, cu o țigară udă desfăcându-i-se între degete. - V., poți repara asta? Seagrave a făcut-o de toată groaza. Apoi, trăgând în gol dintr-o crăpătură a țigării, îmi spuse, clătinând din cap: - Centrul nervos, ha? Vaughan face orice lucru să pară o crimă. Vaughan lăsă jos trepiedul pe care-l ungea și îndesă expert tutunul în țigară, turnând înapoi firele de hașiș ce îi aterizară în palmă. Linse hârtia cu o limbă ascuțită care
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2028_a_3353]
-
radioului. Accidentul de sub podul rutier, într-o poziție aproape simetric opusă poziției mele, și loviturile pulsatile ale rolele din spălătorie, îmi goliseră de sens reacțiile. Eventualitatea unei noi violențe, chiar mai excitantă, fiindcă îmi atingea doar mintea, nu și terminațiile nervoase, era reflectată în luciul deformat al stâlpului cromat al geamului de lângă încheietura mâinii mele, în panourile afundate ale capotei Lincolnului. M-am gândit la infidelitățile trecute ale lui Catherine, legături amoroase întotdeauna vizualizate în minte, dar niciodată observate. Un îngrijitor
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2028_a_3353]
-
Catherine atenuase momentul de criză. Catherine se așeză în față, îndepărtându-se de Vaughan. Îmi atinse umărul într-un gest de afecțiune domestică. În oglinda retrovizoare i-am văzut umflăturile de pe obraz și gât, gura învinețită care-i deforma zâmbetul nervos. Desfigurările acestea subliniau elementele adevăratei sale frumuseți. Când am ajuns acasă, Vaughan încă dormea. Eu și Catherine am stat în întuneric lângă mașina imaculată, capota ei lustruită părând un scut negru. Am prins-o de braț pentru a o susține
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2028_a_3353]
-
Orice aspect al corpului lui Catherine, în perioada aceea, părea un model al unui altui lucru, extinzând la nesfârșit posibilitățile corpului și ale personalității ei. Când umbla goală pe podeaua băii, împingându-mă în lături cu o privire confuză și nervoasă; când se masturba dimineața în pat lângă mine, cu coapsele depărtate simetric, dezmierdându-și pubisul cu degetele încordate ca și când ar fi rostogolit frenetic o biluță de muci venerici; când își pulveriza deodorant la subsuori, gingașe cavități ca niște universuri misterioase
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2028_a_3353]
-
și puntea nasului sfărâmată semănând cu o mască purtată într-o seară obscenă de Halloween, într-un ritual inițiatic al propriei morți. Și mi-am imaginat graficele care înregistrau scăderea temperaturilor rectale și vaginale, gradienții tot mai mici ai funcției nervoase, ultimele zvâcnetele ale creierului muribund. Venind pe trotuar, un polițist de circulație se apropie de Lincoln, recunoscând în mod evident mașina. Când mă văzu la volan pe mine, trecu mai departe, dar, preț de o clipă, m-am bucurat de
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2028_a_3353]
-
mi se deschisese momentan în minte o supapă infernală, că membranele creierului mi-ar fi fost dezgolite de-un înfricoșător accident rutier. Capitolul 21 Ultima mea întâlnire cu Vaughan - punctul culminant al unei lungi expediții punitive în propriul meu sistem nervos - avu loc cu o săptămână mai târziu în salonul de la mezanin al Terminalului Oceanic. Privind retrospectiv, pare ironic ca acea casă de sticlă, de zbor și potențialitate, să fi fost punctul de plecare al vieților și morților noastre. Venind spre
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2028_a_3353]
-
autostrăzii crescu în intensitate, precum soarele arzătoar al deșertului. Cimentul alb deveni un os curbat. Valuri de neliniște împresurau mașina ca acumulările de căldură ridicându-se vara din asfaltul încins. Coborând ochii spre Vaughan, am încercat să-i controlez spasmul nervos. Mașinile ce ne depășeau erau acum supraîncălzite de lumina soarelui, și eram sigur că trupurile lor metalice, aflate la doar un pas de punctul de topire, erau ținute laolaltă de forța viziunii mele, și că orice clipă de neatenție la
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2028_a_3353]
-
gură. I-am desfăcut pantalonii pătați de sânge. Fesele lui goale semănau cu cele ale unui puber, fine ca de prunc. Nervii picioarelor și brațelor începură să-mi zvâcnească de iritare, membrele contorsionându-mi-se într-o serie de spasme nervoase. M-am ghemuit în spatele lui, forțându-i coapsele să se atingă de ale mele. Carapacea proeminentă a consolei de bord prezida peste despicătura întunecată dintre fesele lui, pe care i le-am depărtat cu mâna dreaptă, căutându-i supapa încinsă
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2028_a_3353]
-
într-o zonă de staționare de sub pasajul superior. I-am deschis portiera cu balamale ruginite. Confetti de cioburi de sticlă acoperea scaunul din față al pasagerului. Toată ora următoare am stat așezat acolo, așteptând ca drogul să iasă din sistemul nervos. Ghemuit peste tabloul de bord înnoroiat al acelei epave goale, mi-am ținut genunchii lipiți de cutia toracică, contrctându-mi mușchii gambelor și ai brațelor, încercând să-mi storc din corp și ultimele micro-picături ale iritantului ăluia aiuritor. Termitele plecaseră. Schimbarea
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2028_a_3353]
-
Cavedagna!“, iar el se concentrează de fiecare dată asupra cererii ultimului interlocutor, cu ochii ficși, bărbia tremurând, gâtul răsucindu-se în efortul de a ține în suspensie și în evidență toate celelalte probleme nerezolvate, cu răbdarea dezolată a oamenilor prea nervoși și nervozitatea supersonică a oamenilor prea răbdători. Când ai intrat în sediul editurii și le-ai expus portarilor problema volumelor greșit paginate, pe care ai dori să le schimbi, ți-au spus mai întâi să te adresezi Oficiului Comercial; apoi
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1925_a_3250]
-
să apese butoane. Și-a reluat aerul de fată silitoare pe care-l are în orice face. — Ceva nu funcționează - murmură -, la ora asta ar fi trebuit să fie totul gata... Ce se-ntâmplă? Îți dăduseși deja seama: e cam nervoasă astăzi Gertrade-Alfonsina; la un moment dat trebuie că a apăsat pe un buton greșit. Ordinea cuvintelor din textul lui Calixto Bandera, păstrat în memoria electronică pentru a fi readus la lumină în orice moment, a fost ștearsă prin demagnetizarea instantane
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1925_a_3250]
-
său. - Haide! porunci acesta. Și nu uita că, dacă scoți o vorbă numai, Îți retez beregata. Îl tîrÎ după el fără nici un fel de menajamente, ca și cum ar fi fost vorba despre un animal de povară, Înaintînd cu pas rapid și nervos, aproape În salturi, din stîncă În stîncă și prin bălării, făcîndu-l să se Împiedice și să cadă pe prizonierul său, căruia Îi era practic cu neputință să țină pasul cu el, pentru că era legat. - Să nu faci nici un pas greșit
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2009_a_3334]
-
să se observe, altfel decît după migrarea albatroșilor, schimbările de anotimp. Două nave, una din ele deja cunoscuta fregată numită Virgen Blanca, trecură foarte aproape fără să-și arunce ancora, iar o a treia, un velier de cabotaj rapid și nervos, Îi căută zadarnic pe posibilii supraviețuitori de pe Ilusión, care plecase din portul Guayaquil pe o vreme cu vînt prielnic, mare liniștită și un căpitan expert pe deasupra, dar nu se mai Întorsese niciodată. Trimis de mama lui Diego Ojeda, velierul scrută
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2009_a_3334]
-
cu care Îi spusese acel lucru: - Ce anume e logic? voi să știe. - Să vrei să provoci ură, silă și teamă - Carmen de Ibarra Își trecu mîna prin părul ei lung, gest pe care Îl repeta, ca pe un tic nervos, de sute de ori pe zi. Toți dorim să provocăm o anumită reacție la cei din jur, și atunci cînd nu reușim să-i facem să ne iubească sau să ne admire, preferăm orice alt sentiment indiferenței. - Eu aș fi
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2009_a_3334]
-
ai despre mine? Încuviință În tăcere, iar această tăcere se păstră vreme Îndelungată, În timp ce norii mari și negri se apropiau și primele fulgere brăzdau cerul În depărtare. Mai apoi se auziră tunetele, lente și ceremonioase, neliniștind păsările marine care croncăneau nervoase În cuiburile lor. Carmen de Ibarra nu era supărată, nici măcar surprinsă de ceea ce Îi spusese. Știa de multă vreme că În spatele acelei măști respingătoare se ascundea o inteligență remarcabilă, din partea căreia s-ar fi putut aștepta la multe, și nu
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2009_a_3334]
-
ce absurd era ca cineva să o fi numit Niña Carmen cîndva! - nu spuse nimic, pentru că era absolut convinsă că el vorbea, ca Întotdeauna, serios. Armistițiul, dacă Într-adevăr existase acest armistițiu, se terminase și simțindu-se cum se simțea, nervos și hărțuit, Iguana Oberlus nu avea să stea pe gînduri prea mult cînd ar fi sosit clipa să o arunce În prăpastie, dacă i se năzărea s-o facă. Dacă În vreo Împrejurare ajunsese să-și imagineze că Îl dominase
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2009_a_3334]
-
las să se poarte cu mine de parc-aș fi o bucată de carne. Ar trebui să plec de-a dreptul. — Să-i fut, urlă Evie de pe-acum. Să-i fut pe toți. Cât despre mine, eu nu eram nervoasă. Eram strânsă într-un incredibil corset de piele marca Poopie Cadole și pantaloni de piele marca Chrome Hearts. Viața era bună pe-atunci. Aveam trei ore de muncă, poate patru sau cinci. În praful studioului foto, înainte să fie aruncată
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1904_a_3229]
-
Nici nu era ceva nou, prin vecini, citise în gazete și îi povestise destul de convingător chiar Șerban Pangratty, prin vecini soldățeii ieșiseră de cîțiva ani buni la joacă în piața publică. Păi chiar la punctul doi se lămureau lucrurile, caligrafia nervoasă a domnului Artur Stavri așternuse pe hîrtie "scoaterea din viața publică și sancțiuni severe contra trădătorilor de neam și-a tuturor nechemaților care prin promisiuni demagogice și corupțiuni cu bani străini rătăcesc masele credule cu cari n-au nici o legătură
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1507_a_2805]
-
de orice inhibare, se cocoțaseră pe bănci și aruncau spre grupurile de fete ocheade îndrăznețe. Mara, intrată și ea la clasa de electrotehnică și din nou colegă de bancă cu Luana, o privea cum stă cuminte, cuprinsă de un tremur nervos. Ce-ai pățit? Te-ai prostit în vacanță sau ești îndrăgostită? Luana continua să arunce priviri furișe în jur, cu gurița bosumflată. Mă inhibă fetele astea. Sunt atât de mari, de frumoase, de inteligente... Te pomenești c-ai căpătat, între
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1548_a_2846]
-
se vadă obrajii Îmbujorați și să Își stăpânească bătăile repezi ale inimii, care o făcuseră să gâ fâie. Intonația vocii băiatului, alegerea cuvintelor (or, mai precis...), politețea lui, care avea ceva din manierele de pe vremuri, adresarea cam abruptă, tusea lui nervoasă, pe toate le auzise cu mulți ani În urmă. Nu putea s-o Înșele felul acela de a vorbi, Îl cunoscuse doar atât de bine, iar ecourile lui le păstrase În adâncul ființei, ca Într-o arhivă, de parcă ar fi
Map of the Invisible World by Tash AW () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1382_a_2891]
-
Ușile liftului s-au deschis și au ieșit o femeie și un bărbat. Un buchet de orhidee de pe bar le acoperea fețele, Însă Johan le-a văzut mâinile Împreunate, cot așezat comod lângă cot și a auzit vocile chelnerilor, servile, nervoase, tremurând. Apoi, În vreme ce erau conduși la o masă aflată În capătul Îndepărtat al sălii, ascunsă Într-o nișă perfect alcătuită pentru amanți tainici, a Întrezărit nuanța pielii unui picior Încordat de femeie tânără, zveltețea șoldurilor ei, În contrast cu corpolența bărbatului de
Map of the Invisible World by Tash AW () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1382_a_2891]
-
Universitatea Cornell, Îl zărise la Arts Quad, vorbind cu un grup de prieteni. Purta o haină bleumarin și pantalon gri și Își netezea părul cu gesturi lungi, languroase, așa cum făcea și acum. La Început Își imaginase că era un gest nervos, Însă, după ce avea să stea de vorbă cu el de câteva ori, Își dăduse seama că nu era el omul care să-și piardă vreodată cumpătul. Poate că era un mijloc de control, Își zisese, deși nu putea fi sigură
Map of the Invisible World by Tash AW () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1382_a_2891]
-
o veșnicie, Înainte de... — Înainte de ce? El a dat iar din umeri, un tic pe care-l căpătase de puțină vreme, a observat Margaret, o ușoară Înălțare a umerilor care putea să nu Însemne nimic. Nu era lămurită dacă era oboseală nervoasă sau iritare, furie sau ignoranță. Pe când nu ieșiseră Încă bine din curtea spitalului, au zărit-o pe sora Cantik alergând stângaci după mașină, Împiedicându-se În sandalele ei jerpelite. Strângea ceva În mână, un cocoloș alb de hârtie. Avea să
Map of the Invisible World by Tash AW () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1382_a_2891]
-
societate, fetele noilor Îmbogățiți, Îmbrăcate extravagant și școlite În Statele Unite sau În Australia. Pe de altă parte, era totuși ceva de mahala În comportamentul ei, o anume agresivitate În pronunțarea consoanelor, insolența adresării În fața unei persoane Înzestrate cu autoritate, gestul nervos și nepăsător cu care Își dădea pe spate părul negru, lucios, toate astea laolaltă Îi sugerau ținuta unei persoane care ar aparține noii orientări a mișcării socialiste. Vrei să spui că Din a fost dat afară? Așa, pur și simplu
Map of the Invisible World by Tash AW () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1382_a_2891]
-
oaspeți care cobora din limuzine nu se oprise o clipă măcar, hotelul părea să-și fi ferecat porțile. Adam a privit de jur Împrejur cu grijă să nu-și salte capul prea mult. Zgomotele se stinseseră, În afară de câte-un râs nervos ori de vreo doi bărbați care se străduiau să pară veseli. Restul era Înecat de muzică. Se cânta cu siguranță Bengawan Solo, chiar dacă orchestra Îl transformase Într-un marș militar. Adam a Încercat să și-l amintească. și-a imaginat
Map of the Invisible World by Tash AW () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1382_a_2891]