1,166 matches
-
este �ns? ?i stilistic?: p�n? la el, domurile � imit�nd Panteonul lui Hadrian (secolul al II-lea) � erau mai degrab? emisferice; cel din Floren?a are un profil �n form? de arc fr�nt, profil subliniat ?i de tensiunea nervurilor exterioare: astfel, dup? Brunelleschi, el are �o form? mai impun?toare ?i mai aerian?�; f?r? �ndoial?, aceast? solu?ie monumental? str?-luce?te de o frumuse?e pur? ?i totodat? vibrant?. �n plus, Brunelleschi pune la punct mă?în
Arhitectura în Europa: din Evul Mediu pînă în secolul al XX-lea by Gilbert Luigi () [Corola-publishinghouse/Science/892_a_2400]
-
principal, el con?ine sculpturi, ordin corintic de marmur? roz care imit? jaspul ?i lumin? zenital? misterioas? �ntr-o scenografie aerian? �ntru gloria martirului. ?i aceast? atrac?ie celest? este accentuat? de ritmul ascendent al ordo-n?rîi pila?trilor, prelungit �n nervurile cupolei sc?ldate �ntr-o lumin? aurie. Vocabularul arhitectural al lui Bernini r?m�ne fidel surselor tradi?iei clasice. Dar el �i re�nvie variet??i rare: coloana torsadat?, antablamentul curb, frontonul arcuit ?i �ntrerupt. El creaz? rupturi de scar
Arhitectura în Europa: din Evul Mediu pînă în secolul al XX-lea by Gilbert Luigi () [Corola-publishinghouse/Science/892_a_2400]
-
pronotul este globulos și îngustat posterior. Picioarele anterioare sunt adaptate pentru săpat, având tibiile lățite și prevăzute cu dinți puternici. Aripile anterioare (tegmine) sunt scurte, coriacee, de culoare brun-deschisă iar aripile posterioare (membranoase) sunt bine dezvoltate, cu o rețea de nervuri evidente. Abdomenul este format din 10 segmente, ultimul fiind terminat cu o pereche de cerci lungi (fig. 2 a). Oul este elipsoidal, de culoare galbenă, cu luciu verzui, de 3,0 - 3,5 mm lungime (fig. 2 b). Larva la
PRINCIPALII DĂUNĂTORI AI LEGUMELOR DIN CÂMP ȘI SPAŢII PROTEJATE by TEODOR GEORGESCU () [Corola-publishinghouse/Science/91566_a_92850]
-
aerului are valori de 8 - 90 C. Adulții se hrănesc o perioadă de timp pe diferite plante crucifere, rozând cu rostrul mici cavități în pețiolul frunzelor, zone în care țesuturile se hipertrofiază. După împerechere, femela depune ouăle în pețiol, în interiorul nervurilor și al tulpinilor. O femelă poate depune 25 - 40 de ouă. Incubația durează 5- 8 zile, iar larvele care apar, se dezvoltă în galerii făcute în tulpini sau pețiolul frunzelor. Dezvoltarea larvară durează 20 - 40 zile. Larvele complet dezvoltate, părăsesc
PRINCIPALII DĂUNĂTORI AI LEGUMELOR DIN CÂMP ȘI SPAŢII PROTEJATE by TEODOR GEORGESCU () [Corola-publishinghouse/Science/91566_a_92850]
-
în procent de 10 - 35 %. Plante atacate și mod de dăunare. Larvele produc pagube mari în culturile de varză și conopidă. La început, larvele rod epiderma inferioară și parenchimul frunzelor. Mai târziu, larvele rod toate frunzele, din care rămân numai nervurile principale, atac cunoscut sub numele de “scheletuirea frunzelor” (fig. 14). Măsuri de prevenire și combatere. Diminuarea pierderilor de recoltă produse de agenții patogeni și dăunători în culturile de varză este condiționată de aplicarea unui complex de măsuri agrotehnice, fizice, chimice
PRINCIPALII DĂUNĂTORI AI LEGUMELOR DIN CÂMP ȘI SPAŢII PROTEJATE by TEODOR GEORGESCU () [Corola-publishinghouse/Science/91566_a_92850]
-
aseamănă cu albilița rapiței - Pieris rapae L., dar este mai mică. Pata apicală de la vârful aripilor anterioare este redusă, apărând fragmentată sau chiar lipsește. Partea inferioară a aripilor posterioare este gălbuie, iar pudrația griverzuie se găsește doar de-a lungul nervurilor. Oul este asemănător cu cel al celorlalte specii de Pieris. Larva matură are în jur de 30 mm lungime, este de culoare verde închis, cu o linie dorsală neagră îngustă și două laterale galbene. Crisalida este asemănătoare cu cea de
PRINCIPALII DĂUNĂTORI AI LEGUMELOR DIN CÂMP ȘI SPAŢII PROTEJATE by TEODOR GEORGESCU () [Corola-publishinghouse/Science/91566_a_92850]
-
Europa, Asia și America de Nord. La noi în țară este o specie comună, fiind întâlnită în zonele unde se cultivă crucifere. Descriere. Albilița rapiței se aseamănă cu Pieris brassicae L., fiind mai mică. Aripile au aceeași formă, cu vârful subacut, cu nervure ceva mai proeminente. Pata neagră de la vârful aripilor anterioare este mai mică decât Pieris brassicae L., fiind mai puțin extinsă în jos. Pe partea inferioară a aripilor posterioare desenul este asemănător cu cel de la Pieris brassicae (fig. 15 a). Oul
PRINCIPALII DĂUNĂTORI AI LEGUMELOR DIN CÂMP ȘI SPAŢII PROTEJATE by TEODOR GEORGESCU () [Corola-publishinghouse/Science/91566_a_92850]
-
mm grosime, uniforme pe toată lungimea lor. La suprafața frunzelor, galeriile au culoarea cenușie, sunt transparente, putându-se observa în interior larvele și dejecțiile rămase în urma hrănirii. Restul țesuturilor care nu sunt afectate de atac își mențin culoarea verde, iar nervurile rămân intact. Pe o singură frunză se poate găsi un număr mare de galerii. Atacul se manifestă în vetre, iar cu timpul devine generalizat. Datorită atacului, frunzele își reduc suprafața de asimilație, plantele se dezvoltă lent, iar producția de fructe
PRINCIPALII DĂUNĂTORI AI LEGUMELOR DIN CÂMP ȘI SPAŢII PROTEJATE by TEODOR GEORGESCU () [Corola-publishinghouse/Science/91566_a_92850]
-
specii de legume: salata, varza, conopida, tomatele, castraveții, dovleceii, morcovul, ștevia etc. Atacul se manifestă în vetre, atât pe organele subterane, cât și pe frunze. Sunt preferate plantele tinere. Larvele și adulții rod frunzele din care nu rămân intacte decât nervurile. În culturile de morcov, pătrunjel etc., limacșii rod cavități profunde, în care se instalează bacterii și ciuperci saprofite, ce determină putrezirea acestora (fig. 18 c, d). Pe organele atacate apare un mucus alblăptos, care în contact cu aerul devine pergamentos
PRINCIPALII DĂUNĂTORI AI LEGUMELOR DIN CÂMP ȘI SPAŢII PROTEJATE by TEODOR GEORGESCU () [Corola-publishinghouse/Science/91566_a_92850]
-
bamele, bobul etc. Adulții și larvele colonizează partea inferioară a frunzelor, înțepând și sugând sucul celular, astfel că țesuturile se degradează. Pe frunzele atacate apar la început puncte de culoare albă vizibile pe partea superioară și în special în apropierea nervurilor. Pe măsură ce atacul evoluează, punctele confluează și rezultă pete din ce în ce mai mari, ce determină îngălbenirea și apoi uscarea frunzelor. Datorită atacului, plantele vegetează slab iar fructificarea este redusă. În câmp, pagubele produse de acarianul roșu comun pot fi de 15 - 20%, iar
PRINCIPALII DĂUNĂTORI AI LEGUMELOR DIN CÂMP ȘI SPAŢII PROTEJATE by TEODOR GEORGESCU () [Corola-publishinghouse/Science/91566_a_92850]
-
adult în sol, la 5 - 6 cm adâncime. Are două generații pe an. În luna mai, adulții părăsesc locurile de hibernare și se hrănesc cu frunzele plantelor spontane și cultivate. Are loc împerecherea, iar femela depune ouăle de-a lungul nervurilor frunzelor de ceapă. O femelă depune 60 - 80 de ouă. Incubația durează 6 - 10 zile. Larvele care apar, se dezvoltă 20 - 30 zile, după care se retrag în sol, unde într-o celulă de pământ, se transformă în pupe. Noii
PRINCIPALII DĂUNĂTORI AI LEGUMELOR DIN CÂMP ȘI SPAŢII PROTEJATE by TEODOR GEORGESCU () [Corola-publishinghouse/Science/91566_a_92850]
-
de liliacee cultivate și spontane. Pagubele cele mai mari se înregistrează în culturile de ceapă și usturoi. Adulții rod frunzele și inflorescențele, iar larvele se hrănesc cu parenchimul frunzelor. La exterior, frunzele sunt roase sub forma unor dungi longitudinale între nervuri, iar în interior, sub forma unor leziuni cu contur neregular. În urma atacului, plantele stagnează în creștere, iar producția este mică și de calitate inferioară. Măsuri de prevenire și combatere o Strângerea și distrugerea resturilor de plante rămase în câmp după
PRINCIPALII DĂUNĂTORI AI LEGUMELOR DIN CÂMP ȘI SPAŢII PROTEJATE by TEODOR GEORGESCU () [Corola-publishinghouse/Science/91566_a_92850]
-
permit o mare mobilitate. Abdomenul este acoperit în întregime de aripi. Masculul este mai mic decât femela, având 0,70,8 mm lungime și este de culoare galben deschis. Aripile la adulții acestei specii sunt înguste, cele anterioare cu două nervuri longitudinale, iar cele posterioare cu o singură nervură. Ambele perechi de aripi prezintă franjuri spre marginea posterioară (fig. 22 a). Larva are 0,8 - 1,0 mm lungime, de culoare galbenpalid; capul și protoracele sunt mai închise, iar abdomenul gălbui
PRINCIPALII DĂUNĂTORI AI LEGUMELOR DIN CÂMP ȘI SPAŢII PROTEJATE by TEODOR GEORGESCU () [Corola-publishinghouse/Science/91566_a_92850]
-
întregime de aripi. Masculul este mai mic decât femela, având 0,70,8 mm lungime și este de culoare galben deschis. Aripile la adulții acestei specii sunt înguste, cele anterioare cu două nervuri longitudinale, iar cele posterioare cu o singură nervură. Ambele perechi de aripi prezintă franjuri spre marginea posterioară (fig. 22 a). Larva are 0,8 - 1,0 mm lungime, de culoare galbenpalid; capul și protoracele sunt mai închise, iar abdomenul gălbui. Antenele alcătuite din 6 articole (fig. 22 b
PRINCIPALII DĂUNĂTORI AI LEGUMELOR DIN CÂMP ȘI SPAŢII PROTEJATE by TEODOR GEORGESCU () [Corola-publishinghouse/Science/91566_a_92850]
-
ornamentale (garoafe, mușcate, crizanteme, frezii, ciclamen etc.). Adulții și larvele se localizează pe partea inferioară a frunzelor, dar și pe lăstar și flori, înțepând și sugând sucul celular. Pe organele atacate apar pete de culoare galbenăargintie, în special în lungul nervurilor (fig, 126 c). Plantele atacate nu mai vegetează normal, rămân mici, iar producția scade până la 40 - 60 %. Pe bobocii florali și petale apar pete de decolorare, astfel că florile nu mai au valoare comercială. Thrips tabaci Lind, este vector al
PRINCIPALII DĂUNĂTORI AI LEGUMELOR DIN CÂMP ȘI SPAŢII PROTEJATE by TEODOR GEORGESCU () [Corola-publishinghouse/Science/91566_a_92850]
-
adult în sol, la 5 - 6 cm adâncime. Are două generații pe an. În luna mai, adulții părăsesc locurile de hibernare și se hrănesc cu frunzele plantelor spontane și cultivate. Are loc împerecherea, iar femela depune ouăle de-a lungul nervurilor frunzelor de ceapă. O femelă depune 60 - 80 de ouă. Incubația durează 6 - 10 zile. Larvele care apar, se dezvoltă 20 - 30 zile, după care se retrag în sol, unde într-o celulă de pământ, se transformă în pupe. Noii
PRINCIPALII DĂUNĂTORI AI LEGUMELOR DIN CÂMP ȘI SPAŢII PROTEJATE by TEODOR GEORGESCU () [Corola-publishinghouse/Science/91566_a_92850]
-
de liliacee cultivate și spontane. Pagubele cele mai mari se înregistrează în culturile de ceapă și usturoi. Adulții rod frunzele și inflorescențele, iar larvele se hrănesc cu parenchimul frunzelor. La exterior, frunzele sunt roase sub forma unor dungi longitudinale între nervuri, iar în interior, sub forma unor leziuni cu contur neregular. În urma atacului, plantele stagnează în creștere, iar producția este mică și de calitate inferioară. Măsuri de prevenire și combatere o Strângerea și distrugerea resturilor de plante rămase în câmp după
PRINCIPALII DĂUNĂTORI AI LEGUMELOR DIN CÂMP ȘI SPAŢII PROTEJATE by TEODOR GEORGESCU () [Corola-publishinghouse/Science/91566_a_92850]
-
întâlnește în toate zonele, cu frecvență mai mare în Transilvania, Banat și Moldova. Descriere. Adultul are 4,0 - 5,0 mm lungime, capul este brun, toracele și abdomenul negru cu reflexe cenușii, iar picioarele negre. Aripile sunt lungi, hialine, cu nervuri de culoare gălbuie (fig. 43 a). Oul este alb, cu striațiuni fine, dispuse transversal. Larva matură are 6,0 - 7,0 mm lungime, de culoare alb-gălbuie, apodă și acefală (fig. 43 b). Pupa are formă de butoiaș, de culoare maronie
PRINCIPALII DĂUNĂTORI AI LEGUMELOR DIN CÂMP ȘI SPAŢII PROTEJATE by TEODOR GEORGESCU () [Corola-publishinghouse/Science/91566_a_92850]
-
cenușie. Capul este mare, cu ochi mari, apropiați de vertex la mascul și separați printr-o bandă îngustă de culoare roșie la femelă. Toracele este scurt, globulos, de culoare gălbuie. Aripile sunt membranoase, de formă ovală și sunt străbătute de nervuri longitudinale și 5 nervuri transversale. Balansierele sunt mici, de culoare galben-deschis. Picioarele sunt de culoare brun-negricioase. Abdomenul este îngust, de culoare gri-deschis, median cu o bandă longitudinală de culoare brunie (fig. 51 a). Oul este alungit, de 0,2 - 0
PRINCIPALII DĂUNĂTORI AI LEGUMELOR DIN CÂMP ȘI SPAŢII PROTEJATE by TEODOR GEORGESCU () [Corola-publishinghouse/Science/91566_a_92850]
-
cu ochi mari, apropiați de vertex la mascul și separați printr-o bandă îngustă de culoare roșie la femelă. Toracele este scurt, globulos, de culoare gălbuie. Aripile sunt membranoase, de formă ovală și sunt străbătute de nervuri longitudinale și 5 nervuri transversale. Balansierele sunt mici, de culoare galben-deschis. Picioarele sunt de culoare brun-negricioase. Abdomenul este îngust, de culoare gri-deschis, median cu o bandă longitudinală de culoare brunie (fig. 51 a). Oul este alungit, de 0,2 - 0,3 mm lungime, de
PRINCIPALII DĂUNĂTORI AI LEGUMELOR DIN CÂMP ȘI SPAŢII PROTEJATE by TEODOR GEORGESCU () [Corola-publishinghouse/Science/91566_a_92850]
-
brună-castanie. Antenele și picioarele sunt galben-deschis, iar ultimele segmente ale abdomenului cu nuanță portocalie. Capul este mai lat decât lung, în partea anterioară triunghiular-alungit. Antenele sunt alcătuite din 8 articole. Aripile sunt înguste și franjurate, cele anterioare prezintă o singură nervură longitudinală, bifurcată (fig. 53 a). Masculii sunt mai mici decât femelele, asemănători cu acestea ca structură și culoare, având 1,2 mm lungime. În țara noastră, după studiile efectuate de Baniță Emilia (1976, 1982), Vasiliu Liliana, Nica Felicia, Perju T.
PRINCIPALII DĂUNĂTORI AI LEGUMELOR DIN CÂMP ȘI SPAŢII PROTEJATE by TEODOR GEORGESCU () [Corola-publishinghouse/Science/91566_a_92850]
-
în anul 1993, în culturile de legume și flori din sere. Este un dăunător de carantină. Descriere. Femela are 0,9 - 1,9 mm lungime, de culoare variabilă, de la brun-închis, iarna până la galben-deschis, în timpul verii. Aripile sunt fumurii, păroase, cu nervura principală prevăzută cu peri. Antenele sunt formate din 8 articole. În repaus, aripile sunt pliate de-a lungul spatelui (fig. 54 a). Masculul este mai mic decât femela și are corpul de culoare galben- cafeniu. Oul este reniform, opac. Larva
PRINCIPALII DĂUNĂTORI AI LEGUMELOR DIN CÂMP ȘI SPAŢII PROTEJATE by TEODOR GEORGESCU () [Corola-publishinghouse/Science/91566_a_92850]
-
Desfigurații, n.n.Ă, delicatesuri care dacă fac plăcere după masă, nu pot totuși să fie servite ca fel de mâncare cuiva căruia îi e foame. Asta dă leșineală" . S-a scris frecvent despre eseul polemic intitulat Tremuricii, străbătut de puternice nervuri pamfletare și îndreptat împotriva devierilor, exagerărilor și fanatismelor ortodoxiste din cultura noastră, cu aluzii și trimiteri explicite la peisajul literar interbelic. În opinia lui Vladimir Streinu, Tremuriciul-individ reprezintă o "existențăsumă", având în spatele său o întreagă clasă, de unde valoarea lui, să
Un senior al spiritului VLADIMIR STREINU Eseu critic by TEODOR PRACSIU, DANIELA OATU () [Corola-publishinghouse/Science/91676_a_92912]
-
fie la nivelul unor rupturi ale acesteia. Toți ceilalți ioni minerali circulă pe cale simpastică; ei nu sunt blocați la nivelul endodermei. Compușii sevei elaborate pot atinge complexul tub ciuruit - celulă anexă fie pe cale simplastică, fie pe cale apoplastică. Seva elaborată din nervurile mici circulă sub presiune pozitivă În lungul nervurilor mari până la pețiol; apoi trece În floemul caulinar. La ieșirea dintr-o frunză, seva elaborată urmează, deci, o cale ascendentă sau descendentă după amplasarea țesuturilor sau organelor care au nevoie de ea
Prelegeri academice by C. TOMA, Irina Toma () [Corola-publishinghouse/Science/91771_a_92345]
-
ceilalți ioni minerali circulă pe cale simpastică; ei nu sunt blocați la nivelul endodermei. Compușii sevei elaborate pot atinge complexul tub ciuruit - celulă anexă fie pe cale simplastică, fie pe cale apoplastică. Seva elaborată din nervurile mici circulă sub presiune pozitivă În lungul nervurilor mari până la pețiol; apoi trece În floemul caulinar. La ieșirea dintr-o frunză, seva elaborată urmează, deci, o cale ascendentă sau descendentă după amplasarea țesuturilor sau organelor care au nevoie de ea. 3. Strategii evolutive la nivel de populații a
Prelegeri academice by C. TOMA, Irina Toma () [Corola-publishinghouse/Science/91771_a_92345]