1,496 matches
-
Consiliului Dirigent 65 și-a găsit un susținător neașteptat în persoana principelui Carol, moștenitorul Coroanei României. Aflat în Ungaria, deoarece era ofițer în armata română, se pare că impetuosul Carol - trimis pe „front“ pentru a fi îndepărtat de ecourile încă nestinse ale scandalului pricinuit de aventura maritală cu Zizi Lambrino - s-a implicat (sau a fost implicat de alții) în negocierile promovate de Erdelyi. Este greu de descoperit care a fost rolul lui Carol de Hohenzollern, însă numele său apare în
[Corola-publishinghouse/Science/1525_a_2823]
-
sovietic, care se va afirma după 1921. F. este o publicație care apără interesele muncitorimii, militează pentru maturizare ideologică în spiritul doctrinei socialiste, pentru ridicarea conștiinței politice prin democratizarea vieții publice, deziderate ce, odată împlinite, vor aprinde „flacăra unui ideal nestins de cultură și de dreptate socială”. În cadrul unui Apel către democrația țării (1/1911), se anunță că „«Facla», asociindu-se ziarului socialist «România muncitoare», deschide o listă de subscripții pentru fondul electoral al Partidului Social Democrat”. Susținătoare a marxismului și
FACLA. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286932_a_288261]
-
cercuri de coerență luminoasă (Sub jocuri de lumină). Lirismul este acum o stare a memoriei care, în extazele luminii reci, redescoperă lumi uitate („scurmai în gând tărâmul crezut / pe veci răpit în marile tăceri” - Copleșit de munți). Versurile din Foc nestins (1980) abundă în imagini ale materiei eterate, sub frenezia elanului poetic. Dimpotrivă, o lumină rece, cerebrală scaldă poezia din Aripa din piatră (1986), o celebrare a omului iluminat, care-și făurește o lume suficientă sieși, întocmai visului. Invenția e modernă
GHIŢULESCU-1. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287274_a_288603]
-
sub semnul magiei orfice a corespondențelor. Conștiința scindată se proiectează însă într-o lume căreia îi lipsește exuberanța din primele poeme. SCRIERI: Dincolo de umbre, București, 1968; Discul, București, 1972; Bucuria cuvântului, Cluj-Napoca, 1974; Între pământ și cer, București, 1977; Foc nestins, Cluj-Napoca, 1980; Aripa din piatră, Cluj-Napoca, 1986; Prima zăpadă, București, 1990; Periplu, Târgu Mureș, 1993; Veșnicul început, pref. Al. Cistelecan, Târgu Mureș, 1996; Izbăvitoarea povară, București, 1998; Pod peste abis, București, 2000; Provocarea labirintului, București, 2002. Repere bibliografice: Dan Culcer
GHIŢULESCU-1. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287274_a_288603]
-
1993; Veșnicul început, pref. Al. Cistelecan, Târgu Mureș, 1996; Izbăvitoarea povară, București, 1998; Pod peste abis, București, 2000; Provocarea labirintului, București, 2002. Repere bibliografice: Dan Culcer, „Discul”, VTRA, 1972, 10; Adrian Popescu, „Bucuria cuvântului”, ST, 1974, 3; Ion Cristofor, „Foc nestins”, ST, 1981, 1; Dumitru Mureșan, „Foc nestins”, VTRA, 1981, 2; Ion Arieșanu, „Foc nestins”, O, 1981, 8; Laurențiu Ulici, Ardelene, RL, 1987, 17; Cornel Moraru, Statura morală a poetului, VTRA, 1992, 7; Iulian Boldea, Fascinația eului, „Târnava”, 1994, 4; Cornel
GHIŢULESCU-1. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287274_a_288603]
-
Mureș, 1996; Izbăvitoarea povară, București, 1998; Pod peste abis, București, 2000; Provocarea labirintului, București, 2002. Repere bibliografice: Dan Culcer, „Discul”, VTRA, 1972, 10; Adrian Popescu, „Bucuria cuvântului”, ST, 1974, 3; Ion Cristofor, „Foc nestins”, ST, 1981, 1; Dumitru Mureșan, „Foc nestins”, VTRA, 1981, 2; Ion Arieșanu, „Foc nestins”, O, 1981, 8; Laurențiu Ulici, Ardelene, RL, 1987, 17; Cornel Moraru, Statura morală a poetului, VTRA, 1992, 7; Iulian Boldea, Fascinația eului, „Târnava”, 1994, 4; Cornel Moraru, Un parcurs constant al poeziei, VTRA
GHIŢULESCU-1. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287274_a_288603]
-
peste abis, București, 2000; Provocarea labirintului, București, 2002. Repere bibliografice: Dan Culcer, „Discul”, VTRA, 1972, 10; Adrian Popescu, „Bucuria cuvântului”, ST, 1974, 3; Ion Cristofor, „Foc nestins”, ST, 1981, 1; Dumitru Mureșan, „Foc nestins”, VTRA, 1981, 2; Ion Arieșanu, „Foc nestins”, O, 1981, 8; Laurențiu Ulici, Ardelene, RL, 1987, 17; Cornel Moraru, Statura morală a poetului, VTRA, 1992, 7; Iulian Boldea, Fascinația eului, „Târnava”, 1994, 4; Cornel Moraru, Un parcurs constant al poeziei, VTRA, 1994, 5; Al. Cistelecan, Elegii și epigrame
GHIŢULESCU-1. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287274_a_288603]
-
REVISTA SOCIETĂȚII „SANTINELA ROMÂNISMULUI”, publicație apărută la București în februarie și în martie 1884. Scriu la această revistă, care își propunea să acționeze în „folosul literaturii” și pentru a păstra nestinsă „făclia patriotismului”, poetul Al. I. Șonțu (fondator și director), precum și versificatorii I. C. Măldărescu, Th. I. Anestin, P. N. Alexandrescu și un V. Cârlova. Se republică, sub titlul M. Kogălniceanu profesor, fragmente din cursul ținut de istoric la Academia Mihăileană din
REVISTA SOCIETAŢII „SANTINELA ROMANISMULUI”. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289262_a_290591]
-
roșeața obrajilor, la întoarcerea înserării timpurie. Ieri-alaltăieri nu te-ai mai arătat. Să fi devenit strada potrivnică poemului în doi? Ori poate nu te-oi fi recunoscut, în încordarea buzelor așteptânde zilei când vom merge braț la braț la ceasul nestins de chemare. EL Noaptea îl chem adesea. Sunt poate prea fragilă ca să dorm singură. Membrele se înstrăinează de trup, dinții încep să clănțăne supărător, părul îmi cuprinde gâtul dureros, urechile’s încordate instinctiv, ochii pândesc clanța ușii lucioase, sub care
MĂ CHEAMĂ SINGURATATEA (VERSURI) de DANIELA GÎFU în ediţia nr. 1535 din 15 martie 2015 [Corola-blog/BlogPost/381279_a_382608]
-
III, 80‑90: „Toate ale lumii vor fi în doliu atunci când Dumnezeu, care locuiește Eterul, va înfășura cerul ca pe un pergament. Cerul întreg va fi sfărâmat și va cădea pe pământul și pe marea dumnezeiască; un crater de foc nestins va arde pământul și axa cerului și zilele, iar creația însăși o va topi într‑o singură materie și o va preface până la purificare. Nu se vor mai vedea atunci luminătorii cu globul lor încântător, noaptea, zorii, nu vor mai
[Corola-publishinghouse/Science/2074_a_3399]
-
vale de lângă Ierusalim, unde erau sacrificați în foc copiii (II Regi 23,10). Conceptul fundamental al spațiului creștin al sancțiunii era focul, focul „corporal, pedepsitor; focul ca expresie a judecății divine - ne spune Vechiul Testament (Deuteronomul 32, 22); focul veșnic, de nestins, opus vieții veșnice (Matei 25, 46); focul mereu în acțiune într-o alcătuire subterană fără ieșire, concretizare a mâniei de neocolit a lui Dumnezeu, stârnită de păcat 504. I se alăturau chinul, munca, tortura - „scaune de focu”, „capaciu de fieru
Văduvele sau despre istorie la feminin by Dan Horia Mazilu () [Corola-publishinghouse/Science/2282_a_3607]
-
frigul în oase, / cu oasele roase / de boli, de nevoi, / flămânzi, triști și goi”. După întoarcerea armelor cerul s-ar arăta „doldora de lumină: lumină albă - odihnitoare”, iar „masele au prins să se miște / ca niște / torțe / uriașe, / cu foc nestins în ele, / păduri de brațe - / pătrunse de vânt prielnic - / au foșnit”. Pentru a nu lăsa nici un dubiu asupra sensului acestui tip de „vizionarism”, T. va publica în 1947, separat, discursivul poem politic Noiembrie, șapte, după cum semnează și câteva broșuri propagandistice
TORNEA. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290230_a_291559]
-
un popă-negru călărește cu picioarele în șosea / iată depărtarea muge și s-așterne pe o cireadă / iată vântul se înhamă cu tălăngi moștenite din tată în fiu / iată.../ nu mai știu, pesemne e târziu, / [...] sfinții și-au lepădat pe nori nestinse pipele și s-au culcat cu nevestele, / căci turme biblice și plictisite urcă, urcă, urcă, urcă pe / cărare și pocnesc printre bice, hăis-cea și vorbe murdare”. Accentele lirice se deplasează către patetismul exasperării și trăirile halucinatorii, trăsături distinctive ale poeticilor
VINEA. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290575_a_291904]
-
și la tableta satirică. A tălmăcit, în versuri, povești și a scris scenarii de filme pentru copii și tineret. A compus și poezie patriotică ocazională, precum și pagini de evocare a unor scriitori. SCRIERI: Țupa-Țup, București, 1957; ed. Deva, 2003; Flăcări nestinse (în colaborare cu Ana Șoit), Deva, 1959; Drumul spre ziuă, București, 1960; Valea Jiului, București, 1963; Buzdurucă, cel născut dintr-o nucă, București, 1966; Ulciorul nu merge de multe ori la apă..., București, 1975; Alungarea balaurului, București, 1971; Ora albă, Petroșani
STRAUŢ. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289974_a_291303]
-
atât de dorita Însușire a limbii ruse de către moldovenii basarabeni evoluează extrem de lent și că În mijlocul populației se manifestă chiar simptomele unei rezistențe față de politica de rusificare, eu consider - preciza el - că, pentru anihilarea unor atare manifestări ale unui separatism nestins, o indulgență continuă față de montarea spectacolelor românești În orașele guberniei ce v-a fost Încredințată, devine insuficient de Întemeiată și că atare activități urmează a fi permise cu o extremă circumspecție sau cu consimțământul guvernatorului general” <ref id="21">21
MIŞCAREA NAȚIONALĂ A ROMÂNILOR BASARABENI ÎN TIMPUL DOMNIEI LUI CAROL I. In: Cultură, politică şi societate în timpul domniei lui Carol I : 130 de ani de la proclamarea Regatului României by ION VARTA () [Corola-publishinghouse/Science/413_a_1255]
-
-și viziteze bunicul la Constantinopol, în palatul de la Arnăut-Chioi. Aici un frate al mamei, Paul Musurus, poet parnasian, discipol al lui Leconte de Lisle și al lui Théophile Gautier, dar și mare admirator al lui Victor Hugo, îi imprimă cultul, nestins întreaga viață, pentru bătrânul bard vizionar, incitându-i pasiunea pentru poezie și cu lecturi din Corneille, Racine, Musset, Goethe, Shakespeare, care îi vor modela decisiv personalitatea, desăvârșită mai tarziu prin descoperirea lui Nietzsche și Wagner. Dintre lecturile copilăriei și adolescenței
NOAILLES. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288468_a_289797]
-
Trecând printre crucile din „cimitirul bătrân”, poetul îi salută pe cei duși: „Bună dimineața, Grigorie! Bună dimineața, Filoftei! / - Bună dimineața, Ieronime”. El aude cum „plouă în munții Carpați peste oasele fraților mei”, cum „leuzele mamelor murmură repede ruga / De amintire nestinsă și dragoste”. Uneori e bântuit de sentimentul, atât de frecvent în lirica ardeleană, al dezrădăcinării, contrapunctat de dorința întoarcerii la vatră: „Eu am uitat cum crește grâul și am uitat să țin un plug, / privirile îmi sunt străine și chipurile
MICU-1. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288107_a_289436]
-
Tovarășul Matei a primit „Ordinul muncii”; Miron Radu Paraschivescu. - Uneoriăiarna; Iosif Nedelcu. - Unde este unireă; Otilia Cazimir - Îndemn; Virgil Teodorescu. - Versuri; Mihu Dragomir. - Versuri; Ben Corlaciu. - Nelegiuirea; Nina Cassian. - Istorie. În nr. 9: Mihu Dragomir. - Scânteia noastră; Virgil Teodorescu. - Scânteie nestinsă a luptei; Cicerone Theodorescu. - Scânteia; Ștefan Gheorghiu - Rotița; Nina Cassian și Florin Tornea. - Ce larg e cântecul; Aurel Mihai. - Vin apele; Victor Tulbure. - E un sat pe dâmb; M.R. Paraschivescu. - N-am terminat; Vintilă Ornaru. - Mesaj; Mihu Dragomir. - S-a
Literatura în totalitarism. 1949-1951 by Ana Selejan [Corola-publishinghouse/Science/2043_a_3368]
-
este liber, puține poezii fiind rimate în întregime. Cel de al doilea volum, Cavalerul din dreptul soarelui (1979), sărbătorește iubirea. Analiza fină a diferitelor ipostaze ale iubirii se îmbină cu gestul ludic, dar și cu stări halucinante sau cu dorința nestinsă de a transforma vrăjitorește lumea. În Leoaica adormită (1984), tematica se diversifică și procedeele se rafinează. Dominată de o stare vizionară, poeta se simte „aleasă de Dumnezeu”, vorbește cu morții și „cu toate duhurile” cerului înstelat. Versurile par născute „din
BULAT-1. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/285925_a_287254]
-
plastice și muzicale, cizelând câteodată adevărate secvențe de poezie „pură” (Trif nebun). Împreună, „documentele” și „comentariile” deschid o fereastră spre o psihe perfect individualizată, ce trăiește cu maximă intensitate tragismul condiției umane. Eul liric se autoportretizează prin „dorul fără sațiu”, nestinsul alean și visarea „unei planete pierdute”, prin stări contemplative deci, dar și prin „nepace”, prin febrilă căutare, o ascensiune eșuată și reluată sisific. Chinul și absența lui se succed cu repeziciune, coexistă sau, atingând apogeul, iau fiecare atributele celuilalt, devenind
BOTTA-1. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/285840_a_287169]
-
Aici, în Atrium Vestae... — În Templul Vestei..., repetă încetișor oarba. Își întoarce ușor capul ca și cum ar dori să urmărească cu privirea forma rotundă a clădirii. Oare Numa, când i-a pus teme liile, a vrut-o ca strajă în jurul focului nestins? — ...fără emancipare sau vreo altă micșorare de drepturi familiale... O fi voit să imite forma Pământului? se frământă de una singură. Căci ce-i altceva Pământul decât o minge nesusținută de vreo proptea? Toată povara lui stă atârnată în văzduh
Pax Romana. Stăpânii lumii by Mihaela Erika Petculescu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1363_a_2885]
-
pe Vesta în frunze tinere, le îndeamnă. — Unde e statuia Zeiței? se interesează Domitia. Bătrâna clatină din cap. — Sub bolta aceasta nu o vei afla. — Nu?! exclamă mirată copila. Păi e casa Vestei! — În templul nostru nu arde decât focul nestins, căci nici Vesta și nici flacăra n-au chip. Proaspăta novice pare satisfăcută de explicație. Cu ea de mână, Occia pornește mai departe. Ce să-i mai arate? se întreabă. A înțeles la iuțeală că tot ce fac ele în
Pax Romana. Stăpânii lumii by Mihaela Erika Petculescu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1363_a_2885]
-
ce strângem și înmagazinăm pentru zeiță, se găsesc acele lucruri sfinte pe care se întemeiază puterea poporului nostru. Tonul este grav. — În afara focului? vrea să știe Domitia. Claudia intervine din nou cu bruschețea ei obișnuită: Focul trebuie să-l păstrăm nestins, de vreme ce el este în ceputul a toate. Toată lumea se așteaptă la o replică dură din partea Vestalei Mame. Întârzie. Occia se gândește la foc și se întreabă dacă e oare adevărată părerea că nu Pământul este una din părțile cele mai
Pax Romana. Stăpânii lumii by Mihaela Erika Petculescu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1363_a_2885]
-
țin în fiară, Cum lingușiți privirea cea stearpă și amară, Cum cădeți în genunchi! Sculați-vă!... căci anii trecutului se-nșiră, În șiruri triumfale stindardul îl resfiră, Căci Roma a-nviat; Din nou prin glorii calcă cu fața înzeită, Cu faclele nestinse, puterea-i împietrită, Poporul împărat. Sculați-vă!... căci tromba de moarte purtătoare Cu glasul ei lugubru răcnește la popoare Ca leul speriat; Tot ce respiră-i liber, a tuturor e lumea, Dreptatea, libertatea nu sunt numai un nume, Ci-aievea s-
Opere 01 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295582_a_296911]
-
-l implor și să-I cer O vino Isus ! Vino Isus, coborî în mine, Cu toate lacrimile ce dor Cu tot ce-Ai strâns la cruce, Inundă-mi ființă, ocean necuprins. Foc viu de speranță. Rug de iubire De veacuri nestins... Isus plângea. Și mai plânge... În inima mea, în sufletul meu Cu foc viu și apa -n 'tumult. Tu strigatul mut mi-l asculta Și vino Isus, căci Te-astept Cum am spus, mai demult.
Isus pl?ngea by Elena Marin Alexe () [Corola-publishinghouse/Imaginative/83247_a_84572]