1,526 matches
-
cultural mai avansat, Transilvania a jucat un rol excepțional, dar centre "apostolice" au fost și localități dunărene ca Sucidava sau din alte zone, precum Budureasca, Davideni, Botoșana. Înfățișată astfel, imaginea răspândirii creștinismului în nordul Dunării, în secolele V-VI, este neverosimilă. Există pete albe pe harta răspândirii creștinismului în stânga (nordul) Dunării: nordul extrem al Moldovei, spațiul dintre Prut și Nistru, nord-vestul țării (Maramureș și Crișana) nu se creștinează destul sau deloc -aici, atașamentul față de credințele vechi era mai puternic. Integrarea treptată
[Corola-publishinghouse/Science/1523_a_2821]
-
înțelegere, după Anonymus: se încheie o pace între unguri și români, prin căsătoria fiicei lui Menumorut cu Zulta (Zoltan), urmașul lui Arpad, iar cetatea Biharea rămâne în stăpânirea lui Menumorut până la moartea sa. Finalul conflictului dintre Menumorut și Arpad pare neverosimil: s-a ajuns mai curând la o alianță matrimonială și politică decât la o ocupație și o dominație militară efectivă, ceea ce este verosimil pentru zorii epocii medievale în Transilvania. Din cronici rezultă că ducatul Bihorului (fostul voievodat al lui Menumorut
[Corola-publishinghouse/Science/1523_a_2821]
-
negarea posibilității întemeierii, chiar și în condițiile dominației tătare". Concluzia fără echivoc a lui Djuvara este că numai admițând această posibilitate, construirea unui mare voievodat (stat) românesc, între Carpați și Dunăre, în intervalul 1290-1301, nu mai pare atât de enigmatică (neverosimilă), iar Negru Vodă nu se mai înfățișează ca un personaj de legendă.13 Evenimentele care au avut loc în jurul lui 1290, înfățișat de cronicile muntene ca an al "descălecatului" din Făgăraș, ne ajută să-l identificăm pe acela care, în
[Corola-publishinghouse/Science/1523_a_2821]
-
Schițe (1936) și primul volum din Însemnările lui Safirim (1936), sfârșitul prematur împiedicând definitivarea scrierii. Volumul de debut al lui C., Din lacrămi, adună versificări de adolescent, inspirate de trăiri în parte reale, în parte imaginare, toate exagerate până la marginile neverosimilului. Nici poeziile publicate între 1901 și 1909 în reviste, deși relevă mai mult discernământ și capacitate de expresie, nu ajung să impună o voce distinctă. La maturitate C. le-a renegat explicit, dar, neîndoielnic, lirismul constituia un dat al firii
CONDIESCU. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286359_a_287688]
-
exclusiv al eului, iar savoarea vine din ineditul mediului. Căci Conachi este un Petrarca ras în cap, cu chip de faun oriental, cu ișlic, antereu și iminei, obișnuit a subtiliza pe sofale și a-și trimite mesagiile prin țiganii lăutari, neverosimil în pădure, ducând omagiul până la târârea în pulbere și la închinarea ortodoxă, și tristețea occidentală până la pandalii și istericale. G. CĂLINESCU SCRIERI: Poezii. Alcătuiri și tălmăciri, îngr. Neculai Ionescu, Iași, 1856; ed. 2, îngr. Miron Pompiliu, pref. Caterina Vogoride-Konaki, introd
CONACHI. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286353_a_287682]
-
exprimate. Romanul Ninoni (1931) reprezintă un prim volum dintr-o serie proiectată, dar care nu s-a realizat, eroul trebuind să fie urmărit în copilărie, adolescență și tinerețe. Deși încearcă să pătrundă în sufletul de copil, scriitorul creează un personaj neverosimil, ce săvârșește un noian de fapte bune, fiindu-i atribuite o putere de judecată și de acțiune mult prea mature. Ninoni este imaginat artificial, ca o ilustrație a unor precepte de bună conduită, personaj-model dintr-un „manual” al bunului „cercetaș
CORBASCA. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286407_a_287736]
-
joasă, îngustă și superficială. Dar în privința înțelegerii realului și a concepției despre literatură, prozatorul atinge limita infantilității în romanele de aventuri - Cenușă și orhidee la New York (1969), Groaza vine de pretutindeni (1993), ambele scrise în colaborare cu Eugen Burada -, relatări neverosimile ale unor teribile întâmplări din lumea mafioților, vizibil copiate după filmele de gen. Alături de Eugen Burada, Sergiu Nicolaescu și Amza Pellea, el este și principalul coautor al scenariului cinematografic Nea Mărin miliardar (1975), ecranizat mai târziu. Perspectiva prea comună asupra
CORBUL. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286413_a_287742]
-
hollywoodian. SCRIERI: Încă un minut cu Monica Vitti, tr. autoarei în colaborare cu Dana Lovinescu, Iași, 1998; Scrisori către Monalisa, tr. autoarei în colaborare cu Dana Lovinescu, Iași, 1999; Dragostea e un Trabant, București, 2003. Repere bibliografice: Ioan Lascu, Povestiri neverosimile cu final verosimil, dar și invers, TMS, 1998, 7-8; Dan C. Mihăilescu, Evadând în ficțiune, „22”, 2000, 4; Daciana Branea, Arca fantastică, O, 2000, 1; Lefter, Scriit. rom. ’80-’90, I, 50-60; Cătălin Constantin, Călătorie cu un Trabant australian, RL
BELIGAN. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/285689_a_287018]
-
vreo duzină care dau târcoale acuma pe aici. Azilul lor a ars. Da, niște nebuni, ce mai...” Nu, nimic nu mai putea să o surprindă. Adesea, înghesuită în întunericul irespirabil al vreunui vagon, avea un vis scurt, luminos și complet neverosimil. Ca și cămilele acelea uriașe, în ninsoare, care-și întorceau capetele disprețuitoare spre o biserică. Patru soldați ieșeau pe ușa deschisă, târând după ei un preot, care îi mustra cu o voce hodorogită. Cămilele cu cocoașele acoperite de zăpadă, biserica
[Corola-publishinghouse/Science/2364_a_3689]
-
margini: Pentru a termina cu desfrâul din celulele Partidului (recomandări). Deci recomandările acelea le sublinia cu creionul roșu șeful. - Nu v-am găsit actele, a spus el intrând. Charlotte a isistat. Ceea ce s-a întâmplat atunci a fost pe cât de neverosimil, pe atât de logic. Șeful a scuipat așa un potop de înjurături, încât, chiar și după cele două luni petrecute în trenuri ticsite, a rămas înmărmurită. El continua să o apostrofeze, pe când ea înșfăca deja clanța de la ușă. Apoi, apropiindu
[Corola-publishinghouse/Science/2364_a_3689]
-
cerut să traducă una dintre denumirile acelea. A ghicit atunci de ce era atât de fericită plimbarea prin orașul matinal... Charlotte s-a trezit din somn păstrând încă în mișcarea buzelor ultimele cuvinte rostite acolo. Și când a înțeles cât de neverosimil era visul ei - ea și cu Fiodor în orașul acela franțuzesc, într-o dimineață luminoasă de toamnă -, când a simțit irealitatea absolută a acelei plimbări atât de simple, totuși, a scos din buzunar un petec de hârtie și a recitit
[Corola-publishinghouse/Science/2364_a_3689]
-
se înfiripase în capul meu, cu o clipă mai înainte: „Unde sunt eu? Unde eram? Păi, pe o creangă, lângă prostul ăsta de Pașka. Departe de viața adevărată!” Printr-o întâmplare hazlie (știam deja că realitatea e făcută din repetări neverosimile, pe care le vânează, ca pe un defect grav, autorii de romane), ne-am întâlnit din nou, a doua zi. Cu stânjeneala resimțită de doi camarazi, care, seara, și-au făcut confidențe grave, exaltate și sentimentale, s-au destăinuit până în
[Corola-publishinghouse/Science/2364_a_3689]
-
că văd și că simt mai intens ca oricând. Poate că tot în ziua în care, pronunțând „précepteur” în loc de „percepteur”, pătrundeam astfel într-un tăcut între-două-limbi, am remarcat și frumusețea Charlottei... Ideea de frumusețe mi s-a părut mai întâi neverosimilă. În Rusia de atunci, orice femeie trecută de cincizeci de ani se transforma în „băbuță” - o ființă căreia ar fi fost absurd să-i atribui femininate și, cu atât mai mult, frumusețe. Cât despre a afirma: „Bunica mea e frumoasă
[Corola-publishinghouse/Science/2364_a_3689]
-
și cerca să-l oprească pe protivnicul lui de-a mai înainta. În urma ciocnirii celor două oști, se-ntîmplă încă în cursul anului 1406 bătălie în toată forma care în urma unor incidente neașteptate se brodi chiar de la-nceput într-un chip neverosimil. Musa e învins la-nceput, apoi e învingător și-i scoate pe Suleiman. Vitejia personală a lui Musa, apoi puterea lui mai mare de oști, care precumpănea pe-a frățini-său, având atâtea gloate valahiene și sârbești în ajutor, păreau
Opere 14 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295592_a_296921]
-
cum ajung unul în altul persoana necreată și natura creată. Pentru ca religia creștină, mulțumită mitului Mîntuitorului răstignit, să poată determina comunicarea între ele a categoriilor filosofice (sau a trăsăturilor culturale) care o precedau, a trebuit să ofere o reprezentare unei neverosimile mediologii și forță de dogmă contradicțiilor logice pînă atunci de nedepășit. Într-adevăr, în fața Omului-Dumnezeu un spirit de analiză normal constituit, instruit după principiile grecești ale identității, ale non-contradicției etc., trebuia să înfrunte un soi de aporie: dacă este om
Curs de mediologie generală by Régis Debray () [Corola-publishinghouse/Science/1031_a_2539]
-
meșteșugită, pentru a se potrivi cu schema preconcepută a preconcepției, conform canoanelor polițiste ale istoriei la viitorul anterior. Asta a făcut la noi Marcuse, "inspiratorul lui Mai 1968". Studenții parizieni l-au descoperit în iunie. A doua observație: oricît de neverosimil ar părea, în miezul acțiunii, actorii și martorii aderă spontan la postulatul platonician. Așa-zisele "e greșeala lui Rousseau, a lui Voltaire", "e greșeala lui Gide" și a "minciunilor care ne-au făcut atîta rău", e greșeala lui Sartre și
Curs de mediologie generală by Régis Debray () [Corola-publishinghouse/Science/1031_a_2539]
-
Europeană a căpătat accente dramatice, raportările interne au din nou tendința de a prezenta o realitate supraevaluată. În acest sens, s-a ajuns de la un 9,72% la 31 decembrie 2012, la 19,11% la 31 iulie 2013, adică o neverosimilă creștere de aproape 100% În numai șapte luni, În condițiile defavorizante de aplicare de corecții, restituiri de fonduri și suspendări prelungite ale unora dintre Programele Operaționale. Pe acest fond, observăm totala incapacitate a autorităților române de a progresa În finalizarea
Managementul Cunoașterii. In: Managementul Cunoașterii by Octavian ȘERBAN () [Corola-publishinghouse/Science/233_a_168]
-
noastre. Marea proză presupune totdeauna, premeditat sau nu, dar niciodată cu totul inconștient, o retorică. Noi am avut, de la Caragiale încoace, doi prozatori care sunt printre cei mai mari de totdeauna și de pretutindeni: Sadoveanu și Iorga, Operele acestora sunt neverosimile prodigii, uluitoare prin uriașa lor cuprindere și inepuizabilul, copleșitorul lor geniu. La amândoi e prezentă permanent conștiința unei retorici superioare care le comandă și dirijează vasta operă. Dacă Sadoveanu are o concepție unitară și organizată asupra universului, cum am încercat
[Corola-publishinghouse/Science/2234_a_3559]
-
ocupa decît teritoriile obținute de Rusia În 1940 prin pactul secret Ribbentrop-Molotov și că vor păstra o poziție defensivă de-a lungul Dunării”. Nu pare să fie vorba despre granița sudică a României, dacă nu cumva Înseamnă renunțarea la o neverosimilă recuperare cu forța a Cadrilaterului, ci de o confuzie cu Nistrul, diplomația de peste ocean fiind notoriu dezorientată În geografia sud-estului european. „Ei”, românii, „considerau că astfel obligațiile lor” față de germani „erau Îndeplinite” este Încheierea acestei importante mărturii. Ar fi de
[Corola-publishinghouse/Science/1866_a_3191]
-
pentru spațiul literaturii pentru copii - Soare-Răsare (1943) și traducerea poveștilor lui Andersen. Deceniul al șaselea aduce cu sine înregimentarea autoarei în rândurile slujitorilor realismului dogmatic. În nuvela Mălina (1957) se desfășoară o poveste de dragoste dirijată ideologic într-un mod neverosimil pentru cititorul din orice timp, iar Hora titanilor (1960) constituie o ilustrare a unui gen extrem de prolific și de „comandat” în acei ani - un reportaj fabricat la Uzina „Steagul Roșu” din Orașul Stalin. După destinderea politică, M. reia registrul minor
MATASA. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288057_a_289386]
-
care aspira, și deci etalonul la care Își raporta realizările. În ciuda diferenței substanțiale de pregătire și de obiective, Lenin și Le Corbusier aveau În comun câteva caracteristici de bază, specifice modernismului extrem. Chiar dacă pretențiile lor științifice nouă ni se pare neverosimile, ei credeau amândoi În existența unei științe supreme care ar fi justificat preluarea puterii de către o mică elită planificatoare. Le Corbusier era convins că adevărurile științifice din domeniul modern al construcțiilor și urbanismul eficient Îi dau dreptul să Înlocuiască tradiția
În numele statului. Modele eșuate de îmbunătățire a condiției umane by James C. Scott () [Corola-publishinghouse/Science/2012_a_3337]
-
acționeze la ordinele lor. Ceea ce surprinde puternic pe oricine la citirea documentelor ce descriu În amănunt evenimentele de la sfârșitul lui octombrie 1917 este confuzia totală și spontaneitatea localizată. Într-un asemenea context politic, până și ideea unei coordonări centralizate era neverosimilă. După cum au constatat istoricii militari și observatorii atenți, În cursul bătăliilor, structura de comandă de obicei se clatină. Generalii pierd contactul cu trupele și nu pot urmări ritmul rapid În care se succed schimbările de pe câmpul de luptă, astfel Încât este
În numele statului. Modele eșuate de îmbunătățire a condiției umane by James C. Scott () [Corola-publishinghouse/Science/2012_a_3337]
-
Luxemburg folosea metafore Împrumutate din sfera proceselor organice complexe, ce nu pot fi manevrate arbitrar fără a amenința vitalitatea organismului Însuși. Ideea că un comitet executiv ierarhic și rațional ar putea să Își desfășoare trupele după cum poftește era nu doar neverosimilă din punct de vedere al vieții politice reale, ci și artificială și lipsită de profunzime. Rosa Luxemburg respinge viziunea exprimată În Ce e de făcut? și arată foarte clar că prețul plătit pentru a avea o ierarhie centralizată este pierderea
În numele statului. Modele eșuate de îmbunătățire a condiției umane by James C. Scott () [Corola-publishinghouse/Science/2012_a_3337]
-
exactă era importantă din mai multe motive. „Majoratul fiscal” și militar era stabilit la optsprezece ani, iar persoanele peste șaizeci de ani nu mai aveau obligația de a plăti capitația. După cum e de așteptat, exista un număr mare de persoane - neverosimil din punct de vedere demografic - cu puțin sub optsprezece ani sau peste șaizeci de ani. Ca și În cazul patronimului, Înregistrarea vârstei În mod strict, linear și cronologic a fost la bază un proiect al statului. În Occident, femeile, servitorii
În numele statului. Modele eșuate de îmbunătățire a condiției umane by James C. Scott () [Corola-publishinghouse/Science/2012_a_3337]
-
ca observator avizat al acestor manifestări. Interesul e dat în primul rând de culoarea lingvistică, de savoarea comunicării orale între locuitorii unui sat muntenesc-oltenesc de câmpie, „devenit anexă a mahalalei”, dialogurile fiind atent înregistrate și „reproduse”, uneori poate excesiv, frizând neverosimilul. Savuroasă este și onomastica personajelor, care se cheamă Spirea Suflănlampă, Ioana Cotoibălan, Grigore Bibănac, Onică Dădălău, Umflănări, Toma Fâsnoc, Luță Ocățidă, Marin Zgâmboașă, Savu Găuriciu, Bică Bodârlău. Sunt nume pitorești, care amintesc de cele întâlnite în proza altor autori munteni
IOVESCU. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287615_a_288944]