1,199 matches
-
de prezența Coastei Iașilor, care îl delimitează tot de bazinul hidrografic al râului Siret, printr-un șir de culmi situate pe aliniamentul localităților Hăbășești-Strunga. Din punct de vedere litologic, relieful regiunii cercetate este grefat, în principal, pe depozite argiloase și nisipoase. Depozitele basarabiene - cele mai vechi depoziteaflorează pe cca. 2/3 din suprafața bazinului hidrografic Bahluieț. În cadrul acestor depozite pot fi separate trei complexe care au caractere distincte: Stratele cu Cryptomactra, Complexul cu faună de apă dulce și Complexul greso-oolitic. Stratele
Impactul antropic şi riscurile induse asupra reliefului în Podişul Moldovei by Margareta Negrea Vacarita () [Corola-publishinghouse/Science/91570_a_93219]
-
sunt frecvente eflorescențe saline albicioase, bogate în sulfați de sodiu care au o răspândire mai mare în perioadele secetoase. Complexul cu faună de apă dulce cuprinde marne argiloase de culoare cenușie, care predomină în partea inferioară, cu intercalații de argile nisipoase și de nisipuri frecvente în partea superioară, unde se individualizează un pachet de 15 -20 m de nisipuri de culoare albă (nisipurile de Bârnova). Complexul greso-oolitic include argile și nisipuri în care se intercalează două pachete de gresii și oolite
Impactul antropic şi riscurile induse asupra reliefului în Podişul Moldovei by Margareta Negrea Vacarita () [Corola-publishinghouse/Science/91570_a_93219]
-
supus solificării. Pe anumite interfluvii, predominant argilomarnoase din bazinul Bahluiețului (de exemplu interfluviu dintre Bahluieț și Pârâul Oii), complexele argilo-marnoase s-au transformat diagenetic în luturi loessoide eluviale cu grosimi de 3-4 m ( Băcăuanu, 1968). Deluviile predominante sunt cele fine, nisipoase și nisipo-lutoase, relativ omogene granulometric și lipsite de material scheletic. Delimitarea lor de roca in situ este dificilă, dacă în alunecare sunt antrenate pachete de strate cu grosimi de câțiva zeci de metri, fără ca raporturile stratigrafice să fi suferit schimbări
Impactul antropic şi riscurile induse asupra reliefului în Podişul Moldovei by Margareta Negrea Vacarita () [Corola-publishinghouse/Science/91570_a_93219]
-
chiar de fragmentul în care apare. De pildă, pentru nisipuri, Maria Jarrega distinge nu mai puțin de patru interpretări posibile, dintre care primele trei ocupă un loc privilegiat în discursul literar: "(a) o cantitate de nisip percepută ca o întindere nisipoasă; (b) o cantitate de nisip percepută ca o masă nisipoasă sau un volum nisipos; (c) o întindere / masă nisipoasă percepută ca o forță care acționează; (d) o cantitate de nisip percepută ca o clasă de feluri de nisipuri"237. Acest
by DOMINIQUE MAINGUENEAU [Corola-publishinghouse/Science/980_a_2488]
-
Maria Jarrega distinge nu mai puțin de patru interpretări posibile, dintre care primele trei ocupă un loc privilegiat în discursul literar: "(a) o cantitate de nisip percepută ca o întindere nisipoasă; (b) o cantitate de nisip percepută ca o masă nisipoasă sau un volum nisipos; (c) o întindere / masă nisipoasă percepută ca o forță care acționează; (d) o cantitate de nisip percepută ca o clasă de feluri de nisipuri"237. Acest exemplu emblematic poate fi asociat interpretării de la (a): Mă simțeam
by DOMINIQUE MAINGUENEAU [Corola-publishinghouse/Science/980_a_2488]
-
mai puțin de patru interpretări posibile, dintre care primele trei ocupă un loc privilegiat în discursul literar: "(a) o cantitate de nisip percepută ca o întindere nisipoasă; (b) o cantitate de nisip percepută ca o masă nisipoasă sau un volum nisipos; (c) o întindere / masă nisipoasă percepută ca o forță care acționează; (d) o cantitate de nisip percepută ca o clasă de feluri de nisipuri"237. Acest exemplu emblematic poate fi asociat interpretării de la (a): Mă simțeam complicele acestui peisaj alunecos
by DOMINIQUE MAINGUENEAU [Corola-publishinghouse/Science/980_a_2488]
-
posibile, dintre care primele trei ocupă un loc privilegiat în discursul literar: "(a) o cantitate de nisip percepută ca o întindere nisipoasă; (b) o cantitate de nisip percepută ca o masă nisipoasă sau un volum nisipos; (c) o întindere / masă nisipoasă percepută ca o forță care acționează; (d) o cantitate de nisip percepută ca o clasă de feluri de nisipuri"237. Acest exemplu emblematic poate fi asociat interpretării de la (a): Mă simțeam complicele acestui peisaj alunecos către dezgolirea totală. Era sfârșit
by DOMINIQUE MAINGUENEAU [Corola-publishinghouse/Science/980_a_2488]
-
plural nu face diferența dintre coline, dune, munți, platouri... Vom spune cu greu El văzu nisipurile unei dune, însă un enunț ca Am observat nisipul dunei nu pune probleme: dacă spunem nisipul, nu facem altceva decât să insistăm asupra materiei nisipoase. În schimb, găsim substantive al căror referent impune un plural, dar care, asociate cu un, își pierd capacitatea de a clasifica. Este cazul, mai ales, pentru degete, ochi, mâini... care, în afara contextelor speciale (de exemplu, mâna lui stângă sângera) apar
by DOMINIQUE MAINGUENEAU [Corola-publishinghouse/Science/980_a_2488]
-
imens, cu rododendroni înfloriți. Prințul mi-l arată când trecem. Este admirabil. Îmi spune: Aici este piața unde au avut loc de curând cursele de Grand Prix. Îmi arată, la dreapta, pădurile de pini ce se întind pe o câmpie nisipoasă. Am să te conduc acum la Wilhelmsturm, îmi spune el, pentru că de acolo e o vedere admirabilă care cuprinde toată câmpia ce înconjoară Berlinul și lacurile sale. Turnul, construit din cărămidă roșie, se înalță într-un loc foarte însorit, aproape
by CONSTANTIN IORDAN [Corola-publishinghouse/Science/996_a_2504]
-
punctul de vedere - drastic limitată. Marlowe intuiește, de la bun început, că va fi obligat să joace pe un scenariu scris de adversari. Acesta e motivul pentru care nu deleagă nimic din îndatoririle ce-i revin: mișcându-se pe un teren nisipos, el ajunge rapid la concluzia că singura șansă de a duce la bun sfârșit investigația e să se implice în fiecare din fazele ei. Pentru iubitorul de secvențe spectaculoase, de intrigi dinamice, truculente, e posibil ca The High Window să
[Corola-publishinghouse/Science/2073_a_3398]
-
areal geografic prezintă trăsăturile unor depresiuni colinare, care au un pronunțat caracter de stepă. Astfel, Bârladul cu afluenții săi (Șacovățul, Rebricea, Vasluiețul, Crasna, Jarovățul, Racova, Simila, Tutova, Iezerul, Zeletinul, Berheciul ș.a.) străbat șesuri și văi aflate în vecinătatea unor dealuri nisipoase, instabile. Totodată, prezența apei din abundență, terenurile bune pentru agricultură și păstorit, de pe terasele văilor și șesurilor Bârladului au asigurat condiții optime pentru o intensă locuire și au facilitat posibilitatea comunicării, a legăturilor dintr-o parte în alta a spațiului
Evoluţii etno-demografice şi culturale în Bazinul Bârladului (secolele VI-XI) by George Dan HÂNCEANU () [Corola-publishinghouse/Science/100954_a_102246]
-
ovicaprinelor și bovinelor). De regulă, microregiunile erau mărginite de terasele râurilor, fapt ce favoriza cultura plantelor sau procurarea argilei pentru modelarea vaselor ceramice. Acestor factori pozitivi li se adaugă existența unui sol din categoria cernoziomurilor (prielnic agriculturii), cu ușoare porțiuni nisipoase și un climat temperat, care a permis sistemul rotațiilor și bogăția culturilor. Pornind de la aceste considerente, se observă predilecția stabilirii populațiilor în multe din văile și microregiunile bazinului bârlădean, cum este cazul așezărilor de la Podu Turcului - Bacău, Gohor - Galați, pe
Evoluţii etno-demografice şi culturale în Bazinul Bârladului (secolele VI-XI) by George Dan HÂNCEANU () [Corola-publishinghouse/Science/100954_a_102246]
-
fost expusă unei arderi incomplete, fapt evidențiat de culoarea vaselor: brun-roșcate, roșietice și cu pete vizibile, și de miezul cenușiu. În cadrul aceleiași categorii mai există încă două variante, unele cu aspect făinos, de culoare cenușie-neagră, altele modelate dintr-o pastă nisipoasă fină, ce conține bucățele mici de calcar, ce dau aspectul poros. Pentru întreaga Moldovă, ea reprezintă 30 %, din care un sfert s-a găsit în stațiunile bazinului, potrivit exemplelor de mai jos. b) Vase lucrate la roată, din pastă cu
Evoluţii etno-demografice şi culturale în Bazinul Bârladului (secolele VI-XI) by George Dan HÂNCEANU () [Corola-publishinghouse/Science/100954_a_102246]
-
de comuniune om-natură, fiind indispensabil vieții și pentru desfășurarea ocupațiile umane. Respectivul areal geografic prezintă trăsăturile unor depresiuni colinare, care au un pronunțat caracter de stepă. Astfel, Bârladul cu afluenții săi străbat șesuri și văi aflate în vecinătatea unor dealuri nisipoase, instabile. Totodată, abundența apei, terenurile bune pentru agricultură și păstorit, de pe terasele văilor și șesurilor, au asigurat condiții optime pentru o intensă locuire și au facilitat posibilitatea comunicării, a legăturilor dintr-o parte în alta a teritoriului Moldovei. Se observă
Evoluţii etno-demografice şi culturale în Bazinul Bârladului (secolele VI-XI) by George Dan HÂNCEANU () [Corola-publishinghouse/Science/100954_a_102246]
-
unor izvoare ale Pârâului Albești, s-au descoperit fragmente ceramice diverse, care indică prezența unei stațiuni arheologice, cu niveluri de locuire neîntrerupte, din secolele V-VI și până în veacurile X-XI. Ceramica este reprezentată de vasele-borcan lucrate la roată, din pastă nisipoasă, ce are în compoziție și cioburi pisate (secolele V-VI) ori sunt modelate la mână, dintr-o pastă grosieră, uneori decorate cu alveole și incizii (secolele VI-VII). Fragmentele specifice veacurilor VIII-XI sunt făcute la roată, dintr-o pastă nisipoasă
Evoluţii etno-demografice şi culturale în Bazinul Bârladului (secolele VI-XI) by George Dan HÂNCEANU () [Corola-publishinghouse/Science/100954_a_102246]
-
nisipoasă, ce are în compoziție și cioburi pisate (secolele V-VI) ori sunt modelate la mână, dintr-o pastă grosieră, uneori decorate cu alveole și incizii (secolele VI-VII). Fragmentele specifice veacurilor VIII-XI sunt făcute la roată, dintr-o pastă nisipoasă, cu urme de mică în compoziție, dar se remarcă și categoria celor fine, cenușii, cu decor incizat și lustruit. Cercetare Gh. Coman, 1969. Materialul este în colecția Muzeului Județean „Ștefan cel Mare” Vaslui. Bibliografie: Coman 1980c, p. 46; Teodor 1997c
Evoluţii etno-demografice şi culturale în Bazinul Bârladului (secolele VI-XI) by George Dan HÂNCEANU () [Corola-publishinghouse/Science/100954_a_102246]
-
Coman 1980c, p. 108. 3. Alexandru Vlahuță, fost Pleșești (comuna Alexandru Vlahuță), județul Vaslui a) Capul Dealului: pe interfluviul din marginea estică a satului s-au descoperit fragmente ceramice, de la vase-borcan, de dimensiuni mici, făcute la roată, dintr-o pastă nisipoasă, amestecată cu cioburi pisate sau microprundișuri, de culoare cenușie ori brun-cărămizie (secolele V-VI), unele având ornamente incizate (secolele VIII-IX și X-XI). Cercetare Gh. Coman, 1970. Materialul se află în colecția Muzeului Județean „Ștefan cel Mare” Vaslui. Bibliografie: Coman 1980c
Evoluţii etno-demografice şi culturale în Bazinul Bârladului (secolele VI-XI) by George Dan HÂNCEANU () [Corola-publishinghouse/Science/100954_a_102246]
-
3 km sud de gara aceleiași localități, pe un promontoriu situat între calea ferată și Râul Bârlad, s-au găsit fragmente ceramice făcute la roată, cu decor incizat în variante diferite, caracteristice veacurilor X-XI, precum și o fusaiolă plată, din pastă nisipoasă, de culoare roșietică, din aceiași perioadă. Cercetare I. Ioniță, 1958. Materialul se află la Institutul de Arheologie Iași. Bibliografie: Zaharia N., Petrescu-Dîmbovița, Zaharia Em. 1970, p. 311, 615 (pl. CCXXXIX/16); Coman 1980c, p. 56, nota 5. f) Vatra satului
Evoluţii etno-demografice şi culturale în Bazinul Bârladului (secolele VI-XI) by George Dan HÂNCEANU () [Corola-publishinghouse/Science/100954_a_102246]
-
Vaslui a) Fața satului: la aproximativ 500m sud de sat, pe stânga Pârâului Bogdana, s-au găsit fragmente ceramice modelate la mână, de aspect zgrunțuros, cenușii, specifice secolelor V-VI și VII-VIII. Alte fragmente erau lucrate la roată, din pastă nisipoasă și ornamentate cu striuri orizontale și vălurite, datate în veacurile X-XI. Cercetare Gh. Coman și R. Maxim-Alaiba, 1976. Materialul aparține Muzeului Județean „Ștefan cel Mare” Vaslui. Bibliografie: Coman 1979a, p. 75; Coman 1980c, p. 80-81; Teodor 1997c, p. 51. 16
Evoluţii etno-demografice şi culturale în Bazinul Bârladului (secolele VI-XI) by George Dan HÂNCEANU () [Corola-publishinghouse/Science/100954_a_102246]
-
doar 200m de podul ce traversează apa, s-au găsit numeroase fragmente de vase, unele modelate cu mâna, din pastă grosieră, cu cioburi pisate în compoziție, specifice secolelor V-VI și VI-VII, dar și lucrate la roată, din pastă nisipoasă, caracteristice veacurilor VIII-IX și X-XI. Cercetare Gh. Coman, 1968, 1975. Materialul este la Muzeul Județean „Ștefan cel Mare” Vaslui. Bibliografie: Coman 1980c, p. 93-94; Teodor 1997c, p. 72. b) Marginea sudică a satului (Pereschivul Mic): pe dreapta Pârâului Pereschivul Mic
Evoluţii etno-demografice şi culturale în Bazinul Bârladului (secolele VI-XI) by George Dan HÂNCEANU () [Corola-publishinghouse/Science/100954_a_102246]
-
est de sat și la 600m nord de fosta fermă, s-au descoperit fragmente ceramice din secolele V-VI și VI-VII, modelate la mână, cu cioburi pisate în interiorul pastei și cu decoruri alveolate pe buze, precum și fragmente din pastă nisipoasă, făcute la roata înceată, cu ornamente incizate, specifice culturii Dridu (secolele VIII-IX și X-XI). Cercetare Gh. Coman, 1964. Materialul este la Muzeul Județean „Ștefan cel Mare” Vaslui. Bibliografie: Coman 1980c, p. 96; Teodor 1997c, p. 72. c) Ghilahoi: la confluența
Evoluţii etno-demografice şi culturale în Bazinul Bârladului (secolele VI-XI) by George Dan HÂNCEANU () [Corola-publishinghouse/Science/100954_a_102246]
-
Ștefan cel Mare” Vaslui. Bibliografie: Coman 1980c, p. 161; Teodor 1997c, p. 74. 41. Crasna (comuna Albești), județul Vaslui a) Crăciunești: în partea nord-estică a satului, la circa 200-300m, s-au identificat fragmente de vase modelate la mână, din pastă nisipoasă, unele decorate cu incizii, datate în veacurile VII-VIII și X-XI. Cercetare Gh. Coman, 1964. Materialul se găsește în colecția Muzeului Județean „Ștefan cel Mare” Vaslui. Bibliografie: Coman 1969b, p. 289; Coman 1980c, p. 46-47; Teodor 1997c, p. 75. b) Podul
Evoluţii etno-demografice şi culturale în Bazinul Bârladului (secolele VI-XI) by George Dan HÂNCEANU () [Corola-publishinghouse/Science/100954_a_102246]
-
ulterior s-a revenit asupra datării, fiind rectificată pentru secolele IX-X); Maxim-Alaiba 1993, p. 355-359. 59. Gara Roșiești (comuna Roșiești), județul Vaslui a) Arămoasa: la aproximativ 1,5 km sud-vest de sat s-au identificat fragmente de vase din pastă nisipoasă, cu decor incizat, specifice veacurilor VIII-IX și X-XI. Cercetare Gh. Coman, 1963. Materialul este la Muzeul Județean „Ștefan cel Mare” Vaslui. Bibliografie: Coman 1980c, p. 223; Teodor 1997c, p. 140. b) Cimitir: în marginea nord-estică a satului, pe partea stângă
Evoluţii etno-demografice şi culturale în Bazinul Bârladului (secolele VI-XI) by George Dan HÂNCEANU () [Corola-publishinghouse/Science/100954_a_102246]
-
amintit, situat în jurul a două mici pârâuri, s-au identificat fragmente ceramice din perioada secolele V-VI și până în veacurile X-XI, fapt ce atestă o așezare cu straturi de cultură neîntrerupte. Fragmentele provin de la vase-borcan lucrate la roată, din pastă nisipoasă, amestecată cu cioburi pisate sau microprundișuri, fapt ce le conferă un aspect zgrunțuros. De culoare cenușie ori brun-cărămizie, fragmentele au fundul plat, tăiat cu sfoara, specifice veacurilor V-VI. Unele sunt lucrate la roată și au decoruri incizate orizontal, iar
Evoluţii etno-demografice şi culturale în Bazinul Bârladului (secolele VI-XI) by George Dan HÂNCEANU () [Corola-publishinghouse/Science/100954_a_102246]
-
cel Mare” Vaslui. Bibliografie: Coman 1980c, p. 169, nota 1 (material datat greșit în secolele XI-XII). 79. Mânzați (comuna Ibănești), județul Vaslui a) Corbu: la 500m sud de sat s-au identificat fragmente de la vase-borcan făcute la roată, din pastă nisipoasă, amestecată cu cioburi pisate ori cu microprundișuri, de culoare cenușie sau cărămizie (secolele V-VI, VII-VIII), unele având și decoruri incizate, grupate în partea superioară a recipientelor (secolele VIII-IX). Cercetare Gh. Coman, 1960. Materialul se găsește în colecția Muzeului Județean
Evoluţii etno-demografice şi culturale în Bazinul Bârladului (secolele VI-XI) by George Dan HÂNCEANU () [Corola-publishinghouse/Science/100954_a_102246]