1,132 matches
-
opalină" (Copacul); 3. Setea de absolut, în înțeles platonician, admirația pentru "perfecțiuni poliedrale" duce cu gândul la increat, la "oul dogmatic"; principiul lumii este prezent în microcosm și macrocosm și trebuie contemplat în starea lui pură: "E dat acestui trist norod/ Și oul sterp, ca de mâncare/ Dar viul ou, la vârf cu plod/ Făcute să-l privim la soare!" (Oul dogmatic); 4. Conflictul dramatic al ființei umane între contemplația apolinică și trăirea dionisiacă se rezolvă prin armonizarea lor; ideea devine
Dicţionar de scriitori canonici români by George Bădărău [Corola-publishinghouse/Science/1401_a_2643]
-
să cred/ că lumea e o cântare". Poetul trăiește în singurătatea lucrurilor, visează miracole, are viziuni personale, undeva între "coperișele iadului" și "muntele cu crini", între vinovăție și neprihănire: "Închis în cercul aceleiași vetre/ fac schimb de taine cu strămoșii/ norodul spălat de ape subt pietre". Prin taine înțelegem " Poveștile sângelui uitat de mult", energiile secrete, tăcerea dintâi, muțenia primei vârste, negarea cuvântului: "Cu cuvinte stinse în gură/ am cântat și mai cânt marea trecere,/ somnul lumii, îngerii de ceară". Poetul
Dicţionar de scriitori canonici români by George Bădărău [Corola-publishinghouse/Science/1401_a_2643]
-
prinză ca să fie toți lăcuitorii înliniștiți și în odihnă și făr’ de grijă și frică de făcători de rele. Și deosăbit iarăși am mai avut poruncă ca pe la conacele unde vom merge prin sate, să cercetăm și să judecăm pricinile norodului ce vor avea unii cu alții.“ Iată cum domnul Mavrogheni îi scoate din „amorțeală“ pe judecătorii divanului din Craiova, obligându-i să meargă din județ în județ și din sat în sat, ascultând și oferind ajutor norodului. Mergând până la Ioan
În şalvari şi cu işlic: biserică, sexualitate, căsătorie şi divorţ în Ţara Românească a secolului al XVIII-lea by Constanţa Ghiţulescu () [Corola-publishinghouse/Science/1322_a_2878]
-
să judecăm pricinile norodului ce vor avea unii cu alții.“ Iată cum domnul Mavrogheni îi scoate din „amorțeală“ pe judecătorii divanului din Craiova, obligându-i să meargă din județ în județ și din sat în sat, ascultând și oferind ajutor norodului. Mergând până la Ioan Caragea care anunță odată cu insta larea în scaun că va avea totdeauna „ușile deschise pentru orice pricină a norodului“. Și Alexandru vodă Suțu, încă de la 15 ianuarie 1821, cerea mitropolitului și veliților boieri „să vă adunați de
În şalvari şi cu işlic: biserică, sexualitate, căsătorie şi divorţ în Ţara Românească a secolului al XVIII-lea by Constanţa Ghiţulescu () [Corola-publishinghouse/Science/1322_a_2878]
-
Craiova, obligându-i să meargă din județ în județ și din sat în sat, ascultând și oferind ajutor norodului. Mergând până la Ioan Caragea care anunță odată cu insta larea în scaun că va avea totdeauna „ușile deschise pentru orice pricină a norodului“. Și Alexandru vodă Suțu, încă de la 15 ianuarie 1821, cerea mitropolitului și veliților boieri „să vă adunați de astăzi înainte cu toții la domneasca noas tră Curte“ spre a judeca „pricinile obștești“ ce „s-au înmulțit încât nu să poate trece
În şalvari şi cu işlic: biserică, sexualitate, căsătorie şi divorţ în Ţara Românească a secolului al XVIII-lea by Constanţa Ghiţulescu () [Corola-publishinghouse/Science/1322_a_2878]
-
Nicolae“ etc. Programul soborului poate fi cu greu deslușit din analiza documentelor. Reforma domnului Alexandru Ipsilanti prevede un orar stabil pentru fiecare departament de judeca tă, cu zilele săptămânii când boierii judecători trebuie să se întâlnească pentru a judeca pricinile norodului. În paralel, el hotărăște și perioada în care nu au loc judecăți, și anume: „pe vremea arăturilor, adică primăvara în toată luna lui aprilie, nici pe vremea secerișului în toată luna lui iulie, nici pe vremea culesului de vii de la
În şalvari şi cu işlic: biserică, sexualitate, căsătorie şi divorţ în Ţara Românească a secolului al XVIII-lea by Constanţa Ghiţulescu () [Corola-publishinghouse/Science/1322_a_2878]
-
-și soțul în fața întregului sobor. Alteori apărarea se înfățișează ca o confuzie și o incoerență profundă între adevăr și minciună, între mărturisirea și negarea acelorași fapte. Pitacul domnului Ioan Caragea din 23 decembrie 1815 surprinde perfect aceste „abilități“ experimentate de norod în fața instanțelor și cere judecătorilor - se adresează mitropolitului, episcopilor, marilor boierilor - mare vigilență și mai ales ochii largi deschiși: „totdeauna iaste vârtos la pricini dă judecăți, este cu anevoie a să găsi și a să vâna adevărul pentru că și căutându
În şalvari şi cu işlic: biserică, sexualitate, căsătorie şi divorţ în Ţara Românească a secolului al XVIII-lea by Constanţa Ghiţulescu () [Corola-publishinghouse/Science/1322_a_2878]
-
pe cele le gate direct de familia sa. Elaborare și validare În Carte de Învățătură către preoți, mitropolitul Antim Ivireanul oferă acestora date importante cu privire la maniera de redactare a unor acte importante care vor guverna din ce în ce mai des viața socială a norodului. Este vorba de testamente și foi de zestre. El oferă un formular care, din acel moment, începe să fie folosit din ce în ce mai frecvent. După cum se poate observa, mitropolitul atribuie întreaga responsabilitate a alcătuirii unei foi de zestre pre o tu lui
În şalvari şi cu işlic: biserică, sexualitate, căsătorie şi divorţ în Ţara Românească a secolului al XVIII-lea by Constanţa Ghiţulescu () [Corola-publishinghouse/Science/1322_a_2878]
-
subiect de bârfă în celelalte case boierești, de „batjocora lumii“, după cum se exprimă unul dintre ei. Pe lângă cinste, un boier are de apărat și noblețea rangului, el este „bla go rod nic“, adică de neam ales, cu totul deosebit de restul norodului. O se rie de constrângeri sociale apar țin acestei categorii sociale, iar unele dintre ele se re fe ră la con dui tă. Când ajung în fața mitropolitului, care în astfel de situații se ocupă personal de împricinații no bili, acestalere
În şalvari şi cu işlic: biserică, sexualitate, căsătorie şi divorţ în Ţara Românească a secolului al XVIII-lea by Constanţa Ghiţulescu () [Corola-publishinghouse/Science/1322_a_2878]
-
neamului său și că ajutorul nu poate veni decât de la Dumnezeu. Apelul la moașe, doftorițe sau alți șarlatani itineranți apare ca o rază de speranță în viața lor amărâtă. Din acest motiv, Mița doftoreasa se bucură de succes în rândul norodului. Ea se laudă tuturor că are darul vindecării și, printr-o singură atingere, poate pe „orbi să-i facă cu ochi, <pe> șchiopi cu picioare“, sau să vindece de orice boală. Darul l-a căpătat în urma epilepsiei de care ea
În şalvari şi cu işlic: biserică, sexualitate, căsătorie şi divorţ în Ţara Românească a secolului al XVIII-lea by Constanţa Ghiţulescu () [Corola-publishinghouse/Science/1322_a_2878]
-
vindecării și, printr-o singură atingere, poate pe „orbi să-i facă cu ochi, <pe> șchiopi cu picioare“, sau să vindece de orice boală. Darul l-a căpătat în urma epilepsiei de care ea însăși suferă. În fața unor astfel de promisiuni, norodul dă năvală, cu speranța că poate Dumnezeu își va revărsa darul și asupra lui. Dacă poporul se lasă înșelat cu ușurință, nu ace lași lucru se întâmplă cu trimisul domnesc. Cer ce tând în stânga și-n dreapta, în rândul bolnavi
În şalvari şi cu işlic: biserică, sexualitate, căsătorie şi divorţ în Ţara Românească a secolului al XVIII-lea by Constanţa Ghiţulescu () [Corola-publishinghouse/Science/1322_a_2878]
-
lași lucru se întâmplă cu trimisul domnesc. Cer ce tând în stânga și-n dreapta, în rândul bolnavi lor tratați de Mița, n-a găsit nici unul vindecat. Așa că medelnicerul conchide, „din patima epilepsii ce are, s-au deșteptat în fandasii și norodul, înșelându-se la multele ei basme, singuri, nechemați aleargă la dânsa și cu toate că din cei ce năzuiesc la dânsa, nici unul nu și-a aflat ajutorul, dar părăsire nu fac“. Pentru a pune capăt acestui cerc vicios, Șerban Andronescu propune protejarea
În şalvari şi cu işlic: biserică, sexualitate, căsătorie şi divorţ în Ţara Românească a secolului al XVIII-lea by Constanţa Ghiţulescu () [Corola-publishinghouse/Science/1322_a_2878]
-
înșelându-se la multele ei basme, singuri, nechemați aleargă la dânsa și cu toate că din cei ce năzuiesc la dânsa, nici unul nu și-a aflat ajutorul, dar părăsire nu fac“. Pentru a pune capăt acestui cerc vicios, Șerban Andronescu propune protejarea norodului de o așa amăgitoare, prin trimiterea ei în surghiun la schitul Ostrov. Vânzători de speranțe și iluzii, acești șarlatani se bucură de un mare succes la public. Rezultatele muncii lor nici nu contează în ultimă instanță, în prim-plan aflându
În şalvari şi cu işlic: biserică, sexualitate, căsătorie şi divorţ în Ţara Românească a secolului al XVIII-lea by Constanţa Ghiţulescu () [Corola-publishinghouse/Science/1322_a_2878]
-
pur și simplu. O femeie adulteră, de pildă, poate fi bătută, într-o scurtă perioadă de timp, de mai multe ori: când este prinsă asupra faptului de către strajă, apoi la spătărie și în fine la Mitropolie. O altă sancțiune aplicată norodului este „darea prin târg“. Numai anumite vini se pedepsesc cu târgul: adulterul și bigamia. Nu trebuie considerat că asta îi scutește pe bigami sau pe adulteri de bătaie, de regulă pedepsele se combină între ele. Darea prin târg presupune plimbarea
În şalvari şi cu işlic: biserică, sexualitate, căsătorie şi divorţ în Ţara Românească a secolului al XVIII-lea by Constanţa Ghiţulescu () [Corola-publishinghouse/Science/1322_a_2878]
-
atinge cea mai mare parte a populației, reprezentarea pedepsei devine o necesitate. „Să fie pildă și altora“ cu aceste cuvinte se încheie aproape toate hotărârile soborului. Caracterul public al pedep sei devine o miză și asigură difuzarea acesteia în rândul norodului purtat de curiozitate în fața supliciului. Chiar și locurile depunere în practică se aleg astfel în cât să dea po si bi li tatea unui număr cât mai mare de oameni să privească „spe ctacolul supli ciului“: curtea Mitropoliei, târgul, biserica
În şalvari şi cu işlic: biserică, sexualitate, căsătorie şi divorţ în Ţara Românească a secolului al XVIII-lea by Constanţa Ghiţulescu () [Corola-publishinghouse/Science/1322_a_2878]
-
pentru a le impune, mitropolitul se vede obligat să fie ceva mai tran șant și să opereze mai repede afacerea începută. Pentru restul populației însă accepta rea unui compromis are în general și o latură coercitivă. În fața ne ști inței norodului și a fricii de cei mari și puternici, clericii își încep cercetarea prin oferirea primului com promis: zapisul de împăcare cu angajamente de îndreptare din partea ambelor părți. Pentru a-l impune se utilizează trei tipuri de amenințări: rapor tul între
În şalvari şi cu işlic: biserică, sexualitate, căsătorie şi divorţ în Ţara Românească a secolului al XVIII-lea by Constanţa Ghiţulescu () [Corola-publishinghouse/Science/1322_a_2878]
-
di vi zii“. Lo cul ne bu ni lor este tot la mănăstire. Ig na tie ie ro diacon, căruia i „s-au întâmplat de s-au smintit mintea și nebun de multă vreme umblând pă ulițele Bucureștilor spre râsul norodului“, este închis la Snagov; la aceeași mănăstire ajunge și Nicolae care dă foc caselor din mahalalele Bucureștilor, sau Ioan Pricea care a fost un „nebun cu minte“ până când, într-un acces de furie, și-a omorât tatăl. În aceste cazuri
În şalvari şi cu işlic: biserică, sexualitate, căsătorie şi divorţ în Ţara Românească a secolului al XVIII-lea by Constanţa Ghiţulescu () [Corola-publishinghouse/Science/1322_a_2878]
-
te ispravnicilor să-i strângă la biserică, obligându-i „să se ispovidească și să se grijească, parte bărbătească și parte femeiască cu copiii lor“. Mergând la biserică de „frica poruncii“ și nu „pentru dragostea lui Dumnezeu“, cum notează Dionisie Eclesiarhul, norodul revine la vechi le obiceiuri odată pericolul înlăturat. Hotărârea se transcrie într-o „carte de judecată“. Teoretic, toți ac to rii sociali care au trecut prin instanță și care au câștigat trebuie să primească o astfel de carte cu rezultatul
În şalvari şi cu işlic: biserică, sexualitate, căsătorie şi divorţ în Ţara Românească a secolului al XVIII-lea by Constanţa Ghiţulescu () [Corola-publishinghouse/Science/1322_a_2878]
-
con ju ga le. Toate aceste mecanisme fac parte dintr-o strategie menită săpună clar în lumină dife rențele dintre elită și popor. Boierii vor constitui moto rul procesului de „privatizare“ și civilizare început acum în forme abia perceptibile. Viața norodului curge mai departe în spațiul public, iar moda li ta tea de or ga ni za re a spațiu lui de locuit, maniera de funcțio na re a sistemului juridic scot în evidență gra ni ța fragi lă dintre public
În şalvari şi cu işlic: biserică, sexualitate, căsătorie şi divorţ în Ţara Românească a secolului al XVIII-lea by Constanţa Ghiţulescu () [Corola-publishinghouse/Science/1322_a_2878]
-
convins cum era că "din cenușa-i sălta-va România". O asemenea convingere se întâlnește mai în toate scrierile de seamă ale epocii. E destul să amintim, dacă mai era nevoie, splendidul poem al renașterii noastre, care e Cântarea României. "Norodul trebuie să se ispășească și să se curețe de păcatele sale", căci "prin ispitele suferinței numai se curăță noroadele". Suferința, "divina necunoscută", după o expresie celebră, e un factor al istoriei. Suportabilă, cât timp nu pare absurdă, ea nutrește la
[Corola-publishinghouse/Science/1451_a_2749]
-
de seamă ale epocii. E destul să amintim, dacă mai era nevoie, splendidul poem al renașterii noastre, care e Cântarea României. "Norodul trebuie să se ispășească și să se curețe de păcatele sale", căci "prin ispitele suferinței numai se curăță noroadele". Suferința, "divina necunoscută", după o expresie celebră, e un factor al istoriei. Suportabilă, cât timp nu pare absurdă, ea nutrește la limită explozii ce purifică, instituind noi echilibre, dacă nu cade în exces de voluntarism și vindictă. Epoca regenerării, la
[Corola-publishinghouse/Science/1451_a_2749]
-
află chiar în altarul mănăstirii Dervent, comuna Ostrov, jud. Constanța. Legenda spune că acest izvor ar fi apărut din vârful toiagului Sfântului Apostol Andrei atunci când acesta i-ar fi cerut lui Dumnezeu să-i dea apă curată spre a boteza noroadele din această parte de lume. Izvorul nu curge însă decât de la data sărbătorii „Izvorul Tămăduirii” și până la 15 august, sărbătoarea „Adormirii Maicii Domnului”. Un izvor cu proprietăți tămăduitoare a apărut miraculos în spatele altarului Bisericii Grecești din Brăila. Biserica Greacă din
Automasajul, Hidroterapia Si Zooterapia. Terapii Alternative by VIOLETA BIRO [Corola-publishinghouse/Science/1870_a_3195]
-
domnitorului enumeră "omnibus suis armigeris boiaris vulgaris eorum lingua dictis, suis vero omnes terrigenae, bona hereditaria in Moldavia habentes et alii omnes curienses notabiliores" și face, astfel, distincția între suita de boieri a domnului și cea de curteni. Poporul ("tot norodul" sau "tot poporul") are un rol secundar. Răspunsul prin aclamații ("cu glas mare") este un consimțământ "decorativ" al alegerii (laudatio), o practică ce amintește de Veneția cu prilejul alegerii dogelui, după căderea Republicii 639. În privința structurii Adunărilor de stări, se
Europa monarhiei stărilor by Gheorghe Bichicean () [Corola-publishinghouse/Science/1436_a_2678]
-
indicat printr-un apelativ neobișnuit, pe care culegătorul nu îl poate glosa și îl marchează cu un sic: "Sfânta verdeleancă". "Ce umblu, ce caut / Sfânta verdeleancă / Fiul lui Dumnezeu, / Care-i mai marele cerurilor / Și al pământu-lui / Și al tuturor noroadelor. De văzut, nu l-am văzut, / Dar de auzit / L-am auzit, / Când l-au prins cânii de Jidovi." 24 Termenul verdeleancă nu apare în DLR, nici la Scriban, nici la I.A. Candrea, nici la Tiktin; nu se regăsește
[Corola-publishinghouse/Science/1560_a_2858]
-
simbolice de unde cărturarii vremii ambiționează să modeleze mințile și spiritele în domenii tot mai vaste, cel mai adesea cu sentimentul și conștiința necesității și importanței propriului act de pionierat, ca și al nevoii de explicitare, de inițiere și învățare a norodului. Ele schițează contururile unui univers bibliocentric (în sens etimologic), dacă putem spune astfel, unde înseși modelele umane se definesc în funcție de raporturile cu cartea ale protagoniștilor, iubitori ori ctitori de carte, în ipostaze diferite, de la simplul cititor la autor, traducător, diortositor
[Corola-publishinghouse/Science/1560_a_2858]