10,880 matches
-
bucată spectaculoasă că "Pinii din Romă" de Respighi, capabilă să pună în valoare posibilitățile actuale ale orchestrei, arta de interpretare a diverselor partide. Muți, după opinia mea, este un muzician rasat, exigent și riguros, dar sensibil, un adevărat artist al nuanțelor. Că bis, el a interpretat uvertura "Forza del destino" de Verdi, amintind tuturor că rămâne un pasionat al operei. Un concert cu repertoriu popular, de mare accesibilitate a prezentat Orchestră Națională a Ucrainei, dirijata de Misha Katz, avându-l la
În căutarea lui Enescu și concerte la sala Pleyel din Paris by Mihai Alexandru Canciovici () [Corola-journal/Journalistic/17415_a_18740]
-
care îl "apără" interjecțional (Leonida Lari, George Alboiu) sau chiar printr-un fel de răgete de rinoceri scufundați până la grumaz în nămol (Nicolae Danciu Petniceanu, I. T. Lazăr). Privind totul de foarte sus, de acolo de unde nu se mai sesizează nuanțele, înțelegem că în această dispută sunt angajate singurele forțe pe care le mai ia în considerare societatea românească de azi ca utilizatoare de cultură (de fapt, de pseudocultură). Intelectualii de elită nu mai contează ca un for de arbitraj, nu
CONTESTAREA LUI EMINESCU ÎN STIL HIP-HOP by Alex. Ștefănescu () [Corola-journal/Journalistic/17407_a_18732]
-
Nicolae Breban își repetă apăsat convingerea: "calitatea unei cărți - am mai spus-o și adesea am fost ascultat cu zîmbete! - vine, nu în ultimul rînd, din cantitatea expunerii, din polidonia, din capacitatea de a epuiza toate sau aproape toate consecințele, nuanțele, fațetele unei probleme sau unui caz uman major[...]. Eu nu afirm că romanele actuale, scurte, sunt ratate; nu, ele, în cazul că sunt bune, reușite, arată exemplul acomodării "instinctive", firești, ale cantității la tema propusă. Iar tema, dacă nu e
Actualitatea by Cronicar () [Corola-journal/Journalistic/17418_a_18743]
-
comparabil doar cu un film de Sergiu Nicolaescu, Dezastrul ține să spună totul. Dar nimic nou. E un inventar de informații comune oricărui manual mediocru de istorie, dar înțesat cu personaje instrumentă lizate de către autor, investite cu firi clare, fără nuanțe, aflate la limita maniheismului și a rizibilului. În fond, ele dau un aer neverosimil istoriei înseși, pe care un narator realist, omniscient și omniprezent, niciodată contrariat, o face să se succeadă în episoade de o rapiditate isteroidă. Întrupări ale unor
O lecturã-pedeapsã by Victoria Luță () [Corola-journal/Journalistic/17446_a_18771]
-
dar percepută ca fiind lipsită de dragoste, o tinerețe studioasa, ănceputuri promițătoare dar marcate de lipsuri ăntr-un teatru modest. Aici se plasează mult discutată aderare la partidul nazist, justificată de Karajan cu o sinceritate rar ăntălnită (dar și cu o nuanță de cinism), pe care mai târziu a ăncercat să o uite (totuși cei mai ănversunati dușmani ai săi nu i-au putut reproșa nimic concret). Oricum, aceasta adeziune i-a ănlesnit lansarea carierei fulminante. Pașii care vor urma demonstrează formidabilul
"Condamnat la succes" by Elena Zottoviceanu () [Corola-journal/Journalistic/17434_a_18759]
-
pentru ăntregul volum fiindcă an ea găsim și umorul - involuntar - al personajului care nu ăntelege cât de mizerabil este, povestindu-si cu incredibilă candoare ticăloșiile, și tonul sumbru, ambele cu remarcabilă discreție concepute. Există an Cehov o bună chibzuiala a nuanțelor stilistice, căreia ai corespunde de fapt, ăn plan uman, o bună măsură a sentimentelor. Chiar și când șanț cuprinși de isterie, cum i se ăntămplă personajului din"Un duel", chiar când plâng, si plâng atât de des!, protagoniștii lui Cehov
Un compendiu cehovian by Andreea Deciu () [Corola-journal/Journalistic/17436_a_18761]
-
fochistele din cartierul Colentina (...) Cetățeanul se furișează noaptea și dă buzna peste fochiste " ("Libertatea" 2199, 1997, 1); "Pe cetățeanul X.Y. îl lasă rece scrierile lui Eminescu." ("Dilemă", 269, 1998, versiunea pe Internet). Și mai puternică mi se pare această nuanță depreciativa în cazul femininelor cetățeana și în special cetățeanca. Ultimul e derivat cu sufixul -că, azi simțit că popular și învechit. (Oscilația formelor feminine este imperfect demonstrată de secvență următoare, în care apare mai întîi un derivat al substantivului cetățeanca
Ca simplu cetătean... by Rodica Zafiu () [Corola-journal/Journalistic/17466_a_18791]
-
tremura când evocă fiecare din evenimentele acestea și cuvintele nu sunt atât de inspirate pe cât ar voi să fie." De altfel, în mod curent scriitorul se oferă să exprime ceea ce publicistul vrea să comunice, pentru a nu fi sacrificata nici o nuanță și mai ales pentru a realiza cu cititorul acea conectare afectiva care înseamnă mai mult decât simpla transmitere de informații: "Ne asemănam mișcării browniene, acele particule în neîncetata mișcare, si nu o dată mă întreb dacă știm cu toții sensul mișcării noastre
ÎN VÂRTEJUL PUBLICISTICII by Alex. Ștefănescu () [Corola-journal/Journalistic/17462_a_18787]
-
identificat pe bandit, stă numai an cumpănă alegerii celei mai potrivite tactici de a-l ăndepărta, si pentru totdeauna. Pentru aceasta, simpla lui deconspirare ar ajunge, dar nu fără a fi, la rândul ei, lipsită de pericole. De toate aceste nuanțe, Alexandru George a ținut seama, mizând, ăn stratagema pe care o inculca polițistului, pe aportul celor doi, cu probabilitate cunoscători ai lumii celor certați cu legea - Mielușica și baronul Flaimic. Cititorul va afla și an ce măsură a făcut sau
Sub pecetea tainei by Barbu Cioculescu () [Corola-journal/Journalistic/17468_a_18793]
-
le-am conceput purtat de umoriă (334). Umorile, acesta e cuvântul. Un jurnal despre viața proprie și a celor dimprejur are un titlu generic (mă gândesc și la al lui Mircea Zaciu), dat de Sainte Beuve: Mes poisons. Dar există nuanțe. Greșeală lui Cioran a fost, trecând de la cărți la caiete, de a-l schimba pe cinic cu o bocitoare. Vai, vai, cât de mult sufăr! vai, vai, cât șanț de nefericit. Nu omite avertismentele, inutile de altfel, că nu trebuie
Cioran pe fată si pe verso (I) by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/17463_a_18788]
-
avantajul aparent cel mai banal al informaticii: alcătuirea rapidă a unor corpusuri de texte, conținînd micro-contexte în care să se verifice tocmai particularitățile de uz și contextuale ale cuvintelor. Dacă a cere computerului să diferențieze și să înregistreze sensuri și nuanțe contextuale e (încă) o utopie, pîndita de pericolul reducționismului, a-l folosi pentru adunarea rapidă a unui mare număr de contexte e un lucru foarte simplu și eficient: rămînînd că respectivele contexte să fie, totuși, interpretate de specialist - care să
"În caz de..." by Rodica Zafiu () [Corola-journal/Journalistic/17501_a_18826]
-
pianistice acolo unde "clasicul" este și "romantic" sau invers, până la finalul, "capcană" pornire an avânt cu elan irezistibil. Nimic violent; echilibrul este marele câștig al acelei seri. La Nuanjo Mena trebuie să luăm an considerare o calitate esențială; el apreciază "nuanță" cu o observare constantă a sonorității compuse ămpreună cu orchestră. Sunet armonios, plăcut, niciodată confuz sau ostentativ. Așa s-au precizat calitățile acompaniamentului la Concertul de Beethoven și timbralizarea tipică a Simfoniei a IV-a de Brahms. Abila distribuire de
Începutul by Ada Brumaru () [Corola-journal/Journalistic/17504_a_18829]
-
toate studiile monografice apărute până acum - ne arata tot Gheorghe Stratan - au fost fie aproximative, fie parazitate de ideologia comunistă. Spre exemplu, receptarea și critica scrierilor lui Galilei - vorbim iarăși strict de spațiul românesc - au ăntretinut imaginea plata și fără nuanțe a unui savant an perpetua opoziție cu biserică. El era implicit judecat că un spirit antireligios. Or, lucrurile nu stau ăntru totul așa. Galilei nu era un râu catolic, si cu atat mai puțin un ateu. Discuțiile sale cu ănaltii
Galileu, vai, Galileu! by Gabriela Tepes () [Corola-journal/Journalistic/17483_a_18808]
-
de o inocentă infantilă, adorabila an câteva momente cheie. Din păcate, cel de-al patrulea, Bogdan Vodă an Nick pare un intrus pe scena prin jocul sau. Nu este nici "savantul", nici pretinsul "macho", dar este realmente lipsit de orice nuanță an interpretare, ăngrosat mult prea tare că apariție și prin costumul violent și de un ăndoielnic gust pe care-l poartă, nerezolvând personajul. Cui i-e frică de Virginia Woolf?, un spectacol de Radu Gabrea, un spectacol curat și modern
Invitatie la dansul mortii by Marina Constantinescu () [Corola-journal/Journalistic/17487_a_18812]
-
avec lesquels/ mutuellement/ je m^étais entretenu// Ou mets-tu alors leș péchés/ leș faiblesses/ leș vertus hérités. Ou ceux recus/ comme présent!" (Tout m^est long). Uneori, prin traducere, substanța scriptica și emoțională a unui text iese an evidență cu nuanțe proaspete, ceea ce avem impresia că se petrece și an cazul de față. Ioan Tepelea: Exerciții ăntr-o jumătate de vis, Ed. Helicon, Timișoara, 1999, 68 pag., preț nemenționat.
Lirism biologic by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/17497_a_18822]
-
qui en vole inverse se perdent, Un chant îl épuise: caché comme seule la mer Promène leș méduses cachées sous leurs cloches vertes. O adevarată performanță de fidelitate! an schimb, eminesciana Peste vârfuri are parte de o traducere an care nuanțele subtile șanț sacrificate muzicalității: Au-delà des cimes La lune au-delà des cimes passe, Tranquille la forêt bat să feuille, Parmi leș branches d^aulne m'accueille Mélancolique le cor de chasse. Plus lentement, plus en dehors, Plus lointain, toujours plus
Actualitatea by Cronicar () [Corola-journal/Journalistic/17507_a_18832]
-
care a trăit cu sute de ani înaintea mea. Și atunci să mai cred că acela a scris doar pentru o zi? Trecerea de la citire la creație poate fi comparată doar cu un fel de schimbare a anotimpurilor. Bogăția de nuanțe intermediare e atat de mare încât nici nu-ți dai seama când din receptor ai devenit creator. Răspunderea celui dintâi comunica cu răspunderea celui de-al doilea. Abia atunci înțelegi cât de precară este formula "a face literatura". Nu textul
Literatura împotriva zilei by Dan Stanca () [Corola-journal/Journalistic/17547_a_18872]
-
ar părea nedrept încercarea unei ierarhii, desfacerea unui mecanism gîndit în funcție de fiecare rotita și învîrtit de ea. Totuși, l-aș numi pe Șerban Ionescu, care are numeroase apariții și roluri și pe care le realizează cu o bucurie extraordinară a nuanțelor. La fel, Ana Ciontea în Rebecca cea inocentă, naivă, copilăroasa și drăgăstoasa, plină de candoare în interpretare, un rol că o mică bijuterie; cred că Ana Ciontea a fost un stimul pentru tînărul Ioan Batinas, pe care l-am descoperit
1001 de nopti în 66 de zile by Marina Constantinescu () [Corola-journal/Journalistic/17521_a_18846]
-
principal merit, precum și trăsătură comună, este ca ți-au plăcut? Că sînt frumoase? Orice ambiție sau efort de sistematizare sînt inevitabile vane, sortite eșecului, contestării. Multe dintre istorisiri se suprapun, au cam aceeași intrigă și aceleași personaje, dar diferă prin nuanță distinctă a farmecului lor. Una e tristă, alta e veselă, chiar dacă îți spun, în mare, același lucru. Convingerea lui Carrière este că toate aceste povestiri aparțin unei lumi comune, pe care nu o numește, pentru că nu se lansează în afirmații
Povesti Pentru cei mari by Andreea Deciu () [Corola-journal/Journalistic/17542_a_18867]
-
de personală, ci mai degrabă cu un scop pur didactic, atrăgînd, de pildă, atenția asupra unor eventuale reluări de teme, motive, personaje, sau morale. Dar, tot el ne avertizează de la început, isi îngăduie și subtile, insesizabile schimbări, de accent, de nuanță. Povestitorul înflorește unde vrea el, la urma urmelor. Plăcerea istorisirii e o formă de inspirație, o resimțim cu toții în micile noastre exerciții narative cotidiene, cînd adăugăm un minuscul detaliu ici, omitem altul dincolo, totul doar pentru că există un entuziasm al
Povesti Pentru cei mari by Andreea Deciu () [Corola-journal/Journalistic/17542_a_18867]
-
începînd cu anii ^30, de cele mai leșinate și mai schematice narațiuni, descinzînd direct din sub-literatură și uzînd de toate trucurile lacrimogene; narațiunea a devenit previzibilă în cel mai înalt grad, personajele s-au împărțit în îngeri și demoni, fără nuanțe intermediare etc. Dacă trecem dincolo de stratul ideologic ocazional, regăsim în proza sovietică la care ne referim toate clișeele românului popular și ale românului foileton. Această trăsătură a existat și în poezie, unde cuvintele ură și iubire ajung polii semantici ai
Un antiideolog (II) by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/17568_a_18893]
-
o discuție nesfârșita și o carte pe măsură, insă autorul în cauză își delimitează clar teritoriul: o anume literatura (Peltz, Istrati, Vinea etc.) mai puțin cunoscută de cititorul de rand și, în general, foarte puțin comentată. Poate de aceea o nuanță exotică a cărții este însăși alegerea bibliografiei. Cartea să cuprinde câteva voci distincte, lucru destul de rar întâlnit într-o carte de studii. Există un Vighi teoretician și filosof care nu-și intra deloc în rol pentru ca temă aleasă nu-i
Tentatii by C. Rogozanu () [Corola-journal/Journalistic/17570_a_18895]
-
pentru glorie și onoare, creînd o atmosferă mult prea tipică românilor noștri din ultimii ani, cu mode, cu mobíle, cu haine tip APACA și treninguri Nike. Dacă în prima parte a spectacolului este o abundență de fantezie, de detalii, de nuanțe, de găselnițe, firește pe direcția stabilită de regizor, în actul III (mai ales) și IV, imaginația și verva imaginativa dau semne de oboseală iar spectatorul, de plictis. Caută să mai descopere cîte un truc, cîte un amănunt subtil încărcat de
Aria scrisorii pierdute by Marina Constantinescu () [Corola-journal/Journalistic/17574_a_18899]
-
se arătă a fi unul din cei mai eficienți antiideologi ai noștri. Am comentat, cu cîtva timp în urmă, în cîteva articole, atitudinea unui alt universitar bucureștean, ale cărui Idei inoportune dizolvau, în impact cu conștiința noastră eliberată de cenzură, nuanță voita de ironie, spre a rămîne chiar astfel: inoportune. Fostul ideolog de înaltă clasa - faptul că e dublat de un cărturar nu i-a schimbat orientarea - susținea între altele existența unei "literaturi sovietice" sau, prin extensie, "realist-socialiste", valida în planul
Un antiideolog (I) by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/17584_a_18909]
-
Graur, de pildă în "Capcanele" limbii române (București, 1976, p. 48-49): condescendenta "se folosește cînd un om în vîrstă se pleacă la problemele unui copil, cînd un superior arată interes și bunăvoință unui subaltern. Verbul a condescinde are totdeauna o nuanță de batjocură (mai de mult se spunea a catadicsi)". După Graur, folosirea incorectă a substantivului, cu sensul "respect", ar avea drept cauză prețiozitatea, "goana după cuvinte pompoase". Folosirea cuvintelor condescendent și condescendenta cu sensuri schimbate, care le transformă în simple
Condescendentă by Rodica Zafiu () [Corola-journal/Journalistic/17589_a_18914]