9,387 matches
-
memorialistul se disculpă din timp, așezând accentul său critic altundeva decât în planul ideației: „Necontestat că Sărmanul Dionis are o concepțiune puternică și că este ieșită dintr-un cap numai ca acela al lui Eminescu, dar e numai concepțiune. Ca nuvelă, adică ca descriere, ca intrare în detaliu, ca punere în relief de caractere, ca viață trăitoare, ea este slabă de tot. Se vede de departe că Eminescu nu mistuise bine ceea ce citise și că nu izbutise să dea Sărmanului Dionis
O ședință de cenaclu by Cosmin Ciotloș () [Corola-journal/Journalistic/2649_a_3974]
-
ca intrare în detaliu, ca punere în relief de caractere, ca viață trăitoare, ea este slabă de tot. Se vede de departe că Eminescu nu mistuise bine ceea ce citise și că nu izbutise să dea Sărmanului Dionis măcar caracterul unei nuvele fantastice” (p. 99). Putem admite sau nu vehemența verdictului, dar, cu un minimum de obiectivitate, e clar că nu-l putem considera neavenit. Interesant e, spuneam, că în ciuda acestor acuze de principiu, George Panu lansează o pistă de interpretare fertilă
O ședință de cenaclu by Cosmin Ciotloș () [Corola-journal/Journalistic/2649_a_3974]
-
că în ciuda acestor acuze de principiu, George Panu lansează o pistă de interpretare fertilă. Consemnând finalul ședinței, care s-a întins până târziu în noapte, acesta stăruie asupra atitudinii lui Eminescu: „Nu-mi aduc aminte bine critica dlui Maiorescu asupra nuvelei, dar știu că a făcut o critică. Cât despre ceilalți, era unanim admis, că aparte de teoria metempsihozei, nuvela era de o extravaganță neiertată ș...ț Eminescu nu a discutat cu noi. Rămăsese istovit după citire, se vedea că citind
O ședință de cenaclu by Cosmin Ciotloș () [Corola-journal/Journalistic/2649_a_3974]
-
a întins până târziu în noapte, acesta stăruie asupra atitudinii lui Eminescu: „Nu-mi aduc aminte bine critica dlui Maiorescu asupra nuvelei, dar știu că a făcut o critică. Cât despre ceilalți, era unanim admis, că aparte de teoria metempsihozei, nuvela era de o extravaganță neiertată ș...ț Eminescu nu a discutat cu noi. Rămăsese istovit după citire, se vedea că citind nuvela trăise viața sărmanului Dionis și avea aerul că chiar la Junimea nu era în elementul său, părându-i
O ședință de cenaclu by Cosmin Ciotloș () [Corola-journal/Journalistic/2649_a_3974]
-
dar știu că a făcut o critică. Cât despre ceilalți, era unanim admis, că aparte de teoria metempsihozei, nuvela era de o extravaganță neiertată ș...ț Eminescu nu a discutat cu noi. Rămăsese istovit după citire, se vedea că citind nuvela trăise viața sărmanului Dionis și avea aerul că chiar la Junimea nu era în elementul său, părându-i rău că nu s-a născut aievea, în timpul bătrânului Alexandru cel Bun” (p. 99). Ultimul paragraf merită subliniat în întregime. Fiindcă, fără
O ședință de cenaclu by Cosmin Ciotloș () [Corola-journal/Journalistic/2649_a_3974]
-
o lectură de cenaclu, ci la un adevărat performance în care metempsihoza se produce nu numai în text, dar și aievea, în timp real. Scena capătă proporții de epifanie pe care condeiul memorialistului o surprinde neîntârziat. Ceea ce nu anulează scăderile nuvelei, dar o salvează, în chip straniu, sub raport artistic. Deranjat de defectele Sărmanului Dionis, pe care le ia cumva personal, junimistul Panu nu omite să pună pe foaie suma de „emoțiuni impersonale” cărora, à contre coeur, le-a căzut pradă
O ședință de cenaclu by Cosmin Ciotloș () [Corola-journal/Journalistic/2649_a_3974]
-
str. Jean Steriadi Între orele 08:00 - 19:00, alimentarea cu energie electrică va fi întreruptă în următoarele zone: - str. Oastei, str. Moldovei, str. Almaș, str. Munteniei, str. Olteniei, str. Surorilor, str. Amintirii, str. Fanionului, str. Dunei, str. Subcetate, str. Nuvelei, str. Lăstărișului, str. Străbună, str. Plaiul Muntelui, str. Limanului, str. Delta Dunării, str. Amiciției, str. Demnității, str. Neamului, str. Vestei, str. Plopului, str. Mezeș, str. Sălcuței, str. Bacului, str. Niagara, str. Modestiei, str. Triumfului, str. Renașterii, str. Razelor, str. Minervei
Luni curentul electric în Capitală, se întrerupe. Vezi aici în ce zone () [Corola-journal/Journalistic/25696_a_27021]
-
cu pas, a supraviețuirii celor doi, cu detaliile literaturii de gen, dar cu un gust pentru apocaliptic pe care, de pildă, romanul lui Defoe nu-l are, invers proporțională cu deconstruirea, la fel de sistematică, a relației tată-fiu. De altfel, în această nuvelă aproape totul e construit pe sistem opozițional: nu doar bifurcarea perspectivei, marcată compozițional sau conflictul mocnit dintre protagoniști, ci și o serie de asimetrii mai subtile. De pildă, izolarea exterioară, sălbăticia, evoluează înspre o izolare, înspre un vid interioar, culminând
În numele tatălui (și al fiului) by Florina Pîrjol () [Corola-journal/Journalistic/2588_a_3913]
-
81,47%, iar în 2010 a scăzut la doar 69,3%, cel mai slab procent de promovabilitate din ultimii zece ani. Este greu de prezis ce se va da anul acesta, pentru că alegerea subiectelor e un fel de loterie. Totuși, nuvela este una din speciile narative care nu s-a mai dat de foarte mult timp. Elevii însă sunt de altă părere. Unii spun că "nu există înteres în ceea ce privește nuvela", adăugând că tot un roman va pica pentru că e mai dificil
Ce subiecte ar putea pica la proba scrisă de Limbă şi Literatură Română, de la Examenul de Bacalaureat 2011 () [Corola-journal/Journalistic/25975_a_27300]
-
anul acesta, pentru că alegerea subiectelor e un fel de loterie. Totuși, nuvela este una din speciile narative care nu s-a mai dat de foarte mult timp. Elevii însă sunt de altă părere. Unii spun că "nu există înteres în ceea ce privește nuvela", adăugând că tot un roman va pica pentru că e mai dificil.
Ce subiecte ar putea pica la proba scrisă de Limbă şi Literatură Română, de la Examenul de Bacalaureat 2011 () [Corola-journal/Journalistic/25975_a_27300]
-
Mircea Anghelescu Proza „literară” a lui Odobescu numără două nuvele istorice și două eseuri, toate patru intrate în orbita școlară foarte devreme și deci binecunoscute tuturor. Istoricului i se prezintă în chip firesc întrebarea dacă se poate vorbi de o evoluție în receptarea, de fapt în înțelegerea acestor texte, și
Pe marginea prozei lui Odobescu by Mircea Anghelescu () [Corola-journal/Journalistic/2605_a_3930]
-
și deci binecunoscute tuturor. Istoricului i se prezintă în chip firesc întrebarea dacă se poate vorbi de o evoluție în receptarea, de fapt în înțelegerea acestor texte, și cum anume a influențat-o trecerea timpului. Inițial, mărturisindu-și modelul în nuvela lui Negruzzi, Odobescu însuși revendică cu modestie pentru cele două nuvele (în scurta prefață la volumașul din 1860) doar osteneala de a fi imitat „forma și limba Letopisiților naționale” și de a fi adunat „datine, numiri și cuvinte bătrânești” spre
Pe marginea prozei lui Odobescu by Mircea Anghelescu () [Corola-journal/Journalistic/2605_a_3930]
-
întrebarea dacă se poate vorbi de o evoluție în receptarea, de fapt în înțelegerea acestor texte, și cum anume a influențat-o trecerea timpului. Inițial, mărturisindu-și modelul în nuvela lui Negruzzi, Odobescu însuși revendică cu modestie pentru cele două nuvele (în scurta prefață la volumașul din 1860) doar osteneala de a fi imitat „forma și limba Letopisiților naționale” și de a fi adunat „datine, numiri și cuvinte bătrânești” spre a ilustra cele două episoade istorice. Mihnea-vodă, apărut în cinci foiletoane
Pe marginea prozei lui Odobescu by Mircea Anghelescu () [Corola-journal/Journalistic/2605_a_3930]
-
spre a ilustra cele două episoade istorice. Mihnea-vodă, apărut în cinci foiletoane din Românul, în octombrie 1857, era doar prima apariție dintr-o serie pe care o implică supratitlul ambițios: Scene istorice din cronicile Țării Românești. Cea de a doua nuvelă istorică cunoscută, Doamna Chiajna, apare însă abia în 1860 și așa, împreună, ele intră în istoria târzie a prozei noastre romantice, în volumașul din 1860 deschis de prefața amintită. Modestia de care vorbeam este însă rodul unei experiențe care temperase
Pe marginea prozei lui Odobescu by Mircea Anghelescu () [Corola-journal/Journalistic/2605_a_3930]
-
pornit la drum cu planuri mai mari. La două luni după apariția lui Mihnea-vodă, în nr.35 din7/19 dec. al aceluiași ziar, apărea un anunț care confirmă proiectul unei serii: „Peste puțin, Rumânul va publica in foița sa o nuvelă nouă, Matei Basarab și Vasile Lupu de d. A.Odobescu. Cei carii au citit pe Mihnea-vodă sântem siguri că vor aștepta cu nerăbdare această nouă lucrare a d.Odobescu, care avu rarul privilegiu de a intra `n aria literară printr-o scriere
Pe marginea prozei lui Odobescu by Mircea Anghelescu () [Corola-journal/Journalistic/2605_a_3930]
-
avu rarul privilegiu de a intra `n aria literară printr-o scriere ce plăcu atât de mult și făcu ca toți să-i recunoască un adevărat talent de scriitor și romancier”. Ca și alte proiecte schițate în manuscrisele sale uitate, nuvela n-a mai apărut și nici proiectul n-a mai fost resuscitat. Putem totuși regăsi un fragment din nuvela abandonată, probabil în lipsa unui conflict literar suficient de productiv, într-o pagină din eseul Câteva ore la Snagov, din 1862, care
Pe marginea prozei lui Odobescu by Mircea Anghelescu () [Corola-journal/Journalistic/2605_a_3930]
-
ca toți să-i recunoască un adevărat talent de scriitor și romancier”. Ca și alte proiecte schițate în manuscrisele sale uitate, nuvela n-a mai apărut și nici proiectul n-a mai fost resuscitat. Putem totuși regăsi un fragment din nuvela abandonată, probabil în lipsa unui conflict literar suficient de productiv, într-o pagină din eseul Câteva ore la Snagov, din 1862, care deschide alte orizonturi în fața scriitorului: în portretul lui Matei Basarab. În trăsăturile acestuia, Odobescu distinge elemente morale și caracterologice
Pe marginea prozei lui Odobescu by Mircea Anghelescu () [Corola-journal/Journalistic/2605_a_3930]
-
interpretarea portretului lui Matei Basarab întregește motivațiile programului său politic și în același timp anunță un parcurs epic, cu întâmplări din lunga domnie a eroului, pe care Odobescu le selectează și le amintește după textele acelorași cronicari folosiți și pentru nuvelele precedente: „Îmi pare că te văd, diplomat inscusit râzând înghesuit în barba-ți căruntă când, cu un cusur subțire, îți bătuși joc de agaoa turcească ce venea spre a te mazili și-l ocoliși, pe dealul Văcăreștilor, cu o guardie
Pe marginea prozei lui Odobescu by Mircea Anghelescu () [Corola-journal/Journalistic/2605_a_3930]
-
L’Invitée (1943). Urmează Le sang des autres (1945, Tous les hommes sont mortels (1946), Les Mandarins, care i-a adus Premiul Goncourt în 1954, Les belles images (1966) și Femeia sfâșiată (La Femme rompue, 1968). Chiar dacă doar una dintre nuvele poartă acest titlu, fiecare dintre personajele lui Simone de Beauvoir este o femeie sfâșiată. În Vârsta discreției, înaintarea în vârstă o îndepărtează pe cerebrala profesoară de literatură franceză de André, soțul ei, și de Philippe, fiul acum căsătorit, revelându- i
Simone de Beauvoir - Femeia sfâșiată by Anca Milu-Vai () [Corola-journal/Journalistic/2754_a_4079]
-
Întâmplare sau nu, dar locuind tot în U.S.A., citeam în 2009, traducerea Marianei Șipoș din l. rusă a roma nului Compromisul (în original, Kompromiss, 1981). Iar în 2012, aceleași oficii de critică literară le-am aplicat volumului de schițe, nuvele și povestiri, intitulat Gea mantanul (în original, Cemodan, 1986). Cartea a apărut sub aceeași semnătură a traducătorului și cu același titular, prozatorul Serghei Dovlatov. Îmi vine extrem de greu să înțeleg pe unii scriitori ai emigrației, indiferent de naționalitatea pe care
DIN NOU DOVLATOV. In: ANUL 5, NR. 28-29, MARTIE-APRILIE 2012 by Marian Barbu () [Corola-journal/Journalistic/93_a_106]
-
demascare, rostește descurajator, dar șugubăț: „Măcar dacă le-ar fi fost rușine de deținut....” În linia realismului de tip clasic, stabilizat în sec. al XIX lea, în mai toate țările europene (la noi, vezi Caragiale, pil duitor fiind finalul din nuvela Două loturi), și Serghei Dov latov „ia cuvântul”, notând evoluția personajelor care l-au sprijinit să-și alcătuiască trama epică (Ciurilin - un an de batalion disciplinar, el, autorul, demobilizat, pe deținutul ne bun „nu l-am mai văzut). Parcă nostalgic
DIN NOU DOVLATOV. In: ANUL 5, NR. 28-29, MARTIE-APRILIE 2012 by Marian Barbu () [Corola-journal/Journalistic/93_a_106]
-
colaborare cu românista Eva Strebingerová (1931-1985). Până în ziua de astăzi, cititorilor cehi le lipsește o ediție reprezentativă din opera lui Eminescu, care să cuprindă nu numai lirica sa, ci și unele titluri din proză: mă gândesc, în primul rând, la nuvela fantastică Sărmanul Dionis. Să sperăm că unul dintre traducătorii de azi va îndeplini această datorie față de poetul național român. Un exemplu ne oferă colegii noștri din Slovacia care au reușit, acum câțiva ani, să publice un volum din lirica eminesciană
Aniversarea lui Eminescu la Praga by Libuse Valentova () [Corola-journal/Journalistic/2777_a_4102]
-
Bobei Raluca Revista franceză Breves, care editează proză scurtă contemporană, va publica antologia "Nouvelles de Roumanie", cu zece nuvele semnate de autori contemporani precum Mircea Nedelciu, Gabriela Adameșteanu, Lucian Dan Teodorovici, Ana Maria Sandu și T.O. Bobe. "Cele zece nuvele pe care vi le propun vă invită să faceți cunoștință cu scriitori care sunt astăzi spuma literaturii contemporane
Revista franceză Breves va publica o antologie de nuvele româneşti by Bobei Raluca () [Corola-journal/Journalistic/22376_a_23701]
-
Bobei Raluca Revista franceză Breves, care editează proză scurtă contemporană, va publica antologia "Nouvelles de Roumanie", cu zece nuvele semnate de autori contemporani precum Mircea Nedelciu, Gabriela Adameșteanu, Lucian Dan Teodorovici, Ana Maria Sandu și T.O. Bobe. "Cele zece nuvele pe care vi le propun vă invită să faceți cunoștință cu scriitori care sunt astăzi spuma literaturii contemporane românești. Cu toții vor seduce, sperăm, cititorii și editorii francezi... Nu există în România o tradiție a nuvelei, iar acești scriitori sunt mai
Revista franceză Breves va publica o antologie de nuvele româneşti by Bobei Raluca () [Corola-journal/Journalistic/22376_a_23701]
-
T.O. Bobe. "Cele zece nuvele pe care vi le propun vă invită să faceți cunoștință cu scriitori care sunt astăzi spuma literaturii contemporane românești. Cu toții vor seduce, sperăm, cititorii și editorii francezi... Nu există în România o tradiție a nuvelei, iar acești scriitori sunt mai degrabă cunoscuți pentru poeziile și romanele lor", declară Fanny Chartres, o traducătoare stabilită în România. Cele zece texte reunite în antologia "Nouvelles de Roumanie" au fost traduse în limba franceză de Chartres. Revista Breves publică
Revista franceză Breves va publica o antologie de nuvele româneşti by Bobei Raluca () [Corola-journal/Journalistic/22376_a_23701]