4,294 matches
-
legat de pământ. Existența termenului „moș” și „bătrân” lângă altele ca sat, seminție, gint (cu înțelesul de generație) arată vechimea obștii la români care a avut la bază un moș întemeietor, strămoșul obștii care putea da numele satului, confundat cu obștea, ca în cazul nostru: Filip - Filipeni, Frunteș - Fruntești (satul lui Filip, satul lui Frunteș). Până târziu, în secolul al XIX-lea, întâlnim în documente o subdiviziune a obștii numită ceată, cuprinzând locuitorii dintr-o parte de sat, dintr-un cot
Pe Valea Dunăvăţului : Lunca, sat al bejenarilor bucovineni by Ion Cernat () [Corola-publishinghouse/Administrative/91889_a_93195]
-
un moș întemeietor, strămoșul obștii care putea da numele satului, confundat cu obștea, ca în cazul nostru: Filip - Filipeni, Frunteș - Fruntești (satul lui Filip, satul lui Frunteș). Până târziu, în secolul al XIX-lea, întâlnim în documente o subdiviziune a obștii numită ceată, cuprinzând locuitorii dintr-o parte de sat, dintr-un cot, și avea în frunte un vătăman. În fruntea obștilor se afla un cneaz sau jude, care, în perioada migrațiilor, putea să se asocieze cu alte obști de pe aceeași
Pe Valea Dunăvăţului : Lunca, sat al bejenarilor bucovineni by Ion Cernat () [Corola-publishinghouse/Administrative/91889_a_93195]
-
satul lui Filip, satul lui Frunteș). Până târziu, în secolul al XIX-lea, întâlnim în documente o subdiviziune a obștii numită ceată, cuprinzând locuitorii dintr-o parte de sat, dintr-un cot, și avea în frunte un vătăman. În fruntea obștilor se afla un cneaz sau jude, care, în perioada migrațiilor, putea să se asocieze cu alte obști de pe aceeași vale și să alcătuiască o unitate economică și militară. Asociațiile de obști alegeau în fruntea lor un voievod (comandant militar) atunci când
Pe Valea Dunăvăţului : Lunca, sat al bejenarilor bucovineni by Ion Cernat () [Corola-publishinghouse/Administrative/91889_a_93195]
-
subdiviziune a obștii numită ceată, cuprinzând locuitorii dintr-o parte de sat, dintr-un cot, și avea în frunte un vătăman. În fruntea obștilor se afla un cneaz sau jude, care, în perioada migrațiilor, putea să se asocieze cu alte obști de pe aceeași vale și să alcătuiască o unitate economică și militară. Asociațiile de obști alegeau în fruntea lor un voievod (comandant militar) atunci când nevoile de apărare se impuneau. Cnezatele și voievodatele la români au reprezentat organisme prestatale, fiind centre de
Pe Valea Dunăvăţului : Lunca, sat al bejenarilor bucovineni by Ion Cernat () [Corola-publishinghouse/Administrative/91889_a_93195]
-
cot, și avea în frunte un vătăman. În fruntea obștilor se afla un cneaz sau jude, care, în perioada migrațiilor, putea să se asocieze cu alte obști de pe aceeași vale și să alcătuiască o unitate economică și militară. Asociațiile de obști alegeau în fruntea lor un voievod (comandant militar) atunci când nevoile de apărare se impuneau. Cnezatele și voievodatele la români au reprezentat organisme prestatale, fiind centre de putere și de administrație a teritoriului din raza de competență. Inițial toate obștile au
Pe Valea Dunăvăţului : Lunca, sat al bejenarilor bucovineni by Ion Cernat () [Corola-publishinghouse/Administrative/91889_a_93195]
-
de obști alegeau în fruntea lor un voievod (comandant militar) atunci când nevoile de apărare se impuneau. Cnezatele și voievodatele la români au reprezentat organisme prestatale, fiind centre de putere și de administrație a teritoriului din raza de competență. Inițial toate obștile au fost libere, însă puterea de stat - domnii au dăruit sate unor slujitori credincioși care devin sate (obști) dependente, conduse de vatamani și staroști. Obștile libere - răzășești - au fost conduse de juzi. Cu un termen modern, putem spune că juzii
Pe Valea Dunăvăţului : Lunca, sat al bejenarilor bucovineni by Ion Cernat () [Corola-publishinghouse/Administrative/91889_a_93195]
-
voievodatele la români au reprezentat organisme prestatale, fiind centre de putere și de administrație a teritoriului din raza de competență. Inițial toate obștile au fost libere, însă puterea de stat - domnii au dăruit sate unor slujitori credincioși care devin sate (obști) dependente, conduse de vatamani și staroști. Obștile libere - răzășești - au fost conduse de juzi. Cu un termen modern, putem spune că juzii, cnezii, vatamanii și staroștii sunt organe executive; organele puterii sunt reprezentate de sfatul „oamenilor buni și bătrâni”. Puterea
Pe Valea Dunăvăţului : Lunca, sat al bejenarilor bucovineni by Ion Cernat () [Corola-publishinghouse/Administrative/91889_a_93195]
-
fiind centre de putere și de administrație a teritoriului din raza de competență. Inițial toate obștile au fost libere, însă puterea de stat - domnii au dăruit sate unor slujitori credincioși care devin sate (obști) dependente, conduse de vatamani și staroști. Obștile libere - răzășești - au fost conduse de juzi. Cu un termen modern, putem spune că juzii, cnezii, vatamanii și staroștii sunt organe executive; organele puterii sunt reprezentate de sfatul „oamenilor buni și bătrâni”. Puterea militară (centrală) reprezentată de șefi militari ai
Pe Valea Dunăvăţului : Lunca, sat al bejenarilor bucovineni by Ion Cernat () [Corola-publishinghouse/Administrative/91889_a_93195]
-
cnezii, vatamanii și staroștii sunt organe executive; organele puterii sunt reprezentate de sfatul „oamenilor buni și bătrâni”. Puterea militară (centrală) reprezentată de șefi militari ai cetelor migratorilor sau, după întemeierea statelor feudale românești, de domnie (domnul era și voievod) impunea obștilor unele dări și tributuri constând din cereale, piei de animale, carne, produse lactate, miere și bani (moneda era rară și se găsea greu). Obligațiile materiale ale obștilor erau repartizate global (gloabele, amenzile, dările), apoi șefii locali, judele, vatamanul, repartiza pe
Pe Valea Dunăvăţului : Lunca, sat al bejenarilor bucovineni by Ion Cernat () [Corola-publishinghouse/Administrative/91889_a_93195]
-
sau, după întemeierea statelor feudale românești, de domnie (domnul era și voievod) impunea obștilor unele dări și tributuri constând din cereale, piei de animale, carne, produse lactate, miere și bani (moneda era rară și se găsea greu). Obligațiile materiale ale obștilor erau repartizate global (gloabele, amenzile, dările), apoi șefii locali, judele, vatamanul, repartiza pe fiecare locuitor partea carei revenea din darea comună, formă de plată care se numea cislă. Sfatul satului, oameni buni și bătrâni, se aduna la biserică, în pridvor
Pe Valea Dunăvăţului : Lunca, sat al bejenarilor bucovineni by Ion Cernat () [Corola-publishinghouse/Administrative/91889_a_93195]
-
biserică, în pridvor sau sub un copacă din curtea bisericii, judeca pricinile și învinuirile aduse în public. De asemenea, acest sfat al bătrânilor dădea mărturie în numele satului, participa la hotărnicii, stabilind hotarele, care, apoi, erau înscrise în documentele de cancelarie. Obștea avea dreptul de judecată asupra membrilor săi, bătrânii satului având calitatea de judecători. Obștea nu putea judeca cazurile de omor care erau date domniei: „Și care va fi vinovat de moarte să-l lege bătrânii aleși ai satului și să
Pe Valea Dunăvăţului : Lunca, sat al bejenarilor bucovineni by Ion Cernat () [Corola-publishinghouse/Administrative/91889_a_93195]
-
aduse în public. De asemenea, acest sfat al bătrânilor dădea mărturie în numele satului, participa la hotărnicii, stabilind hotarele, care, apoi, erau înscrise în documentele de cancelarie. Obștea avea dreptul de judecată asupra membrilor săi, bătrânii satului având calitatea de judecători. Obștea nu putea judeca cazurile de omor care erau date domniei: „Și care va fi vinovat de moarte să-l lege bătrânii aleși ai satului și să-l trimită la curte, la judecată și la spânăzurătoare.” în caz de omor (nu
Pe Valea Dunăvăţului : Lunca, sat al bejenarilor bucovineni by Ion Cernat () [Corola-publishinghouse/Administrative/91889_a_93195]
-
Moldovei, se dispune cu începere de la 1 ianuarie 1832 (se aplica noua legiuire numită Regulamentul Organic), în fiecare sat înființarea unei comisii de judecat pentru rezolvarea neînțelegerilor mărunte între locuitori. Acestea erau formate din preot și 3 bătrâni aleși de obștea satului (adunarea locuitorilor), câte unul pentru fiecare categorie de țărani (fruntaș, mijlocaș, codaș). Hotărârea este semnată de Costache Conachi, vornic, locțiitor al marelui logofăt.” O altă poruncă, din 10 ianuarie 1832, a episcopului de Roman, Meletie, care, prin protoiereu, era
Pe Valea Dunăvăţului : Lunca, sat al bejenarilor bucovineni by Ion Cernat () [Corola-publishinghouse/Administrative/91889_a_93195]
-
1. Pintilescu Mihai, FSN, 1990-1992; 2. Cucu Alexandru, PDSR, 1992-1996; 3. Iacobeanu Dumitru PNL, 1996-2000; 4. Pintilescu Mihai, PSD, 2000-2004; 5. Banu Vasile, PD, 2004-2008 6. Banu Vasile, PD, 2008 Nu intenționăm să ierarhizăm (cine a făcut mai mult?!) aleșii obștii. Se poate spune că pe măsură ce s-au adoptat noi regulamente și legi, s-a dat mai mult libertate de acțiune Consiliului Local și primarului, după ce s-a făcut trecerea de la 429 dirijism la autonomie locală, s-au putut cuprinde obiective
Pe Valea Dunăvăţului : Lunca, sat al bejenarilor bucovineni by Ion Cernat () [Corola-publishinghouse/Administrative/91889_a_93195]
-
pe Mircea Trandafir, referentul agricol în perioada retrocedărilor. Multe neînțelegeri și conflicte au fost aplanate datorită faptului că primarii, oameni ai locului, cunoșteau situația din teren, evitând nu numai conflictele, dar și abuzurile. Desigur, fiecare dintre cei aflați în fruntea obștii au vrut să facă cât mai mult, venind cu programe și planuri care, din motive obiective, n-au putut fi îndeplinite. Treptat, treptat, s-au conturat niște cerințe cadru care nu au putut fi ocolite de niciunul dintre cei care
Pe Valea Dunăvăţului : Lunca, sat al bejenarilor bucovineni by Ion Cernat () [Corola-publishinghouse/Administrative/91889_a_93195]
-
mă trimită c-un coș S-aduc mâine buruiene la porci, Apoi înc-o dată s-aduc să repare pereții Lut dintr-un mal povârnit (Pe unde ne jucam noi, băieții) A trebuit să stau la rând,ce să vedeți: O obște de călugări și una de poeți ... Ceva mai alături pe-un dâmb : Tufe de măceși și garofițe de câmp. Rugăciune Vrerii Tale, Doamne, fă-mă rob, Să nu-mi pătrundă-n suflet ape vinovate; Lăsatu-m-ai să mă înfrupt
POEZII DE ION GEORGESCU de AL FLORIN ŢENE în ediţia nr. 939 din 27 iulie 2013 [Corola-blog/BlogPost/364284_a_365613]
-
este cu neputință de îndepărtat de la el, deoarece nu îi îngăduie aceasta însăși vrednicia preoțească, care este nedespărțită de cuvioșie. Chipul preoțesc de neschimbat îl constrânge pe preot să se armonizeze cu multă luare aminte și atenție cu relațiile din obștea lui și să își facă aceste relații cu multă prevedere. Mai întâi și mai presus de toate, se armonizează caracterului sfânt ce i se impune. Trebuie să nu se arate în adunări fără vreo pricină impusă de slujirea lui, ori
DESPRE CONCEPŢIA ŞI VIZIUNEA PĂRINTELUI ARHIMANDRIT GAVRIIL STOICA CU PRIVIRE LA PĂRINTELE DUHOVNICESC ŞI IMPORTANŢA ACESTUIA ÎN VIAŢA CREŞTINULUI... de STELIAN GOMBOŞ în ediţia nr. 956 din 13 august [Corola-blog/BlogPost/364324_a_365653]
-
în: Ediția nr. 981 din 07 septembrie 2013 Toate Articolele Autorului Sfântul Simeon s-a născut la începutul sec.XV în timpul domniei lui Alexandru cel Bun, într-un sat de lângă Piatra Neamț și iubind de mic traiul monahal, a intrat în obștea mănăstirii Bistrița. Sporind el ascultare și împlinirea canoanelor și dornic fiind de mai multă nevoință, liniște și rugăciune, primește binecuvântare și se retrage în 1432 cu încă doi ucenici ai săi în isihie pe malul stâng al pârâului Pângărați la
SFINŢII SIMEON ŞI AMFILOHIE DE LA PÂNGĂRAŢI de ION UNTARU în ediţia nr. 981 din 07 septembrie 2013 [Corola-blog/BlogPost/364368_a_365697]
-
când se știe că ucenicii lui au revenit din Transilvania și cinstite de domnitor. Amănunte despre aceste ultime întâmplări, ne-au rămas din însemnările ieromonahului Anastasie. Sfântul cuvios Amfilohie s-a născut în 1487 și a intrat de tânăr în obștea mănăstirii Moldovița. În 1508 a venit la Pângărați și a condus ca stareț timp de 56 de ani nevoințele rugătorilor de aici. Ieromonahul Anastasie care l-a cunoscut personal, scrie că a petrecut toată viața în osteneli și rugăciune făcându
SFINŢII SIMEON ŞI AMFILOHIE DE LA PÂNGĂRAŢI de ION UNTARU în ediţia nr. 981 din 07 septembrie 2013 [Corola-blog/BlogPost/364368_a_365697]
-
promulgată anul acesta, dar inițiată acum șapte ani chiar de această Organizație Neguvernamentală de Utilitate Publică pe care o conduc, ce s-a zbătut și a insistat până când a văzut-o promulgată. Cu această experiență mă angajez să reafirm pentru obștea noastră prezența scriitorului român în spațiul public, revenind iarăși la observația mea și subliniind faptul că, la Chișinău, în ciuda vicisitudinilor prin care trece statul și regimul, ea e mult mai bine servită de conducerea obșteascăa scriitorilor, în vreme ce, aici, de mai
PROGRAM DE CANDIDATURĂ LA CONDUCEREA UNIUNII SCRIITORILOR de CORNELIU LEU în ediţia nr. 980 din 06 septembrie 2013 [Corola-blog/BlogPost/364380_a_365709]
-
În ceea ce privește programul meu de direcționare a organizației noastre obștești care este Uniunea Scriitorilor din România, acesta se va desfășura prin POLITICI PERMANENTE DE ÎMBOGĂȚIRE ȘI MĂRIRE A PATRIMONIULUI OBȘTESC DREPT BUN COMUN CARE TREBUIE SĂ ADUCĂ PERMANENTE BENEFICII PERIODICE MEMBRILOR OBȘTII. Cu alte cuvinte: Voi căuta cât mai multe căi lucrative și căi care să pună în valoare opera fiecărui membru, în scopul realizării unui patrimoniu cât mai bogat al cărui scop principal să fie împărțirea lui periodică în cote părți
PROGRAM DE CANDIDATURĂ LA CONDUCEREA UNIUNII SCRIITORILOR de CORNELIU LEU în ediţia nr. 980 din 06 septembrie 2013 [Corola-blog/BlogPost/364380_a_365709]
-
de odihnă sau hotelul construit cu banii noștri; și nu devierea încasărilor în alte scopuri. Oricât de mici ar fi cotele de astăzi, chiar aproape simbolice, important este de impus principiul folosirii bunului comun în sprijinul binelui comun al membrilor obștii și nu în alte scopuri, de obicei netransparente, cum se administrează astăzi cheltuielie. Spre a exemplifica, revin la cele optzeci de milioane de lei pe care D.R. Popescu le lăsa în casierie, sub sigiliul care, în mod revoluționar, a dispărut
PROGRAM DE CANDIDATURĂ LA CONDUCEREA UNIUNII SCRIITORILOR de CORNELIU LEU în ediţia nr. 980 din 06 septembrie 2013 [Corola-blog/BlogPost/364380_a_365709]
-
celei mai lungi cariere didactice dintre toți dascălii școlii rucărene a dat cele mai multe serii de absolvenți. În timpul ocupației germane nu a plecat din sat. A rămas aici să învețe carte pe copiii celor care nu au putut să se refugieze. Obștea l-a desemnat să-i conducă destinele între anii 1916 și 1918. Atitudinea sa față de armatele de ocupație a constituit o pildă de îndârjire și speranță pentru toții rucărenii. A fost un dascăl modest, pătruns de răspunderea misiunii ce avea
ŞCOALA DIN RUCĂR ÎN SECOLUL AL XX-LEA (XXXII) de GEORGE NICOLAE PODIŞOR în ediţia nr. 333 din 29 noiembrie 2011 [Corola-blog/BlogPost/364562_a_365891]
-
său pedagogic. Pregătirea și puterea sa de muncă, priceperea și felul cum a știut să se comporte cu oamenii a făcut să fie ales în conducerea treburilor obștești : a făcut parte din consiliile de conducere ale mai multor instituții obștești (Obștea moșnenilor rucăreni, Cooperativa "Frăția", Banca populară "Piscul Mânăstirii"). Aurică Băjan (1899-1979) Un învățător de nădejde al școlii, un hâtru fără egal și un iubitor de drumeții. Construcția școlii de la Podul Dâmboviței este legată de numele său. A funcționat aici între
ŞCOALA DIN RUCĂR ÎN SECOLUL AL XX-LEA (XXXII) de GEORGE NICOLAE PODIŞOR în ediţia nr. 333 din 29 noiembrie 2011 [Corola-blog/BlogPost/364562_a_365891]
-
pierderea tatălui și cu lumina cărții primite la Ciumulești, l-a făcut pe tânărul de atunci să aleagă drumul mănăstirii. A ucenicit la Boureni un schit care ținea de Mănăstirea Neamț, iar după împlinirea obligațiilor militare a intrat în marea obște de la Neamț. După ucenicia de la Neamț și după studiile teologice seminariale și universitare, ieromonahul Gherasim a fost, pe rând, profesor la seminarul nemțean, egumen la Vovidenia, egumen al Mănăstirii Neamț și apoi stareț la Putna, cu o rodnică și lungă
EPISCOPUL GHERASIM PUTNEANUL... de STELIAN GOMBOŞ în ediţia nr. 340 din 06 decembrie 2011 [Corola-blog/BlogPost/364545_a_365874]