835 matches
-
din plasa codificării care le încadra, le mărunțea, le domesticea închizîndu-le în circuitul normă-ortopraxie, sensurile pot urca spre Unitatea din care au decurs, își pot radia asupra noastră lumina unificatoare. Instituțiile religiei sînt ele înseși provocate să facă deosebirea între obiectivarea tradiționalistă sau modernizată a principiilor religioase și itineranța sensului către locul lui de origine. Al doilea beneficiu posibil privește așezarea persoanei, a conștiinței spirituale în fața sensului. în lumile tradiționale, căutătorul religios are probabil o conștiință mai vie, mai subtilă și
STILUL RELIGIEI ÎN MODERNITATEA TÎRZIE by ANCA MANOLESCU () [Corola-publishinghouse/Science/860_a_1739]
-
un al treilea beneficiu posibil privește statutul adevărului religios. în modernitatea tîrzie se pune, mai general ca altădată, problema raportului între formularea Adevărului și substanța lui infinită, între expresiile confesionale ale Unului divin și radiația lui universală. Conștiința distanței între obiectivările sociale ale religiei și vectorul ei interior poate determina deja o primă clarificare, o primă desprindere de prestigiul puterii, al explicitului, al formei. Dar străbaterea către Adevărul viu și universal nu se poate împiedica să-și urmeze elanul adecvat țintei
STILUL RELIGIEI ÎN MODERNITATEA TÎRZIE by ANCA MANOLESCU () [Corola-publishinghouse/Science/860_a_1739]
-
obiectiv, ci prin personal și subiectiv. După cum se cunoaște, pentru realizarea procesului tehnico economic, tehnica reprezintă un sistem de organe artificiale de activitate a omului social, puterea lui asupra naturii, care se formează și se dezvoltă prin intermediul procesului istoric de obiectivare În materialul natural al funcțiilor de muncă, al deprinderilor, experienței și cunoștințelor, prin intermediul cunoașterii și folosirii În producție a forțelor și legităților naturii. După Tudor Vianu „Tehnica este[...] știința activității omenești puse În slujba anumitor năzuințe culturale”49. Din punctul
CREATIVITATE ŞI PROGRES TEHNIC by GEORGE ŞTEFAN COMAN () [Corola-publishinghouse/Science/711_a_1012]
-
obiectiv, ci prin personal și subiectiv. După cum se cunoaște, pentru realizarea procesului tehnico economic, tehnica reprezintă un sistem de organe artificiale de activitate a omului social, puterea lui asupra naturii, care se formează și se dezvoltă prin intermediul procesului istoric de obiectivare În materialul natural al funcțiilor de muncă, al deprinderilor, experienței și cunoștințelor, prin intermediul cunoașterii și folosirii În producție a forțelor și legităților naturii. După Tudor Vianu „Tehnica este[...] știința activității omenești puse În slujba anumitor năzuințe culturale”49. Din punctul
CREATIVITATE ŞI PROGRES TEHNIC by GEORGE ŞTEFAN COMAN () [Corola-publishinghouse/Science/711_a_1012]
-
și progres tehnic 102 așa numitul efect „Condorcet”, ceea ce Îi determină pe unii autori să considere consultarea de tip Delphi drept o tehnică de tratare a informației. Tehnica Delphi se aplică cu succes În rezolvarea multor probleme practice: de organizare, obiectivarea unor valori subiective, viitorologie, comerț, ierarhizarea unor activități didactice, căutarea unor soluții tehnologice de proiectare a activităților etc. Prin consultările Delphi se obțin rezultate interesante care răsplătesc din plin eforturile organizatorice și consumul de timp, uneori relativ mare (de la două-trei
CREATIVITATE ŞI PROGRES TEHNIC by GEORGE ŞTEFAN COMAN () [Corola-publishinghouse/Science/711_a_1012]
-
și progres tehnic 102 așa numitul efect „Condorcet”, ceea ce Îi determină pe unii autori să considere consultarea de tip Delphi drept o tehnică de tratare a informației. Tehnica Delphi se aplică cu succes În rezolvarea multor probleme practice: de organizare, obiectivarea unor valori subiective, viitorologie, comerț, ierarhizarea unor activități didactice, căutarea unor soluții tehnologice de proiectare a activităților etc. Prin consultările Delphi se obțin rezultate interesante care răsplătesc din plin eforturile organizatorice și consumul de timp, uneori relativ mare (de la două-trei
CREATIVITATE ŞI PROGRES TEHNIC by GEORGE ŞTEFAN COMAN () [Corola-publishinghouse/Science/711_a_1012]
-
alterarea stării de conștiență impune investigarea de urgență a cazului, precum și tratamentul de urgență, în caz contrar putându-se instala starea de comă cu consecințe imprevizibile, de multe ori fatale. Edemul papilar, la examenul fundului de ochi (F.O.), reprezintă obiectivarea clinică a sindromului HIC, presiunea intracraniană crescută se transmite de-a lungul tecilor arahnoidiene a nervilor optici determinând modificări caracteristice ale papilei optice, la examenul cu oftalmoscopul, modificări care pot fi stadializate astfel: - stadiul I - ștergerea conturului papilar caracterizând edemul
Tratat de chirurgie vol. IV. Neurochirurgie by Dafin F. Mureșanu, Sorin Vidican () [Corola-publishinghouse/Science/92119_a_92614]
-
folosi semne ca înlocuitori ai obiectelor. între limbă și limbaj se poate face diferențierea prin diverse criterii: istoric, ontogenetic, instrumental- funcțional. Din punct de vedere istoric, limbajul precedă limba. Aceasta se constituie pe baza dezvoltării aparatului fonator și pe măsura obiectivării structurilor limbajului. Din punct de vedere ontogenetic, limba precedă limbajul, prezentându-se ca o realitate obiectivă, pe care individul trebuie s-o cunoască și s-o asimileze pentru a putea intra în relație adecvată de comunicare cu semenii. Din punct
Reprezentativitatea exerciţiilor de limbă pentru formarea competenţelor de comunicare by Carcea Mariana, Haraga Ana, Luchian Didiţa () [Corola-publishinghouse/Science/91830_a_92362]
-
în care Meditationes de Prima Philosophia a realizat-o / 225 3.6.2. Trecerea de la cenzura metafizică la reconstrucția ei (Meditația întâi și a doua) / 227 3.6.3. Meditația a treia și folosirea ideii de Dumnezeu ca suport pentru obiectivarea realității / 229 3.6.4. Meditația a patra și identificarea adevărului / 235 3.6.5. Meditația a cincea. Redescoperirea lucrurilor inteligibile și a imaginației / 238 3.6.6. Meditația a șasea și redescoperirea omului / 241 Concluzii. Bucla modernă a imaginarului
Anul 1600: cenzura imaginarului științific la începutul modernității by Dan Gabriel Sîmbotin () [Corola-publishinghouse/Science/84931_a_85716]
-
judecățile și raționamentele"130. Un alt element foarte important este cel prin care se atribuie cunoașterii un rol predictiv 131. Acesta poate cunoaște pe baza cauzalității cele ce urmează a fi realizate, dar fără a interveni în producerea lor. Prin obiectivarea cunoașterii la care se adaugă elementele de privind predicția Boethius realizează o perspectivă modernă asupra cunoașterii științifice, perspectivă care nu va fi însă dominantă în perioada medievală sau în renaștere. Viziunea acestuia a rămas marginală chiar dacă lucrările sale au avut
Anul 1600: cenzura imaginarului științific la începutul modernității by Dan Gabriel Sîmbotin () [Corola-publishinghouse/Science/84931_a_85716]
-
cunoașterea este senzație de tipul asemănătorul-cunoaște-pe-asemănător"49. Cunoașterea presocraticilor este una unitară ce reprezentă realitatea i-mediatului, într-un proces complex de interrelaționare subiect-obiect. Totuși interesantă este trecerea înțelesului pe care îl are termenul de la procesul unitar (cunoașterea) spre o obiectivare a rezultatelor acestuia (științele). Dincolo de sensul analizat al termenului acea de cunoaștere, s-a mai dezvoltat și acela de "corp de cunoștințe organizat, știință; cunoaștere teoretică (prin opoziție cu praktike și cu poietike)"50. Această direcționare de la proces spre obiect
Anul 1600: cenzura imaginarului științific la începutul modernității by Dan Gabriel Sîmbotin () [Corola-publishinghouse/Science/84931_a_85716]
-
cerului cu toată oastea sa ajută la menținerea creației, la fel și cogito-ul cu toate formele sale va duce mai departe creația și o va susține. 3.6.3. Meditația a treia și folosirea ideii de Dumnezeu ca suport pentru obiectivarea realității Meditația a treia începe cu ideea reconstrucției universului: Voi deschide acum ochii, îmi voi îndepărta toate simțurile, voi șterge de asemenea din minte imaginile toate ale lucrurilor corporale, sau, cel puțin (...) le voi nesocoti ca fiind zadarnice și false
Anul 1600: cenzura imaginarului științific la începutul modernității by Dan Gabriel Sîmbotin () [Corola-publishinghouse/Science/84931_a_85716]
-
40) Aceasta „ [...]este organizată În jurul unui «aici» al corpului meu și al unui «acum» al prezentului meu.― (Berger / Luckmann 1966: 39) Dar realitatea vieții cotidiene nu acoperă complet noțiunea de realitate. Componente virtuale de origine subiectivă ajung, prin mecanisme de obiectivare, să formeze o platformă comună de Înțelesuri, accesibile tuturor membrilor unei comunități și amplifică astfel semnificativ granițele trasate de realitatea cotidiană: „ Expresivitatea umană este capabilă de obiectivare, adică să se manifeste prin produse ale activității umane care devin apoi accesibile
Polarităţile arhitecturi by Cristina Aurora Enuţă () [Corola-publishinghouse/Science/91808_a_92992]
-
complet noțiunea de realitate. Componente virtuale de origine subiectivă ajung, prin mecanisme de obiectivare, să formeze o platformă comună de Înțelesuri, accesibile tuturor membrilor unei comunități și amplifică astfel semnificativ granițele trasate de realitatea cotidiană: „ Expresivitatea umană este capabilă de obiectivare, adică să se manifeste prin produse ale activității umane care devin apoi accesibile atât producătorilor lor, cât și altor semeni, ca elemente ale unei lumi comune.― (Berger / Luckmann 1966: 54) Unul dintre cele mai importante mecanisme de obiectivare este limbajul
Polarităţile arhitecturi by Cristina Aurora Enuţă () [Corola-publishinghouse/Science/91808_a_92992]
-
capabilă de obiectivare, adică să se manifeste prin produse ale activității umane care devin apoi accesibile atât producătorilor lor, cât și altor semeni, ca elemente ale unei lumi comune.― (Berger / Luckmann 1966: 54) Unul dintre cele mai importante mecanisme de obiectivare este limbajul. Acesta are capacitatea de a integra În ordinea vieții cotidiene zone din experiența personală, transformându-le În enclave ale realității cotidiene. Putem În acest caz, defini ornamentul arhitectural ca fiind parte a limbajului architectural, cu rol de a
Polarităţile arhitecturi by Cristina Aurora Enuţă () [Corola-publishinghouse/Science/91808_a_92992]
-
În enclave ale realității cotidiene. Putem În acest caz, defini ornamentul arhitectural ca fiind parte a limbajului architectural, cu rol de a conecta și reflecta niveluri diferite din structura realității sociale și care participă la reînnoirea ei ca mecanism de obiectivare a percepțiilor subiective asupra lumii. Ornamentul, În logica teoriei mai sus amintite, creează „enclave― prin transpunerea unui fragment dintr-un nivel al realității, inaccesibil experienței zilnice, În nivelul realității cotidiene. Berger si Luckmann oferă prin prisma sociologiei cunoașterii, următoarea definiție
Polarităţile arhitecturi by Cristina Aurora Enuţă () [Corola-publishinghouse/Science/91808_a_92992]
-
umăr la umăr în considerarea operei din unghi estetic, bizuindu-se pe o vastă cultură, pe bun gust și intuiție, probând o exemplară "transparență" (maiorescianăă față de literatura ce se făurea sub ochii lor, respingând hotărât nonvalorile. Ei tind necontenit spre obiectivare, reliefându-și permanent marea încredere în valorile spiritului. Notele deosebitoare nu fac decât să ilustreze diversitatea în unitate, sub semnul inconfundabil al maiorescianismului și militantismului estetic. Însuși Vladimir Streinu, în binecunoscutul său eseu Critica literară românească dintre "-", publicat în " în
Un senior al spiritului VLADIMIR STREINU Eseu critic by TEODOR PRACSIU, DANIELA OATU () [Corola-publishinghouse/Science/91676_a_92912]
-
în ciuda tuturor eforturilor pioase : adevărata fericire a Paradisului este reunirea cu cei dragi. Erodînd tendința marilor instituții ale modernității de a-și subordona individul, modernitatea tîrzie a curățat mentalul european de transcendențele obiectivate și mai ales de încrederea în asemenea obiectivări. Singura instanță creditată ca purtătoare de transcendență în raport cu socialul și cu istoria rămîne persoana umană. De aceea, libertatea ei este totală. Să fi dispărut însă odată cu transcendențele obiectivate și capacitatea omului actual de a-i recunoaște transcendenței veritabile prestigiul nelumesc
STILUL RELIGIEI ÎN MODERNITATEA TÎRZIE by ANCA MANOLESCU () [Corola-publishinghouse/Science/860_a_1740]
-
libertatea ei este totală. Să fi dispărut însă odată cu transcendențele obiectivate și capacitatea omului actual de a-i recunoaște transcendenței veritabile prestigiul nelumesc, caracterul incontestabil, necondiționat, suprem obiectiv? Cum poate fi păstrat simțul transcendenței veritabile într-o lume în care obiectivările oricărei transcendențe sînt puse în chestiune, relativizate? Cum poate fi păstrată conștiința unei transcendențe efectiv transcendente, mobilizatoare? O primă linie de răspuns ar privi deosebirea dintre obiectivările de tip ecran (sau idol) și obiectivările transparente ale transcendenței. Schematic spus, primele
STILUL RELIGIEI ÎN MODERNITATEA TÎRZIE by ANCA MANOLESCU () [Corola-publishinghouse/Science/860_a_1740]
-
obiectiv? Cum poate fi păstrat simțul transcendenței veritabile într-o lume în care obiectivările oricărei transcendențe sînt puse în chestiune, relativizate? Cum poate fi păstrată conștiința unei transcendențe efectiv transcendente, mobilizatoare? O primă linie de răspuns ar privi deosebirea dintre obiectivările de tip ecran (sau idol) și obiectivările transparente ale transcendenței. Schematic spus, primele își subsumează persoana umană și se substituie absolutului, limitîndu le pe amîndouă. Celelalte își recunosc caracterul relativ, își pun în scenă propria depășire, se comportă ca vector
STILUL RELIGIEI ÎN MODERNITATEA TÎRZIE by ANCA MANOLESCU () [Corola-publishinghouse/Science/860_a_1740]
-
veritabile într-o lume în care obiectivările oricărei transcendențe sînt puse în chestiune, relativizate? Cum poate fi păstrată conștiința unei transcendențe efectiv transcendente, mobilizatoare? O primă linie de răspuns ar privi deosebirea dintre obiectivările de tip ecran (sau idol) și obiectivările transparente ale transcendenței. Schematic spus, primele își subsumează persoana umană și se substituie absolutului, limitîndu le pe amîndouă. Celelalte își recunosc caracterul relativ, își pun în scenă propria depășire, se comportă ca vector spre ținta absolută. Acestea din urmă rămîn
STILUL RELIGIEI ÎN MODERNITATEA TÎRZIE by ANCA MANOLESCU () [Corola-publishinghouse/Science/860_a_1740]
-
prețios în efortul persoanei de a-și realiza verticala interioară infinită. Nikolai Berdiaev clama necesitatea de a construi prin analogie cu teologia apofatică o sociologie apofatică, mai precis un proiect de societate în care subiectivitatea umană să fie axială, iar obiectivările, produsele faptelor ei de gîndire și de acțiune să fie recunoscute ca avînd o realitate secundă, simbolică, exterioară, trecătoare, de depășit Dar subiectivitatea la care se referă el nu este subiectivitatea individului. Nu e subiectivitatea actorilor privați care înțeleg să
STILUL RELIGIEI ÎN MODERNITATEA TÎRZIE by ANCA MANOLESCU () [Corola-publishinghouse/Science/860_a_1740]
-
orizontul metafizic al doctrinelor tradiționale, subiectivitatea umană echivalează cu omul lăuntric paulin, loc de actualizare a întregului real, de la polul lui sensibil la cel divin. Subiectivitatea echivalează cu persoana în statura ei completă, capabilă de absolut, față de care individul este obiectivare, om exterior, periferie. Periferie a persoanei, individul face parte din lumea obiectivată și e atras în jocul tuturor obiectivărilor. în ciuda totalei lui libertăți concrete, în ciuda numeroaselor lui libertăți, el rămîne membru al societății, element al istoriei, parte a cosmosului. Oricît
STILUL RELIGIEI ÎN MODERNITATEA TÎRZIE by ANCA MANOLESCU () [Corola-publishinghouse/Science/860_a_1740]
-
polul lui sensibil la cel divin. Subiectivitatea echivalează cu persoana în statura ei completă, capabilă de absolut, față de care individul este obiectivare, om exterior, periferie. Periferie a persoanei, individul face parte din lumea obiectivată și e atras în jocul tuturor obiectivărilor. în ciuda totalei lui libertăți concrete, în ciuda numeroaselor lui libertăți, el rămîne membru al societății, element al istoriei, parte a cosmosului. Oricît de vastă, oricît de asigurată, libertatea individului rămîne limitată prin însuși nivelul la care e situată : cel al exteriorității
STILUL RELIGIEI ÎN MODERNITATEA TÎRZIE by ANCA MANOLESCU () [Corola-publishinghouse/Science/860_a_1740]
-
libertatea individului rămîne limitată prin însuși nivelul la care e situată : cel al exteriorității și al exteriorităților. Doar articularea individului cu dimensiunea profundă a persoanei îl situează în adevăratul regim al libertății. Potrivit doctrinelor spirituale, subiectivitatea omului complet precedă toate obiectivările, cuprinde în sine toate entitățile realului. în geneza biblică, Adam poate da nume făpturilor pentru că le înglobează pe toate, le cunoaște înlăuntrul său așa cum au fost create de Autorul lor. în Coran, toate făpturile, inclusiv îngerii, trebuie să se plece
STILUL RELIGIEI ÎN MODERNITATEA TÎRZIE by ANCA MANOLESCU () [Corola-publishinghouse/Science/860_a_1740]