2,575 matches
-
4.89): -Este derivat din croșetul T al lui Roach. -Se aplică pe dinții cu linia ghid nr. 2 opusă liniei ghid numărul 1. -Traseul liniei ghid numărul 2: acesta pornește înalt, aproape de fața ocluzală proximal limitrofă edentației și coboară oblic pe fețele laterale aproape de colet, spre fața proximală opusă. -Prezintă un conector secundar ce pornește separat din șa, conector care se termină cu pinten ocluzal și doi conectori secundari ce trec în puncte peste festonul gingival, luând contact cu dintele
Modulul 1 : Explorări minim invazive şi radio-imagistice : (termografie computerizată, explorări funcţionale ale sistemului stomatognat - radiologie, explorări funcţionale ale sistemului stomatognat, imagistică şi informatică medicală) by Norina-Consuela FORNA () [Corola-publishinghouse/Science/101013_a_102305]
-
linia ghid prin două brațe, unul în zona disto-vestibulară, celălalt în zona mezio-vestibulară. Este indicat pe premolarii înalți cu linia ghid apropiată de fața ocluzală. 4Croșetul în S (fig. 4.97): pornește din șea printr-un conector secundar scurt, merge oblic spre linia ghid pe care o depășește și ia contact cu dintele supraecuatorial după care se recurbează, extremitatea liberă terminându-se sub ecuatorial în partea opusă edentației. Este utilizat pe premolarii inferiori cu rădăcina denudată. 4Croșetul în T (fig. 4
Modulul 1 : Explorări minim invazive şi radio-imagistice : (termografie computerizată, explorări funcţionale ale sistemului stomatognat - radiologie, explorări funcţionale ale sistemului stomatognat, imagistică şi informatică medicală) by Norina-Consuela FORNA () [Corola-publishinghouse/Science/101013_a_102305]
-
pentru a nu se tulbura fonația. Dacă s-ar face un plan înclinat pentru a evita puntea în șa, limba nu ar mai găsi contactul obișnuit pentru pronunțarea sunetelor. El condamnă puncțile tangenți-ale, a căror față gingivală este un plan oblic, deoarece se formează un unghi între fața vestibulară a crestei alveolare și planul înclinat, spațiul mort inaccesibil periei de dinți, spațiu de retenție a resturilor alimentare. Același autor recomandă puntea în șa în regiunea unde curățirea artificială a dinților este
Modulul 1 : Explorări minim invazive şi radio-imagistice : (termografie computerizată, explorări funcţionale ale sistemului stomatognat - radiologie, explorări funcţionale ale sistemului stomatognat, imagistică şi informatică medicală) by Norina-Consuela FORNA () [Corola-publishinghouse/Science/101013_a_102305]
-
1990: 204). Transferul dintre concret și abstract/ figurativ din înțelesul gesturilor impune o interpretare a mâinii că un semn gestual convențional și motivat, format din două componente: * componente fizice: direcția, vehiculul (brațul, mâna, degetele, capul etc.), planul (orizontal, vertical sau oblic) și poziția. Comparația dintre diferiții semnificanți care compun un gest conduce către cea de-a doua componentă, si anume cea semantica. * componente semantice: fiecare dintre elementele fizice menționate poartă o functie simbolică aflată în conștiința noastră. Astfel, o expresie gestuala
Semiotici textuale by Camelia-Mihaela Cmeciu [Corola-publishinghouse/Science/1056_a_2564]
-
cât puteți voi VOTA! Să fie dreptate! Băsescu Președinte" devin de asemenea semne a caror interpretare se referă implicit la o persoană necorupta. Dacă în 2000, Băsescu a fost mentorul care garanta pentru performanța discipolilor prin gestul mâinii drepte, orientată oblic, de această data el este personajul din spatele cortinei, care, prin configurația celor două palme larg deschise, în poziție orizontală, isi atacă oponenții, dar în același timp dezvăluie propria intenție de a nu fraudă alegerile "Ceilalți [PSD] vor să fure voturile
Semiotici textuale by Camelia-Mihaela Cmeciu [Corola-publishinghouse/Science/1056_a_2564]
-
respectiv o ceașcă de formă globulară cu gâtul scurt și drept. Cele două torți sunt trase din buză, supraînălțate, ușor lățite în zona în care se prind de vas. Este decorată, doar în zona umărului, cu un decor din caneluri oblice, care se întrerup sub torți. Arsă la cărămiziu cu pete cenușii (Pl. 2/3; 9/2). Cel de al doilea recipient este, de asemenea, o ceașcă de dimensiuni mai mici, cu gâtul înalt, corpul scund și rotunjit, fundul mic și
Săbăoani Monografie arheologică Vol. II by Vasile URSACHI () [Corola-publishinghouse/Science/100956_a_102248]
-
o toartă, care se termină la partea superioară cu un buton puțin dezvoltat. Atât butonul cât și toarta sunt aproape pătrate în secțiune. Sub buza îngroșată și puțin îndoită în afară se găsește un decor format din linii incizate dispuse oblic, încadrat de câte două linii orizontale. Corpul este, de asemenea, decorat cu caneluri oblice. Are culoarea cenușie (Pl. 2/4; 9/3). Mormântul IV (P. 3/1; 10/1,3). Înhumat, în poziție chircită, așezat pe partea dreaptă. Chircirea, ca
Săbăoani Monografie arheologică Vol. II by Vasile URSACHI () [Corola-publishinghouse/Science/100956_a_102248]
-
butonul cât și toarta sunt aproape pătrate în secțiune. Sub buza îngroșată și puțin îndoită în afară se găsește un decor format din linii incizate dispuse oblic, încadrat de câte două linii orizontale. Corpul este, de asemenea, decorat cu caneluri oblice. Are culoarea cenușie (Pl. 2/4; 9/3). Mormântul IV (P. 3/1; 10/1,3). Înhumat, în poziție chircită, așezat pe partea dreaptă. Chircirea, ca și la celelalte două morminte, este moderată. A fost descoperit la adâncimea de 0
Săbăoani Monografie arheologică Vol. II by Vasile URSACHI () [Corola-publishinghouse/Science/100956_a_102248]
-
de al doilea recipient, tot o ceașcă, cu două torți supraînălțate, avea corpul ușor bombat, fundul drept și gâtul scurt, ușor arcuit spre exterior. Torțile, în bandă lată. Decorul, așezat pe umărul vasului și pe gât era format din caneluri oblice și două mici adâncituri orizontale, paralele, în zona prinderii pe umăr, a torților (Pl. 3/3). Mormântul V (Pl. 3/4; 10/2). Înhumat, în poziție chircită moderat, pe partea stângă. Poziția picioarelor față de linia șirei spinării este în unghi
Săbăoani Monografie arheologică Vol. II by Vasile URSACHI () [Corola-publishinghouse/Science/100956_a_102248]
-
arată poziția chircită a defunctului. Ca inventar, în fața craniului se afla o ceașcă globulară, cu gâtul scurt, drept, fundul lat, prevăzută cu două torți trase din buză, probabil supraînălțate, dar rupte din vechime. Vasul este decorat pe umăr, cu incizii oblice, încadrate de două linii incizate, orizontale. Capetele liniei incizate pe partea de jos se întâlnesc sub toartă, trecând unul peste altul, fără a se uni. În general, decorul este realizat într-o tehnică puțin îngrijită. Este arsă cărămiziu cu pete
Săbăoani Monografie arheologică Vol. II by Vasile URSACHI () [Corola-publishinghouse/Science/100956_a_102248]
-
a fost folosit un vas destul de mare cu corpul alungit și bombat, prevăzut cu două torți tubulare, așezate echidistant. Pe mijlocul lor, în zona gâtului, vasul a fost decorat cu două caneluri orizontale, paralele. Buza vasului ușor îngroșată și teșită oblic, puțin evazată. Gura vasului este puțin mai mare decât diametrul fundului, care este drept și ușor profilat. În interior s-au descoperit multe fragmente de oase arse. Nici un alt inventar. În cadrul necropolei I din perioada sec. II-III d. Chr. a
Săbăoani Monografie arheologică Vol. II by Vasile URSACHI () [Corola-publishinghouse/Science/100956_a_102248]
-
1/4; 7/3). A făcut parte din inventarul mormântului I. - O ceașcă oarecum asemănătoare, cu corpul bitronconic mai bine marcat, prevăzută de asemenea, cu două caneluri orizontale, în zona torților. Pe umăr este decorată cu un șir de caneluri oblice. Fundul drept (Pl. 3/3). Alături de o altă ceașcă, face parte din inventarul mormântului nr. IV. Și acest tip de vas este foarte frecvent în așezările și necropolele din Moldova. Remarcăm prezența lor la Lichitișeni și Bărboasa, datate la sfârșitul
Săbăoani Monografie arheologică Vol. II by Vasile URSACHI () [Corola-publishinghouse/Science/100956_a_102248]
-
bronzului - Noua I. - Ceașcă globulară, cu gâtul scurt și drept, cu două torți din bandă trase din buza vasului și supraînălțate. Torțile devin puțin mai late în zona unde se prind de vas. Ca decor are în zona umărului caneluri oblice, care se întrerup sub torți. Este arsă la cărămiziu cu pete cenușii (Pl. 2/3; 9/2). Gâtul este marcat de o canelură orizontală, realizată în zona în care se termină torțile. Face parte din inventarul mormântului III. - O altă
Săbăoani Monografie arheologică Vol. II by Vasile URSACHI () [Corola-publishinghouse/Science/100956_a_102248]
-
descoperită, ca inventar, la mormântul VII (Pl. 4/2). Aceasta are fundul lat, gâtul scurt, prevăzută cu două torți trase din buză și sprijinite pe umăr, rupte din vechime, supraînălțate.Ca decor, vasul are pe umăr un rând de incizii oblice, încadrat de două linii incizate orizontal, una care marchează și gâtul scurt al vasului și cealaltă, dispusă pe curbura maximă a ceștii. Acest tip de ceașcă este prezent atât în așezările cât și în necropolele Culturii Noua, cum sunt cele
Săbăoani Monografie arheologică Vol. II by Vasile URSACHI () [Corola-publishinghouse/Science/100956_a_102248]
-
prevăzută în partea superioară cu un mic buton. Gâtul este marcat, atât în partea de jos, cât și în partea de sus cu câte două caneluri orizontale paralele, iar ca decor, atât pe gât cât și pe corp, are caneluri oblice, dispuse în sensuri diferite, spre dreapta pe gât și spre stânga în zona corpului. Este de tradiție Monteoru. Recipiente asemănătoare au fost descoperite la Gârbovăț și Balintești, datate în Noua I. a4 - Ofrande alimentare În necropola epocii bronzului de la Săbăoani
Săbăoani Monografie arheologică Vol. II by Vasile URSACHI () [Corola-publishinghouse/Science/100956_a_102248]
-
3; 38/8,9). Incinerat în urnă. Descoperit la adâncimea de 0,24 m. Urna se păstrează aproape în întregime, fiind distruse puține porțiuni din buză de către fierul plugului. Urna, de culoare cenușie, fundul inelar, corpul rotunjit și buza evazată oblic. Pe gât o nervură în relief (inv. 14096) - (Pl. 22/4; 38/ 7). În interior câteva fragmente de la o fructieră și un alt vas cenușiu, precum și un fragment de la un capac roșu (inv. 14097-14101). Adâncimea gropii, de la nivelul la care
Săbăoani Monografie arheologică Vol. II by Vasile URSACHI () [Corola-publishinghouse/Science/100956_a_102248]
-
delimita forma gropii. În jurul porțiunii de urnă - in situ s-au descoperit, pe o suprafață destul de mare, fragmente din ea. Urna este lucrată la roată, din pastă cenușie, cu corpul ușor bombat, fundul inelar și buza răsfrântă în exterior, puțin oblic. Pe gât o nervură în relief - inv. 31615, câteva fragmente dintr-un vas de culoare roșie ne indică prezența unui capac. De asemenea, a fost descoperit un fragment dintr-o amforă romană (Pl. 25/8,9; 45/5). În urnă
Săbăoani Monografie arheologică Vol. II by Vasile URSACHI () [Corola-publishinghouse/Science/100956_a_102248]
-
cu corpul ușor bombat, păstrat fragmentar, doar partea inferioară, până aproape de gât, constituind urna mormântului de incinerație nr. 4 (Pl. 14/5; 28/ 5). Tipul 2 - cu corpul rotunjit, ușor bitronconic, gâtul larg și scurt, buza destul de lată și răsfrântă oblic, pe gât o nervură în relief, fundul inelar, gura ceva mai largă decât fundul. La Văleni, acest tip de recipient a fost încadrat în tipul 2a, cu corpul rotunjit, iar Gh. Bichir, îl include în grupa BI, tipul a4 vase
Săbăoani Monografie arheologică Vol. II by Vasile URSACHI () [Corola-publishinghouse/Science/100956_a_102248]
-
liberi din Moldova ele apar frecvent la Poienești și mai puțin la Pădureni-doar una, Gălănești-Bărboasa, Văleni sau Dămienești. Tipul 4 -, de formă bitronconică, uneori cu mijlocul puțin rotunjit, alteori carenat, zveltă, cu gâtul lung, cilindric, buza evazată drept, uneori ușor oblic, prevăzută cu o nervură în relief, la partea superioară a gâtului, decorată, de obicei, pe gât, cu motive lustruite. Acest tip de vas a fost încadrat, la Văleni, în tipul 3 - oale cu corpul bitronconic, iar Gh. Bichir le include
Săbăoani Monografie arheologică Vol. II by Vasile URSACHI () [Corola-publishinghouse/Science/100956_a_102248]
-
doar craniul și câteva oase de la picioare, mâini și piept. Orientat cu capul NNV 57 și picioarele SSE 26. A fost descoperit la adâncimea de 0,45 m. Ca inventar a avut o mărgică din sticlă decorată cu incizii adânci, oblice și mai multe fragmente de mărgele din sticlă colorată (Pl. 52/4; 75/2). Nu a avut alt inventar. Mormântul nr. 13. Incinerat în groapă, descoperit la adâncimea de 0,40 m. Groapa aproape rotundă în plan nu mai păstra
Săbăoani Monografie arheologică Vol. II by Vasile URSACHI () [Corola-publishinghouse/Science/100956_a_102248]
-
roată, cu fundul inelar, corpul ușor bombat, buza evazată drept (Pl. 52/9,10; 106/2). Avea un capac de culoare roșie, lucrat la roată, cu fundul inelar, corpul tronconic, cu umărul pronunțat, buza trasă spre interior și apoi evazată oblic. În interiorul urnei, destul de multe oase calcinate. Fără alt inventar. Mormântul nr. 16 (Pl. 53/1; 76/2,4). Incinerat în urnă, fără capac, fundul urnei la 0,55 m adâncime. Este bine păstrată, distrusă puțin la partea superioară, dar restaurată
Săbăoani Monografie arheologică Vol. II by Vasile URSACHI () [Corola-publishinghouse/Science/100956_a_102248]
-
fundul urnei la 0,55 m adâncime. Este bine păstrată, distrusă puțin la partea superioară, dar restaurată (Pl. 76/5). Are corpul ușor bombat, destul de scundă în comparație cu diametrul mijlocului, gâtul scurt și marcat de o nervură în relief, buza evazată oblic, fundul inelar. Este de culoare cenușie, pastă nisipoasă. Restaurată (Pl. 53/2). În interior destul de multe fragmente de oase calcinate, fără alt inventar. Mormântul se afla la mică distanță de cel anterior - M.15. Mormântul nr. 17 (Pl. 76/6
Săbăoani Monografie arheologică Vol. II by Vasile URSACHI () [Corola-publishinghouse/Science/100956_a_102248]
-
43. Incinerat în urnă, cu capac. descoperit la adâncimea de 0,40 m. Urna distrusă de lucrările agricole. A fost restaurată în parte. Este lucrată la roată, de culoare roșie, corpul ușor bombat, fundul inelar, gâtul scurt și buza evazată oblic. Pe fund are incizat un cerc. S-a mai descoperit un fragment dintr-un capac-strachină, roșie, precum și un fragment de amforă romană roșie. Nu a avut inventar (Pl. 56/6-8; 57/1,2; 82/ 1,2). Mormântul nr. 44 (Pl.
Săbăoani Monografie arheologică Vol. II by Vasile URSACHI () [Corola-publishinghouse/Science/100956_a_102248]
-
mai des folosite. Cum este și firesc, cele mai multe tipuri de vase din această necropolă este reprezentată de vasul urnă, cunoscut în alte clasificări sub numele de oale, care au corpul ovoidal, bitronconic sau globular, gâtul, în general, scurt, buza evazată oblic sau orizontal și fundul inelar. După forma corpului, a gâtului și a buzei, elemente care permit o clasificare a lor, am putut deosebi, în necropola II de la Săbăoani, următoarele tipuri de recipiente: vase urnă tip 1, 2, 3, 4 și
Săbăoani Monografie arheologică Vol. II by Vasile URSACHI () [Corola-publishinghouse/Science/100956_a_102248]
-
de recipiente: vase urnă tip 1, 2, 3, 4 și 5. La acestea se adaugă și alte tipuri de vase: străchini, fructiere și căni. Vase - urnă Tipul 1. Sunt vasele cu corpul ușor bombat, zvelte, gâtul relativ scurt, buza evazată oblic sau orizontal și fundul inelar. De obicei sunt de mărimi mai mari, unele depășesc înălțimea de 50 cm. Forma aceasta zveltă și corpul ovoidal-alungit dă impresia unei forme de pară, care a și dat în literatura de specialitate denumirea „piriformă
Săbăoani Monografie arheologică Vol. II by Vasile URSACHI () [Corola-publishinghouse/Science/100956_a_102248]