1,497 matches
-
poate vedea în inimile oamenilor, deși acestea sunt inobservabile pentru restul. Aceast] posibilitate totuși nu va avea mare important] pentru acei muritori care au responsabilitatea de a evalua caracterul moral pe care il manifest]m cu ocazia unor evenimente publice observabile. Ultima presupunere sugereaz] o soluție diferit]: a nega faptul c] intențiile agentului sunt, în mod necesar, obiecte private, si a accepta c] acestea sunt uneori deschise evalu]rii. Cel mai mare filosof medieval și scolastic, Sfanțul Toma din Aquino, s-
[Corola-publishinghouse/Science/2264_a_3589]
-
morale, dar aproape toate filosofiile tradiționale occidentale împ]rt]șesc asumpția potrivit c]reia exist] principii care genereaz] obligații și pe care toți indivizii au datoria s] le respecte. În opinia mea, aceast] asumpție este legitim]. Valorile morale nu sunt observabile fizic, dar nu trebuie s] uit]m c] pentru domenii diferite ale cunoașterii sunt necesare tipuri diferite de obiectivitate și, deci, nu ne putem aștepta că obiectivitatea care funcționeaz] în biologie s] se aplice și moralei (vezi capitolul 35, „Realismul
[Corola-publishinghouse/Science/2264_a_3589]
-
reglare a activității. Ele pot fi diferențiate în funcție de gradul lor de generalitate. Putem aminti aici obiectivele generale, cele specifice și operaționale. Obiectivele concrete se pot operaționaliza apelând la două criterii: performanța și competența. În primul caz obiectivele vor fi direct observabile și măsurabile la sfârșitul unei activități, pe când în al doilea caz performanțele nu sunt vizibile imediat. Indiferent dacă vorbim de obiective de învățare, ce reprezintă schimbările produse la nivelul participanților în cadrul unui curs de formare, sau de obiective operaționale, ce
Educația adulților. Baze teoretice și repere practice by Simona Sava, Ramona Paloș () [Corola-publishinghouse/Science/1947_a_3272]
-
sine și ambientul său”. Se observă o centrare pe o anumită simbolistică a culturii organizaționale, fie de suprafață, care dă imaginea publică a organizației (aspecte cum ar fi emblema organizației, strategia declarată, raportul anual etc.), precum și o simbolistică profundă, greu observabilă (relații interpersonale, obiceiuri, uzanțe, relații cu beneficiarii etc.), alături de elemente ce țin de comportamentul social și atitudinile membrilor ei. Dintr-o perspectivă sintetică, se identifică trei sensuri ale conceptului: - cultura organizațională ca variabilă anterioară în relație de izomorfism cu cea
Educația adulților. Baze teoretice și repere practice by Simona Sava, Ramona Paloș () [Corola-publishinghouse/Science/1947_a_3272]
-
de ordine interioară, rapoartele de activitate), interviuri și chestionare. Desigur, există și metodologii mai complexe, cum ar fi, de exemplu, analiza 360°, care însă nu sunt neapărat utile unei organizații de educație a adulților, pentru că activitatea formatorilor nu este direct observabilă de către colegi. Singurul nivel care ne conduce la înțelegerea culturii unei organizații este acela al asumpțiilor. Colecția particulară de asumpții care alcătuiește modelul cultural al unei organizații de educație a adulților sau viziunea ei asupra lucrurilor nu este întotdeauna vizibilă
Educația adulților. Baze teoretice și repere practice by Simona Sava, Ramona Paloș () [Corola-publishinghouse/Science/1947_a_3272]
-
reglare a activității. Ele pot fi diferențiate în funcție de gradul lor de generalitate. Putem aminti aici obiectivele generale, cele specifice și operaționale. Obiectivele concrete se pot operaționaliza apelând la două criterii: performanța și competența. În primul caz obiectivele vor fi direct observabile și măsurabile la sfârșitul unei activități, pe când în al doilea caz performanțele nu sunt vizibile imediat. Indiferent dacă vorbim de obiective de învățare, ce reprezintă schimbările produse la nivelul participanților în cadrul unui curs de formare, sau de obiective operaționale, ce
Educația adulților. Baze teoretice și repere practice by Simona Sava, Ramona Paloș () [Corola-publishinghouse/Science/1947_a_3272]
-
sine și ambientul său”. Se observă o centrare pe o anumită simbolistică a culturii organizaționale, fie de suprafață, care dă imaginea publică a organizației (aspecte cum ar fi emblema organizației, strategia declarată, raportul anual etc.), precum și o simbolistică profundă, greu observabilă (relații interpersonale, obiceiuri, uzanțe, relații cu beneficiarii etc.), alături de elemente ce țin de comportamentul social și atitudinile membrilor ei. Dintr-o perspectivă sintetică, se identifică trei sensuri ale conceptului: - cultura organizațională ca variabilă anterioară în relație de izomorfism cu cea
Educația adulților. Baze teoretice și repere practice by Simona Sava, Ramona Paloș () [Corola-publishinghouse/Science/1947_a_3272]
-
de ordine interioară, rapoartele de activitate), interviuri și chestionare. Desigur, există și metodologii mai complexe, cum ar fi, de exemplu, analiza 360°, care însă nu sunt neapărat utile unei organizații de educație a adulților, pentru că activitatea formatorilor nu este direct observabilă de către colegi. Singurul nivel care ne conduce la înțelegerea culturii unei organizații este acela al asumpțiilor. Colecția particulară de asumpții care alcătuiește modelul cultural al unei organizații de educație a adulților sau viziunea ei asupra lucrurilor nu este întotdeauna vizibilă
Educația adulților. Baze teoretice și repere practice by Simona Sava, Ramona Paloș () [Corola-publishinghouse/Science/1947_a_3272]
-
este prezentată în, unde este investigat un număr de doisprezece ferestre diferite. Efectul picket fence (PFE) este o consecință a naturii discrete a spectrului de frecvență, unde doar frecvențe binare (bins-uri) pot fi generate (frecvențe determinate prin intermediul FFT), și devine observabil atunci când componentele spectrale nu se potrivesc cu respectivele bins-uri. Parametrii componentelor spectrale sunt determinate de vârfurile Transformatei Fourier Discretă în Timp (DTFT). Luând în considerare faptul că FFT este calculată doar în bins-uri, informația referitoare la coordonatele vârfurilor nu va
Amprenta consumatorilor electrici by Andrei Sebastian Ardeleanu, Codrin Donciu () [Corola-publishinghouse/Science/83090_a_84415]
-
Atitudinea este Învățată, nu instinctivă. Atitudinea implică existența unei relații Între persoană și obiect. Obiectul atitudinii poate fi o altă persoană, o instituție sau un obiect fizic; noțiunea de „obiect” are aici o semnificație de „obiectiv". Atitudinea nu este direct observabilă. Ea este un concept, o noțiune. Despre conținutul, direcția și intensitatea ei ne dăm seama fie din convingerile, sentimentele și intențiile declarate verbal sau scris, fie din observarea directă a comportamentului. Comportamentul este așadar - trebuie subliniat acest lucru - altceva decât
COMPORTAMENTUL CONSUMATORULUI DE LA TRADIȚII LA INTEGRARE EUROPEANĂ by Mariana CALUSCHI, Oana GAVRIL JITAR, Mihaela ŞERBAN, Constantin NECHIFOR, Daniel URMĂ () [Corola-publishinghouse/Science/750_a_1157]
-
Între ele, precum și folosirea acestor informații pentru ghidarea propriului mod de gândire și a propriilor acțiuni. Apoi revin asupra acestei definiții, În 1997, și afirmă că această definire a inteligenței emoționale este vagă, incompletă deoarece se referă doar la emoția observabilă și la modalitățile de a o regla, omițându-se sentimentele. Sentimentele ca forme superioare, complexe, relativ stabile ale afectivității și cu un grad Înalt de conștientizare favorizează interacțiunile optime ale emoționalității cu raționalitatea. De asemenea, afirmă că inteligența emoțională Înseamnă
COMPORTAMENTUL CONSUMATORULUI DE LA TRADIȚII LA INTEGRARE EUROPEANĂ by Mariana CALUSCHI, Oana GAVRIL JITAR, Mihaela ŞERBAN, Constantin NECHIFOR, Daniel URMĂ () [Corola-publishinghouse/Science/750_a_1157]
-
fiind totuși inversată. Cu prea puține excepții, propaganda din cinema a urmat cu fidelitate liniile politice de evoluție ale PCR. A fost mai întâi prosovietică, internaționalistă, antiromânească, apoi național-comunistă, anticitadină, antiintelectuală, antioccidentală, vehicul al cultului lui Ceaușescu. Temele de propagandă observabile pe toată perioada comunistă sunt : - Rezistența anticapitalistă și antifascistă a comuniștilor ilegaliști și a „protocomuniștilor”. Aproximativ 57 de filme au un scenariu bazat pe lupta comuniștilor în ilegalitate (1924-1944). Începând cu Nepoții gornistului (1953) și sfârșind cu A doua variantă
Filmul surd în România mută: politică și propagandă în filmul românesc de ficţiune (1912-1989) by Cristian Tudor Popescu () [Corola-publishinghouse/Science/599_a_1324]
-
vârsta preșcolară are caracter predominant logic. Pe educatoare trebuie să le preocupe în permanență învățarea atât ca proces cât și ca produs. La fiecare activitate trebuie să le preocupe, încă de la proiectare, stabilirea clară a obiectivelor operaționale, traduse în comportamentul observabil al copiilor, ținând cont, bineînțeles, de cerințele programei școlare și de particularitățile de vârstă ale copiilor. Copiii trebuie să știe clar obiectivele pe care trebuie să le atingă, ce va trebui să facă pe parcursul jocului, al activității și la sfârșitul
ACTIVITATI MATEMATICE. by Elena CODREANU,Mariana BAHNARIU () [Corola-publishinghouse/Science/84376_a_85701]
-
înțelesuri diferite. Și-n astronomie, chiar, avem mai multe interpretări, pe care le vom parcurge în continuare. Prima definiție pe care o dau astronomii și cea mai simplă de altfel, este: * UNIVERSUL REPREZINTĂ TOT CEEA CE PUTEM OBSERVA. Acesta este Universul observabil, cuprinzând toate stelele și galaxiile, începând cu cele mai apropiate și până la cele mai îndepărtate, ce pot fi detectate direct prin recepționarea radiațiilor emise. Acest tip de Univers, reprezintă laboratorul astronomului, unde el își verifică ipotezele și ideile, cu posibilitatea
De la Macro la Microunivers by Irina Frunză () [Corola-publishinghouse/Science/779_a_1755]
-
mai apropiate și până la cele mai îndepărtate, ce pot fi detectate direct prin recepționarea radiațiilor emise. Acest tip de Univers, reprezintă laboratorul astronomului, unde el își verifică ipotezele și ideile, cu posibilitatea formulării altora noi asupra naturii fenomenelor observate. Universul observabil nu este precis delimitat, dimensiunile sale fiind într-o continuă creștere, odată cu perfecționarea instrumentelor de lucru ale astronomului: telescoape, radiotelescoape, sateliți, sonde spațiale, observatoare astronomice etc. O altă definiție ar fi: * UNIVERSUL AR FI TOT CEEA CE ESTE OBSERVABIL, PLUS TOT
De la Macro la Microunivers by Irina Frunză () [Corola-publishinghouse/Science/779_a_1755]
-
observate. Universul observabil nu este precis delimitat, dimensiunile sale fiind într-o continuă creștere, odată cu perfecționarea instrumentelor de lucru ale astronomului: telescoape, radiotelescoape, sateliți, sonde spațiale, observatoare astronomice etc. O altă definiție ar fi: * UNIVERSUL AR FI TOT CEEA CE ESTE OBSERVABIL, PLUS TOT CEEA CE AR MAI PUTEA EXISTA. Acesta este Universul întreg, ce formează obiectul de studiu al matematicienilor și filozofilor, prin extrapolarea datelor cunoscute de la Universul observabil. A treia definiție: * UNIVERSUL ÎNTREG DESCRIS DE LEGILE CUNOSCUTE FIZICII Acesta este Universul
De la Macro la Microunivers by Irina Frunză () [Corola-publishinghouse/Science/779_a_1755]
-
astronomice etc. O altă definiție ar fi: * UNIVERSUL AR FI TOT CEEA CE ESTE OBSERVABIL, PLUS TOT CEEA CE AR MAI PUTEA EXISTA. Acesta este Universul întreg, ce formează obiectul de studiu al matematicienilor și filozofilor, prin extrapolarea datelor cunoscute de la Universul observabil. A treia definiție: * UNIVERSUL ÎNTREG DESCRIS DE LEGILE CUNOSCUTE FIZICII Acesta este Universul fizic, o ușoară extensie a Universului observabil, cuprinzând și zonele ce nu se pot observa direct, dar se pot deduce existența lor prin efectele care le au
De la Macro la Microunivers by Irina Frunză () [Corola-publishinghouse/Science/779_a_1755]
-
EXISTA. Acesta este Universul întreg, ce formează obiectul de studiu al matematicienilor și filozofilor, prin extrapolarea datelor cunoscute de la Universul observabil. A treia definiție: * UNIVERSUL ÎNTREG DESCRIS DE LEGILE CUNOSCUTE FIZICII Acesta este Universul fizic, o ușoară extensie a Universului observabil, cuprinzând și zonele ce nu se pot observa direct, dar se pot deduce existența lor prin efectele care le au asupra unor entități observabile. În cadrul Universului fizic, luăm în calcul doar regiunile ce se pot analiza științific și reprezintă obiectul
De la Macro la Microunivers by Irina Frunză () [Corola-publishinghouse/Science/779_a_1755]
-
UNIVERSUL ÎNTREG DESCRIS DE LEGILE CUNOSCUTE FIZICII Acesta este Universul fizic, o ușoară extensie a Universului observabil, cuprinzând și zonele ce nu se pot observa direct, dar se pot deduce existența lor prin efectele care le au asupra unor entități observabile. În cadrul Universului fizic, luăm în calcul doar regiunile ce se pot analiza științific și reprezintă obiectul de studiu al cosmologiei. Una din principalele probleme la care caută să răspundă este cea a delimitării Universului. Există oare o limită sau Universul
De la Macro la Microunivers by Irina Frunză () [Corola-publishinghouse/Science/779_a_1755]
-
impusă de instrumentele de observație, ca de exemplu limita de observare a telescopului optic. Cu apariția radiotelescoapelor - instrumente de lucru mai perfecționate, cu o putere de rezoluție mai mare s-au putut face observații și obiectelor mai îndepărtate, așadar Universul observabil se mărea continuu. Se poate spune că în ultimul timp el își dublează dimensiunile la fiecare cinci ani. Ce se știe despre granițele Universului? Se va ajunge la granițele sale cu ajutorul telescoapelor din ce în ce mai puternice? Există o limită fizică impusă de
De la Macro la Microunivers by Irina Frunză () [Corola-publishinghouse/Science/779_a_1755]
-
și praf. Deci la distanțe mari ni se poate obtura complet câmpul de observație, datorită prafului cosmic. Or, acest lucru ne-ar conduce la fixarea hotarelor mai aproape decât sunt ele în realitate, ceea ce diferă de ceea ce înțelegem prin Univers observabil, deoarece ajunși în această margine - dacă ar exista - nu se va putea observa nimic mai încolo, orice aparate s-ar folosi. Momentan nu s-a ajuns la ceea ce am numi marginea Universului, cu toate că putere de străpungere din ce în ce mai mult în hăul
De la Macro la Microunivers by Irina Frunză () [Corola-publishinghouse/Science/779_a_1755]
-
mari continuă (sau dacă se oprește la o limită dictată de legile fizicii), vom ajunge, la momentul în care galaxiile vor dispărea din câmpul observatorului, mai departe văzând un spațiu gol, s-ar putea afirma că am examinat complet Universul observabil prin intermediul instrumentelor, cu toate că dincolo de zona considerată de noi margine ar mai exista milioane de alte galaxii. Matematicienii, de exemplu au mers mai departe, postulând modele ale Universului locuit cu galaxii și dincolo de “distanța de dispariție”, ce s-ar deplasa cu
De la Macro la Microunivers by Irina Frunză () [Corola-publishinghouse/Science/779_a_1755]
-
2.2 Date generale despre aștri. Sfera cerească Astru reprezintă orice corp ceresc, adică oricare dintre corpurile luminoase ce se văd pe bolta cerească. Marea majoritate a aștrilor sunt stele. Stelele - au lumină proprie, asemeni Soarelui, sunt corpuri incandescente, luminoase, observabile ca niște puncte scânteietoare, împrăștiate, în mod neregulat, pe tot cerul. Ele au fost grupate, în diverse categorii, după gradul de strălucire aparentă, cele mai strălucitoare sunt stelele de mărimea 1 (cu cât o stea este mai puțin strălucitoare, cu
De la Macro la Microunivers by Irina Frunză () [Corola-publishinghouse/Science/779_a_1755]
-
Orion, Casiopeea, Andromeda ..., toate în emisfera nordică, pentru că datorită zonei unde locuiau nu le erau vizibile constelațiile emisferei sudice, astfel încât numele acestora data din sec. al XVII-lea: telescopul, Microscopul, Corbul... Singura constelație vizibilă în cele două emisfere este Calea Lactee, observabilă ca o dâră albicioasă și vaporoasă, asemănătoare unei eșarfe imense Printre aștrii observați se numără și planetele, corpuri luminate ce se deosebesc de stele prin faptul că nu sclipesc, nu scânteiază, ci au o lumină liniștită. Planetele primesc lumină de la
De la Macro la Microunivers by Irina Frunză () [Corola-publishinghouse/Science/779_a_1755]
-
lumină și căldură, la temperaturi de 6.000 șC (lumină ce străbate distanța până la Terra în 8 minute); 5. cromosfera - între 500 15.000 Km peste fotosferă, formată din plasmă mai rarefiată, unde temperaturile se mențin la 10.000 șC ; observabilă în timpul eclipselor ca un val roz, asemănată cu o « câmpie în flăcări ă, o masă de gaze agitate, cu nenumărate limbi și șuvoaie de materie ; 6. coroana solară - începând cu 15.000 Km, este o materie rarefiată ce înconjoară Soarele
De la Macro la Microunivers by Irina Frunză () [Corola-publishinghouse/Science/779_a_1755]