1,044 matches
-
lor și cu tot disprețul sufletului lor, ca să-i jefuiască roadele. 6. De aceea, proorocește despre țara lui Israel, și spune munților și dealurilor, rîurilor și văilor: "Așa vorbește Domnul Dumnezeu: "Iată, vorbesc în gelozia și urgia Mea, pentru că suferiți ocara din partea neamurilor!" 7. De aceea, așa vorbește Domnul Dumnezeu: "Îmi ridic mîna și jur că neamurile care vă înconjoară, își vor purta ele însele ocara! 8. Iar voi, munți ai lui Israel, veți da crengi, și vă veți purta roadele
[Corola-publishinghouse/Imaginative/85085_a_85872]
-
și văilor: "Așa vorbește Domnul Dumnezeu: "Iată, vorbesc în gelozia și urgia Mea, pentru că suferiți ocara din partea neamurilor!" 7. De aceea, așa vorbește Domnul Dumnezeu: "Îmi ridic mîna și jur că neamurile care vă înconjoară, își vor purta ele însele ocara! 8. Iar voi, munți ai lui Israel, veți da crengi, și vă veți purta roadele pentru poporul Meu Israel, căci lucrurile acestea sunt aproape să se întîmple. 9. Iată că vă voi fi binevoitor, Mă voi întoarce spre voi, și
[Corola-publishinghouse/Imaginative/85085_a_85872]
-
neamul tău", 14. din pricina aceasta, de acum încolo nu vei mai mînca oameni, și nu-ți vei mai nimici neamul, zice Domnul Dumnezeu. 15. De acum, nu te voi mai face să auzi batjocurile neamurilor, și nu vei mai purta ocara popoarelor; nu-ți vei mai nimici neamul, zice Domnul Dumnezeu." 16. Cuvîntul Domnului mi-a vorbit astfel: 17. "Fiul omului, cei din casa lui Israel, cînd locuiau în țara lor, au spurcat-o prin purtarea lor și prin faptele lor
[Corola-publishinghouse/Imaginative/85085_a_85872]
-
și Eu voi fi Dumnezeul vostru. 29. Vă voi izbăvi de toate necurățiile voastre. Voi chema grîul, și-l voi înmulți; nu voi mai trimite foametea peste voi. 30. Voi înmulți rodul pomilor și venitul cîmpului, ca să nu mai purtați ocara foametei printre neamuri. 31. Atunci vă veți aduce aminte de purtarea voastră cea rea, și de faptele voastre care nu erau bune, vă va fi scîrbă de voi înșivă din pricina nelegiuirilor și urîciunilor voastre. 32. Și toate aceste lucruri nu
[Corola-publishinghouse/Imaginative/85085_a_85872]
-
25. "De aceea, așa vorbește Domnul Dumnezeu: "Acum voi aduce înapoi pe prinșii de război ai lui Iacov, voi avea milă de toată casa lui Israel și voi fi gelos de Numele Meu cel sfînt. 26. Atunci își vor uita ocara, și toate fărădelegile pe care le-au săvîrșit împotriva Mea, cînd locuiau liniștiți în țara lor, și cînd nu-i tulbura nimeni. 27. Cînd îi voi aduce înapoi dintre popoare, și îi voi strînge din țara vrăjmașilor lor, voi fi
[Corola-publishinghouse/Imaginative/85085_a_85872]
-
iese din pîntecele mamei lui!" 13. Moise a strigat către Domnul, zicînd: "Dumnezeule, Te rog, vindecă-o!" 14. Și Domnul a zis lui Moise: Dacă ar fi scuipat-o tatăl ei în obraz, n-ar fi fost ea oare de ocară timp de șapte zile? Să fie închisă deci șapte zile afară din tabără; după aceea, să fie primită în tabără." 15. Maria a fost închisă șapte zile afară din tabără. Și poporul n-a pornit, pînă ce a intrat din
[Corola-publishinghouse/Imaginative/85128_a_85915]
-
nu-mi aparține. Am citit-o acum câteva luni într-un colț de gazetă și de atunci paseistul din mine și-a pus-o pe blazon, la strașnică păstrare. Nu știu cum se face, dar toate cele trei mari vorbe considerate de ocară de către dușmanii „păltinișenilor“ - „boierii minții“, „neointerbelici“, respectiv „paseiști“ (cu variante precum ultraconservatori, reacționari, tradiționaliști, pășuniști ș.a.), printre care, cu onoare & voluptate mă prenumăr - sună frumos, captivant și substanțial motivat. În definitiv, de când e lumea lume, heracliteismul a avut nevoie de
Ce mi se-ntâmplă: jurnal pieziş by Dan C. Mihăilescu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/580_a_1318]
-
mi l-a făcut mai apropiat decât teoremele sale. M-am lămurit că bufnița, gravată pe monedele de argint, era, la Atena, simbolul înțelepciunii, că "sofist" însemna la început "maestru de înțelepciune", abia mai târziu a devenit un cuvânt de ocară, și că tăcuta zeiță a înțelepciunii s-a certat cu Poseidon, când olimpienii și-au împărțit între ci diversele regiuni ale Greciei, exact ca marile puteri la împărțirea zonelor de influență. Dar, mai ales, mi-am pus lot felul de
Aventuri solitare by Octavian Paler [Corola-publishinghouse/Imaginative/295602_a_296931]
-
o Apoteoză a ghilotinei. Mai cu seamă frecventam cafenelele specializate, unde se adunau umaniștii noștri de profesie. Eram, se înțelege, bine primit, dat fiind bunele mele antecedente. Și dintr-o dată, cu înfățișarea cea mai nevinovată, dădeam drumul unui cuvânt de ocară: "Mulțumesc lui Dumnezeu", spuneam, sau, și mai simplu: "Dumnezeule!". Știți prea bine că ateii noștri de cafenea nu prea se împacă cu cele sfinte. După ce rosteam acea enormitate, urma un moment de stupoare când toți se uitau unii la alții
[Corola-publishinghouse/Imaginative/85071_a_85858]
-
ș-au dus pe Duca vodă în Țara Leșască, și acolo au murit. Și cându-l duce pe drum, îl pusesă într-o sanie cu doi cai, unul albu și unul murgu, și cu hamuri de teiu, ca vai de dânsul. Ocări și sudălmi, de audze cu urechile. Ș-agiungându la Suceavă, la un sat,...au poftit puțintel lapte să mănânce. Iar femeia gazda i-au răspunsu că <n-avem lapte să ți dăm, c-au mâncat Duca-vodă vacili din țară, de-l
CE NU ȘTIM DESPRE IAȘI by VASILE ILUCĂ () [Corola-publishinghouse/Imaginative/546_a_699]
-
nici o idee precisă. Pentru a-i încîlci noțiunile, mai era pe lume și "mă-la doica" - cam bruscă dar de treabă, femeie de dulgher - apoi mai erau vecinele, care după toane o chemau: Vino la mama' sau o goneau cu ocări pentru o mumă necunoscută. 150 Pe doică, duduia Mari o speria la nevoie cu Lică, pufnind la ideea cât de puțin ,,teribil" era Lică. Ea îl cunoștea numai ca pe un fluturaș ușor, care iubește drăguț. Lică, zvînturatui. se zbîriea
Concert din muzică de Bach by Hortensia Papadat-Bengescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295607_a_296936]
-
o dată mai mult pe Lică în formă de tată. îl găseau și mai drăguț pe ștrengarul tânăr, așa de bun cu un copil pe care i-1 făcuse o nemernică - fiindcă Lică avea totdeauna gata la ocazie un cuvânt de ocară pentru mama Siei. Unele, mai puțin deștepte, crezând că îi plac odraslele, își arătau dorința de a-i dărui si ele, dar Lică strângea dinții cu răutate și își pricepeau greșeala. Cele mai multe îl înțelegeau mai bine și Sia avea colecție
Concert din muzică de Bach by Hortensia Papadat-Bengescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295607_a_296936]
-
râsului îi scrijelea nervii stridenți. . . Nici la tennis nu-1 văzuse. Unde oare? La curse... Pe stradă? . . . Vrea să-și aducă aminte și nu reuși. Un Cadillac atinse cu botul motorului aripile lăcuite ale dog-cart-ului. Ada era gata să scape o ocară în "argot", dar se întrerupse. In auto era frumoasa doamnă Elena Hallipa-Drăgănescu, ex-logod-nica lui Maxențiu. - Nostimă femeie! Ce noroc a avut că a scăpat de dumneata! zise bărbatului ei, amabil. Nu-ți mai aduci aminte? Când s-au licitat Plăiesele
Concert din muzică de Bach by Hortensia Papadat-Bengescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295607_a_296936]
-
de când e bolnav? ... Ai văzut casa lor cea nouă? ... și pe nepoata care zic că e fata lui Lică? Nory râse cu o gură până la urechi. îi intrară pe nas și gât fire de păr, se înecă, strănută și porni ocări asupra nemțișorului ce se ocupa de frezura ei băiețească. - Văzut! ... Ți se pare curios ca mierloiul să fi făcut așa văcuță! . . . Văzut! . . . Bună casă! Proastă nepoată! ... Și Rimii 177 12 - Fecioarele despletite, , Drumul ascuns noștri în luna de miere! Acum
Concert din muzică de Bach by Hortensia Papadat-Bengescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295607_a_296936]
-
Să-ți fie de bine! Da' asta e poveste veche! zisese grosolana fată. Lina înțelesese atunci că Lică i-a vorbit Siei de ea batjocoritor și se ofensase de moarte. Nu-și mai alesese cuvintele, pierduse orice cumpătare și grămădise ocările și pumnii. Baba, pe coridor, se așezase pe vine cu mâinile peste urechi, așteptând să se facă pământul praf, iar Rim, prevenit de întrevedere, lipit cu urechea de ușa biroului, nu putuse rămâne neutru. Intrase în plin pugilat și, luând
Concert din muzică de Bach by Hortensia Papadat-Bengescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295607_a_296936]
-
căpetenia casei împăratului, pe Șebna, logofătul, și pe preoții cei mai bătrîni, acoperiți cu saci, la proorocul Isaia, fiul lui Amoț. 3. Și i-au zis: "Așa vorbește Ezechia: Ziua aceasta este o zi de necaz, de pedeapsă și de ocară, căci copiii sunt aproape să iasă din pîntecele mamei și nu este putere pentru naștere. 4. Poate că Domnul Dumnezeul tău a auzit toate cuvintele lui Rabșache pe care l-a trimis împăratul Asiriei stăpînul său, să batjocorească pe Dumnezeul
[Corola-publishinghouse/Imaginative/85047_a_85834]
-
mei, și cîțiva oameni din Iuda. Iam întrebat despre Iudeii scăpați care mai rămăseseră din robie, și despre Ierusalim. 3. Ei miau răspuns: "Cei ce au mai rămas din robie sunt acolo în țară, în cea mai mare nenorocire și ocară; zidurile Ierusalimului sunt dărîmate și porțile sunt arse de foc." 4. Cînd am auzit aceste lucruri, am șezut jos, am plîns, și m-am jelit multe zile. Am postit și m-am rugat înaintea Dumnezeului cerurilor, 5. și am zis
[Corola-publishinghouse/Imaginative/85121_a_85908]
-
nici vreunuia din cei ce vedeau de treburi. 17. Le-am zis atunci: "Vedeți starea nenorocită în care suntem! Ierusalimul este dărîmat, și porțile sunt arse de foc. Veniți să zidim iarăși zidul Ierusalimului, și să nu mai fim de ocară!" 18. Și le-am istorisit cum mîna cea bună a Dumnezeului meu fusese peste mine, și ce cuvinte îmi spusese împăratul. Ei au zis: "Să ne sculăm, și să zidim!" Și s-au întărit în această hotărîre bună. 19. Sanbalat
[Corola-publishinghouse/Imaginative/85121_a_85908]
-
praf și arse de foc?" 3. Tobia, Amonitul, era lîngă el, și a zis: "Să zidească numai! Dacă se va sui o vulpe, le va dărîma zidul lor de piatră." 4. Ascultă, Dumnezeul nostru, cum suntem batjocoriți! Fă să cadă ocările lor asupra capului lor, și dă-i pradă pe un pămînt unde să fie robi. 5. Nu le ierta fărădelegea, și păcatul lor să nu fie șters dinaintea Ta; căci au necăjit pe cei ce zidesc." 6. Am zidit zidul
[Corola-publishinghouse/Imaginative/85121_a_85908]
-
pe frații voștri? Și încă nouă să ne fie vînduți?" Ei au tăcut, neavînd ce să răspundă. 9. Apoi am zis: "Ce faceți voi nu este bine. N-ar trebui să umblați în frica Dumnezeului nostru ca să nu fiți de ocara neamurilor vrăjmașe nouă? 10. Și eu, și frații mei și slujitorii mei le-am împrumutat argint și grîu. Să le lăsăm dar datoria aceasta! 11. Dați-le înapoi astăzi ogoarele, viile, măslinii și casele, și a sută parte din argintul
[Corola-publishinghouse/Imaginative/85121_a_85908]
-
dăduseră argint. 13. Și cîștigîndu-l astfel, nădăjduiau că am să mă tem, și că am să urmez sfaturile lui și să fac un păcat. Ei s-ar fi folosit de această atingere a bunului meu nume, ca să mă umple de ocară. 14. Adu-Ți aminte, Dumnezeule, de Tobia și de Sanbalat, și de faptele lor! Adu-Ți aminte și de Noadia, proorocița, și de ceilalți prooroci care căutau să mă sperie! 15. Zidul a fost isprăvit în a douăzeci și cincea zi a
[Corola-publishinghouse/Imaginative/85121_a_85908]
-
la mînie și bogat în bunătate, și nu i-ai părăsit, 18. nici chiar atunci cînd și-au făcut un vițel turnat, și au zis: "Iată, Dumnezeul tău care te-a scos din Egipt!" Și s-au dedat la mari ocări față de Tine. 19. În îndurarea Ta fără margini, nu i-ai părăsit în pustie, și stîlpul de nor n-a încetat să-i călăuzească ziua pe drum, nici stîlpul de foc să le lumineze noaptea drumul, pe care aveau să
[Corola-publishinghouse/Imaginative/85121_a_85908]
-
mare. 26. Totuși, ei s-au răsculat și s-au răzvrătit împotriva Ta. Au aruncat Legea Ta la spatele lor, au ucis pe proorocii Tăi, care-i rugau fierbinte să se întoarcă la Tine, și s-au dedat la mari ocări față de Tine. 27. Atunci i-ai lăsat în mîinile vrăjmașilor lor, care i-au apăsat. Dar, în vremea necazului lor, au strigat către Tine; și Tu i-ai auzit de la înălțimea cerurilor; și, în îndurarea Ta cea mare le-ai
[Corola-publishinghouse/Imaginative/85121_a_85908]
-
împrejur, căci erau netăiați împrejur, pentru că nu-i tăiaseră împrejur pe drum. 8. După ce a isprăvit de tăiat împrejur pe tot poporul, au rămas pe loc în tabără pînă la vindecare. 9. Domnul a zis lui Iosua: "Astăzi am ridicat ocara Egiptului de deasupra voastră." Și locului aceluia i-a pus numele Ghilgal (Prăvălire) pînă în ziua de azi. 10. Copiii lui Israel au tăbărît la Ghilgal și au prăznuit Paștele în a patrusprezecea zi a lunii, spre seară, în cîmpia
[Corola-publishinghouse/Imaginative/85104_a_85891]
-
până ce biserica se va găta De paști și de popă ne vom îngrija; De la Bradie Vladica-l vom căpăta. A-nceput Bașa fierarilor a grăi: Vedeți voi, țiganilor, cum ne ocărăsc Românii, Că îmblăm prin țară Și mâncăm paștile cu ocară. Să scriem carte la Danciu paraleu Că acela a-nceput a lucra întîi pe ileu, 308 {EminescuOpVI 309} Că e foarte mare Arhiereu, Are popă de moșie Dintr-a noastră semînție, Și nu cere multă simbrie". Îl gătară Și frumos
Opere 06 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295584_a_296913]