965 matches
-
că întreaga corespondență cu episcopul ortodox al Bucovinei, privitoare la chestiunile ecleziastice provinciale, urma să fie purtată în limba română, prin intermediul concepistului Balș110. Una din problemele ce frământau autoritățile austriece, dar și biserica ortodoxă bucovineană era recuperarea moaștelor, documentelor și odoarelor duse în Polonia de mitropolitul Dosoftei în 1685. În primul rând, împăratul Iosif al II-lea și autoritățile habsburgice sperau că vor putea prelua cumva parte din aceste moșii, în virtutea faptului că în trecut au aparținut moaștelor Sfântului Ioan cel
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1474_a_2772]
-
cea de la Ipotești, preferința lui Eminescu pentru casa mitutică reprezenta ecoul fiorului liric al copilului care stătea pe malul lacului din pădure, unde-și făcea colibă de trestii, mitutică -/ În ea un pat de scânduri; pe el un pui de-odor/ Să doarmă 46. În realitatea poetică eminesciană, casa apare cinematografic, iar realitatea ipoteșteană nu o dezminte: În pădurea nepătrunsă/ O căscioră e ascunsă,/ Nu-i aproape sat nici drum,/ Singurică, nu știi cum/ Doar din horn îi iese fum47. Zăpada
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1568_a_2866]
-
pe sfârșite... Mâine, poate-și curmă firul, Și-ntre patru blăni de scânduri Să mă cheme cimitirul... Jale mi-i de voi mămucă, Și visez chiar și deșteaptă, Cum, pe-o margine de groapă, Bietul taică-tău m-așteaptă... Tu odorul mamei-n urmă Să te-aduni cu frații-acasă Și să-mparți agoniseala De pe urma mea rămasă: Lui Codrin să-i dai pământul De la Moară, și cu via; Vaca, și-un pogon din Luncă, Lui Mitruș să-i lași zăvoiul De răchiți
ADRIANA Cuvinte din iarna vie?ii by ION N. OPREA () [Corola-publishinghouse/Memoirs/83160_a_84485]
-
He said again. Kyros! Shinning word! The wovels the semite and the Saxon know not. The radiance of the intellectual i ought to profess Greek, the language of the mind. 216 Ancient Rome seems like a cemetry to me. The odor of exquisite panoramă clings to the Royal Palace: mortuary flowers, ruins, heaps of bones, and skeletons. 217 You die for your country. Suppose... Not that I wish it for you. But I say: let my country die for me. Up
Studii irlandeze by Codruţ Constantinescu () [Corola-publishinghouse/Science/909_a_2417]
-
GHEORGHE; LEAHU, EMIL; PARFENE, CONSTANTIN; BEREAGĂGEANU, ELENA, Limba și literatura română. Manual pentru clasa a X-a. București, EDP, 1994, 272 p. [135] NIȚĂ-NĂSTAC, OLIMPIA, Noi de Nichita Stănescu (Comentarea primei strofe). în: ȘG, nr. 34, 1994, p. 5. [136] ODOR IFRIM, ELENA, Exerciții și teste gramaticale. Cuvânt înainte de Olga Duțu. Constanța, Europolis, 1994, 111 p. (Colecția elevului). [137] OLIVOTTO, RODICA, Teste pentru examenul de admitere la liceu. Limba și literatura română. Volumul II, București, EARA, 1994, 199 p. [138] OLTEANU
Bibliografie signaletică de didactică a limbii şi literaturii române : (1757-2010)/Vol. 1 : Sistematizare după criteriul apariţiilor lucrărilor : ordonare cronologică şi alfabetică by Mihaela Secrieru () [Corola-publishinghouse/Science/440_a_1359]
-
din săculețul ei un beret tot din uniforma canonierii le Formidable.”). Îl răsfață pe Goe, Îi dă ciocolată, e Încântată de Înfățișarea nepotului și-i admiră deșteptăciunea („E lucru mare cât e de deștept! zice mam’mare.”). Ea are grija odorului: descoperă că lipsește de pe culoar, intră În panică, alarmează damele și hotărăște apoi să-i rămână alături, pe coridor, după ce puișorul e eliberat din captivitate. Și tot În brațele ei doarme tânărul Goe după ce semnalul de alarmă e tras chiar
Personajul feminin din opera comică a lui I. L. Caragiale by Iulia Murariu Hînțești () [Corola-publishinghouse/Science/91904_a_92327]
-
de durere : o ridică cu grijă din cărucior, refuzând ajutorul preotului din apropiere, apoi o urcă pe umăr ca pe un covor rulat, adolescenta începe să tremure ușor, ca o floare sub vânt. Mama o atinge grațios de raclă, un odor de mare preț, doar al ei și al sfinților, nimic în plus nu mai există în jur. Nu-mi pot dezlipi de pe retină, nici chiar acum când scriu aceste rânduri, fața sculptată de suferință a mamei, dar și ochii ei
Nevoia de miracol: fenomenul pelerinajelor în România contemporană by Mirel Bănică () [Corola-publishinghouse/Memoirs/606_a_1365]
-
salbă grea de aur la gât. Mândră ca regina din Saba și foarte conștientă de frumusețea sa magnetică, stă însă în umbra părinților săi care au un ochi pe acatistele de buzunar, pe care le citesc ceremonios, și altul pe odorul lor cel mai de preț. Alte figuri din zonă. Fotograful numărul unu, bărbat, 70-75 de ani, îmbrăcat hibrid, cu pălărie de paie, vestă de vânătoare, cămașă cu dungi și adidași albi în picioare. Poartă cu el două aparate foto, unul
Nevoia de miracol: fenomenul pelerinajelor în România contemporană by Mirel Bănică () [Corola-publishinghouse/Memoirs/606_a_1365]
-
la lucrarea celor bune. Primul pas al acestei lucrări este tocmai conștiința nevredniciei. Atunci intervine harul să te învrednicească dându-ți puterea să înaintezi la locul slujirii tale. Anghel Papacioc, era atunci tainic Călugăr și Preot! Moș Epure Păstrez ca odoare două cărticele care circulau în închisoare și constituiau material ajutător pentru continuarea unui proces interior, început la intrarea în Frăția de Cruce sau în Cuib. Sunt simple. Una, Îndreptar de spovedanie, este o sinteză a lucrării Oglinda duhovnicească a protosinghelului
Imn pentru crucea purtată – abecedar duhovnicesc pentru un frate de cruce by Virgil Maxim () [Corola-publishinghouse/Memoirs/863_a_1818]
-
în fața Sfintelor Icoane. Ne rugam în Aiud ca să ajungă Chivotul la destinație. Și Dumnezeu ne-a primit darul în bucuria și rugăciunile măicuțelor. În 1955, când Mânăstirea a fost desființată de securitate și măicuțele alungate, multe obiecte de cult și odoare au dispărut, între care și acest Chivot. Am făcut o sesizare către Patriarhie să intervină pe lângă Poliția română pentru descoperirea acestui Sfânt Chivot. Fiindcă undeva trebuia să fie. Astăzi se întreprinde de către o forță ocultă o acțiune de discreditare și
Imn pentru crucea purtată – abecedar duhovnicesc pentru un frate de cruce by Virgil Maxim () [Corola-publishinghouse/Memoirs/863_a_1818]
-
mult mai buni au fost tinerii prin închisori decât bătrânii. [...] N-a fost cameră în care tinerii și mai ales legionarii să nu mi vie în ajutor și să nu-mi dea cafeaua de dimineață și feliuța bisăptămânală de pâine - odoare fără de preț pentru un bolnav de intestine - în schimbul ciorbei de murături putrede, al fasolei negătite, al cartojilor fierți cu coajă și pământ cu tot ori al verzii crude la care și lighioanele s ar uita cu silă - singurele alimente ce
Imn pentru crucea purtată – abecedar duhovnicesc pentru un frate de cruce by Virgil Maxim () [Corola-publishinghouse/Memoirs/863_a_1818]
-
concursuri școlare etc.) 3. Vizite organizate, pentru oficialități și oaspeți, în principalele centre și obiective turistice din județ. Duminică 4 iulie 2004 MAREA ADUNARE COMEMORATIVA DE LA PUTNA A. Sosirea cortegiului comemorativ 1. Întâmpinarea cortegiului de către obștea monahala 2. Așezarea sfintelor odoare și ofrandelor, purtate de la Suceava, în incinta mănăstirii. B. Ceremonial oficial comemorativ 1. Întâmpinarea oaspeților din: a) țară: președintele României; reprezentanții Parlamentului și Guvernului, prefecturilor și consiliilor județene; șefii (capii) bisericilor și cultelor recunoscute prin lege; reprezentanții primăriilor ce au
HOTĂRÂRE nr. 404 din 2 aprilie 2003 privind aprobarea programului "Comemorare Ştefan cel Mare şi Sfant - 500 de ani". In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/149112_a_150441]
-
Aceste obiective au încercat și au reușit să se adapteze la condițiile concrete ale fiecărei epoci în parte, reușind astfel să străpungă timpurile. Multe dintre ele și-au construit camere secrete pentru ca în vremuri de restriște să-și poată păstra odoarele de mare preț pe care le avea, altele dispuneau de porți și drumuri secrete, multe dintre ele au devenit adevărate spitale unde erau aduși cei bolnavi de holeră, ciumă etc. cum ar fi de exemplu cazul cu Mănăstirea Hlincea, comuna
CONTRIBU?IA M?N?STIRILOR ?I SCHITURILOR LA DEZVOLTAREA TURISMULUI RURAL by Ion TALAB? () [Corola-publishinghouse/Science/83110_a_84435]
-
Dan, care are semnificația de „cel dăruit de Dumnezeu”, făcându-se trimitere la implicarea predestinării în evoluția personajului, asociată drumului cunoașterii. Cognomenul Prepeleac are ca fundament o reprezentare fizică, materială, văzută ca dublu al său în planul lumii materiale: „atât odor avea și el pe lângă casă, făcut de mâna lui”. Fiind singura valență creatoare în planul lumii materiale și, prin raportare la forma verticală si la ramificațiile extremității superioare, putând fi interpretat simbolic fie ca „axis mundi”, fie ca arborele cosmic
Inter-, pluri- şi transdisciplinaritatea, opţiune sau necesitate? by Dorina Apetrei, Mihaela Butnaru, Gabriela Petrache () [Corola-publishinghouse/Science/426_a_1250]
-
vreo 400 de documente ale Mitropoliei Moldovei și Sucevei ajunse la Zolkiew. Din Letopisețul Țării Moldovei al lui Ion Neculce aflăm: „Atunce (1686 n.n.) au luat craiul (Sobiețchi n.n) și pe Dosofteiu mitropolitul din Ieși, cu toate hainele și odoarele mitropoliei. Ș-au luatu și moaștele lui Sfetei Ion Novei de la Suceavă, care le u fostu adus aceste moaște din Țara Turcească Alexandru-vodă cel Bun. Și le-u dus acele moaște împreună cu Dosoftei mitropolitul în Țara Leșască, la un târgu
Iaşii dealurilor albastre by Vasile Ilucă () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1211_a_1919]
-
cuvinte. Din cele 441 de substantive și 176 de adjective, 46 sunt neologisme, intrate În limbă În ultimele două secole: aer, amar, castel, coroană, demon, Hyperion, insulele, marmoreele, ocean, orizont, palate, palid sunt de origine latină; bolți, bujori, colț, negrăit, odorul (de două ori), plutind, rochii, rude sunt de origine slavă; distrează, himeric, idealuri, Înclin, nimb, paj, sfera (de două ori), stepe, surâs sunt de origine franceză; catarg, haos, haosului ( de două ori) sunt grecești. Adjectivul Însumează 176 de cuvinte și
Repere istorico-literare : univers informaţional pentru cei interesaţi de pregătirea examenului de bacalaureat by Ioan Baban () [Corola-publishinghouse/Science/91623_a_93263]
-
încălțării; ori mai în grabă lua funingenă de la gura sobei, zicând: "Cum nu se dioache călcâiul sau gura sobei, așa să nu mi se dioache copilașul!" și-mi făcea apoi câte un benchi boghet în frunte, ca să nu-și prăpădească odorul!... Și altele multe încă făcea." (Ion Creangă, Amintiri din copilărie) Mijloace de îmbogățire a vocabularului Precizați modul de formare a cuvintelor: * înnobilare, untdelemn, micuț, Tarom, cojocar, imprevizibil, de pe, un fâș, zgârie-brânză, dezaprobator; * inutilitate, cotext, Mircea Eliade, măreție, tic-tac, despre, Plafar
Limba română: repere teoretice și aplicații by ANGELICA HOBJILĂ () [Corola-publishinghouse/Science/978_a_2486]
-
pădure, ea cu tăbuiețul în spate la moară, ea, în sfârșit, în toate părțile după treabă. Cât era ziulica de mare, nu-și mai strângea picioarele; dintr-o parte venea și-n alta se ducea. Ș-apoi baba și cu odorul de fiică-sa tot cârtitoare și nemulțumitoare erau. Pentru babă, fata moșneagului era piatră de moară în casă; iar fata ei busuioc de pus la icoane." (Ion Creangă, Fata babei și fata moșneagului) Formulați enunțuri în care predicatul să fie
Limba română: repere teoretice și aplicații by ANGELICA HOBJILĂ () [Corola-publishinghouse/Science/978_a_2486]
-
a intrat în oraș. Mai cercetând în sus și în jos, află că fata a zis împăratului că, dacă voiește să o mărite cu tânărul pe care i-l aduseră, să poruncească a-i face și a-i aduce la odoare o furcă cu caierul și fusul cu totul de aur și să toarcă singură, fiindcă așa îi făcuse și zmeul și asta îl plăcea mult." (Prâslea cel voinic și merele de aur) (b) " În acea noapte începuse a bate un
Limba română: repere teoretice și aplicații by ANGELICA HOBJILĂ () [Corola-publishinghouse/Science/978_a_2486]
-
din brațe-i dispărând, / Se schimbă-n rândunică și fuge-n cer zburând! / Atunci ș-a ei rochiță, nălțându-se în vânt, / Topitu-s-au în ploaie de raze pre pământ, / Și pân-în faptul zilei crescut-au flori din ele, / Odoare-a primăverii: Rochiți-de-rândunele!..." (Vasile Alecsandri, Legenda rândunicăi) Identificați propoziile subordonate apozitive din textele de mai jos: (a) "Dar să-ți dau un lucru, dacă ești voinic și vrei să mi-l faci, grăi Sfânta Vineri cam pe când începură a fi
Limba română: repere teoretice și aplicații by ANGELICA HOBJILĂ () [Corola-publishinghouse/Science/978_a_2486]
-
române Argumentați apartenența textelor de mai jos la unul dintre stilurile funcționale ale limbii române (stiluri ale limbajului oral, respectiv stiluri ale limbajului scris): (a) "Aidem, nevastă, acasă, și să trăim ca în sân de rai; acum pricep eu ce odor de femei am dobândit. Și m-am suit pe o șea / Și am spus-o așa. / M-am suit pe o roată / Și am spus-o toată." (Petre Ispirescu, Fata săracului cea isteață) (b) " Articolul 26. 1. Orice persoană are
Limba română: repere teoretice și aplicații by ANGELICA HOBJILĂ () [Corola-publishinghouse/Science/978_a_2486]
-
frumoase (sau măcar interesanteă care ne prind adesea cu ochii închiși. Ori cu privirea întoarsă, narcisist, spre necazuri de duzină extrapolate cu metodă. Nu mai departe decât astăzi dimineață, după ce-mi făcusem datoria de părinte responsabil și-mi dusesem odorul cel mare la școală, am făcut o mică plimbare și m-am oprit, la un fast-food de la Piața Romană, să beau o cafea de refacere. Am ales o masă aflată lângă geam și timp de o jumătate de oră am
[Corola-publishinghouse/Journalistic/2191_a_3516]
-
fragila lor povară, răbdător, încăpățînat, agresiv, acelorași pericole care au pîndit peste tot roadele și rosturile spiritului. Unde am citit astea? Se înădiseră cazacii să bată biserici și mănăstiri în Moldova. Luau ce le lipsea în staniță, neuitînd, firește, de odoare și cărți. Trimiteau pe urmă veste cu tocmeli de răscumpărare pentru ceasloavele care nu lor le erau de folos, ei fiind deja creștinați. Așa se face că o carte de la mănăstirea Secu putea umbla chiar de mai multe ori peste
Istoria cărții by ALBERT LABARRE [Corola-publishinghouse/Science/966_a_2474]
-
imediat după Unire în armata română, i-a fost camarad și s-a împrietenit cu locotenentul Negoițescu, pe care l-a introdus, cu ocazia primului lor Crăciun comun, în familia preotului Cotuțiu, la Diug. Pe deasupra, picase și maică mea cu odorul ei; de tata nu-mi amintesc deloc, fiindcă el, ofițer de geniu, era mereu trimis la lucrări te miri unde: după căsătoria lor, ai mei au zăbovit, de pildă, câtăva vreme în satul Ciolpani (Ilfov); acolo se pare că m-
Memorii jurnale by Ion Negoitescu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1349_a_2742]
-
pună vreo opreliște. Copilul ei preferat fusese mama, invidiată din cauza asta de ceilalți (poate îi și provoca, spre a-și pune în joc favoarea de care se bucura), iar eu, întâiul nepot, am moștenit favoarea, fiind tratat de dânsa cu „odorul maicii“: sărea ca o leoaică să mă apere de gesturile punitive ale genitorilor mei, pentru care nu eram deloc „odor“, ci mai degrabă o sălbăticiune de domesticit. O dată, când tata a luat fărașul și a fugit după mine, care o
Memorii jurnale by Ion Negoitescu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1349_a_2742]