708 matches
-
al ziarului. Macedonski a publicat în V. articole de atitudine, în care își delimita poziția politică în raport cu liberalii, dezamăgit nu atât principial, cât în ceea ce privește recunoașterea și răsplătirea meritelor sale. Combătând-i din ce în ce mai violent pe „roșii”, își atrage fulgerele presei liberale oficioase, fiind atacat chiar de „Telegraful”, la care colabora. Macedonski dă pentru partea literară a ziarului tălmăciri din Gottfried August Bürger și Fr. Wey, adaptează versiunea franceză a Romanței spaniole de Pușkin, traduce din La Fontaine, Chateaubriand, Lamartine, Nicolas Gilbert, Al.
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290508_a_291837]
-
util pentru menținerea partidului la putere. Gheorghe Gheorghiu-Dej a murit la 19 martie 1965, succesorul său În fruntea partidului fiind Nicolae Ceaușescu, ajuns În această poziție printr-un concurs de Împrejurări. O lungă scrisoare a lui Gheorghe Apostol trimisă Scînteii, oficiosul partidului, În aprilie 1968 și nepublicată pînă acum, este Încorporată În „Concluzii” (numerotate ca al 13-lea capitol al lucrării). Este un document foarte interesant, găsit În Arhivele Serviciului Român de Informații de un prieten al lui Dennis Deletant, care
[Corola-publishinghouse/Science/1866_a_3191]
-
va fi, o vreme, redactor-șef), trecând apoi, după 1907, la foile centrale ale Partidului Conservator, „Epoca” și „Conservatorul” (la cea de a doua ajunge și prim-redactor prin 1912); în noiembrie 1914 devine, pentru puțină vreme, director al noului oficios conservator „Steagul”, de orientare marghilomanistă, unde va susține, contrar liniei oficiale a gazetei, necesitatea realizării unității naționale românești printr-o politică energică, în condițiile favorabile oferite de prima conflagrație mondială. După război, înființează, la 2/15 decembrie 1918, cotidianul de
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/285518_a_286847]
-
care a practicat-o în mod constructiv, oferind soluții proprii, ca în cazul datoriilor agricole și al măsurilor pentru ieșirea din criza economică. Partidul a supus unei monitorizări riguroase politica guvernelor liberale conduse de I.G. Duca și Gh. Tătărescu. Aprecierile oficiosului "Mișcarea" la adresa guvernului Duca au fost atât de dure, încât ziarul a fost suspendat timp de două săptămâni. Partidul a apreciat însă, în continuare, că măsurile excepționale ale guvernului Tătărescu făceau ca acesta să nu poată fi considerat liberal. Analiza
by GABRIELA GRUBER [Corola-publishinghouse/Science/943_a_2451]
-
Național Liberal-Gheorghe I. Brătianu În perioada imediat următoare zilei de 7 iunie 1930, Gheorghe Brătianu a desfășurat o acțiune intensă pentru înjghebarea propriei sale formațiuni politice. Ruptura produsă în PNL a fost urmărită cu multă atenție de ziarele partidelor rivale. Oficiosul PNȚ, "Dreptatea", indică numele primelor personalități politice care s-au întâlnit cu Gheorghe Brătianu imediat după excluderea sa din PNL. Între aceștia se numără: Istrate Micescu, Jean Th. Florescu, Ion Sân-Giorgiu, Ștefan Tătărescu, Al.G. Donescu, Athanasie Constantinescu, Grigorie Filipescu
by GABRIELA GRUBER [Corola-publishinghouse/Science/943_a_2451]
-
atrăgea, pentru că punea interesele țării, mai presus de interesele personale ale membrilor 122. În cursul lunii octombrie 1930 s-au desfășurat congresele organizațiilor județene Dorohoi, Piatra Neamț, Chișinău, Botoșani, Suceava, Făgăraș, Ialomița, precum și Congresul din culoarea de Verde din Capitală 123. Oficiosul partidului atrăgea atenția asupra numărului mare de participanți 124 și, mai ales, asupra numărului mare de locuitori ai satelor care asistau la întrunirile organizațiilor georgiste. Articolul intitulat Criza Partidului Liberal oferă câteva informații sistematizate referitoare la acțiunea desfășurată până în acel
by GABRIELA GRUBER [Corola-publishinghouse/Science/943_a_2451]
-
hotărârea ca reprezentanții săi să reintre în Parlament 126. În cursul lunii noiembrie, evenimentele s-au precipitat în sensul adâncirii crizei din Partidul Liberal condus de Vintilă Brătianu. Încă de la începutul lunii, ziarul "Dreptatea" semnala noi fisuri în interiorul vechiului partid. Oficiosul național-țărănist sugera posibilitatea apariției unor fricțiuni între președintele vechiului Partid Liberal și fratele său, Dinu, care s-ar fi apropiat de șeful georgiștilor. În același timp, în familia Brătianu apăruse temerea că I.G. Duca, favorizat de împrejurări, ar fi putut
by GABRIELA GRUBER [Corola-publishinghouse/Science/943_a_2451]
-
propus ca organizațiile comunale să delege un număr oarecare de membri care să participe la congresul general al partidului 150. Primul Congres general al PNL-Gh. Brătianu s-a desfășurat la București, în zilele de 7 și 8 noiembrie 1931. Potrivit oficiosului georgist, rolul congresului era, în primul rând, de a adopta programul și statutul noului partid 151. Au fost prezentate rapoartele pe domenii de activitate și raportul asupra modificărilor aduse Statutului PNL tradițional adoptat la Congesul general al acestui partid din
by GABRIELA GRUBER [Corola-publishinghouse/Science/943_a_2451]
-
fapt explicabil dacă luăm în considerare prevederile statutare deja amintite. Aceștia formau "cercul propagandiștilor, militanților sau liderilor", amintit de unii analiști ai contribuției indivizilor la viața de organizație 161. Adeziunea muncitorilor la PNL-Gh. Brătianu a fost semnalată mai rar de oficiosul georgist, în special pentru sectoarele de Verde și Negru a Bucureștiului, sau în unele din organizațiile orășenești. Este consemnată, uneori și prezența unui număr considerabil de simpatizanți din rândul muncitorilor, la întrunirile georgiștilor 162, dar nu este dovedită și participarea
by GABRIELA GRUBER [Corola-publishinghouse/Science/943_a_2451]
-
Gheorghe Brătianu și-a exprimat în repetate rânduri poziția față de guvernul "de tehnicieni" de sub conducerea lui Nicolae Iorga și, implicit, față de regimul politic din timpul acestei guvernări. Chiar în perioada în care N. Iorga depunea eforturi pentru constituirea echipei guvernamentale, oficiosul georgist ironiza lipsa programului de guvernare al noului cabinet. Cu altă ocazie, ziarul central al partidului critica faptul că N. Iorga a desființat dreptul de întrunire al cetățenilor, măsură care, apreciau georgiștii, nu se potrivea primului-ministru, "apologet" al respectării legilor
by GABRIELA GRUBER [Corola-publishinghouse/Science/943_a_2451]
-
presa georgistă care denigrau noul guvern în articole precum: Țara sub guvernul de sdrențe al Camarilei, Guvernul conspirației; Guvernul călău al conștiinței naționale 398 au determinat guvernul să suspende ziarul "Mișcarea", după 19 noiembrie. Reluându-și apariția în 5 decembrie, oficiosul liberalilor georgiști a semnalat opiniei publice măsura abuzivă a guvernului și și-a continuat atacurile la adresa lui. Guvernul era acuzat că hotărâse, prin Jurnal al Consiliului de Miniștri, dizolvarea "Gărzii de Fier" în decembrie 1933. Partidul protesta față de încălcarea legilor de către
by GABRIELA GRUBER [Corola-publishinghouse/Science/943_a_2451]
-
Mironescu, acordând o atenție deosebită celor din domeniul politicii financiare. În februarie 1931, guvernul a contractat un împrumut extern, în valoare de 1,3 miliarde franci francezi, cu una din cele mai ridicate dobânzi ale timpului, de 10,23%416. Oficiosul georgist aprecia că negocierile pentru angajarea împrumutului nu se desfășurau în condiții de egalitate între state, guvernul român ezitând să se manifeste cu demnitatea unui solicitant solvabil 417. În timpul tratativelor desfășurate la Paris, partea franceză a cerut prelungirea șederii consilierului
by GABRIELA GRUBER [Corola-publishinghouse/Science/943_a_2451]
-
pe: Gheorghe Brătianu (Iași, Covurlui și Bacău)*, Gheorghe Ghițescu (Baia), Gh. M. Cantacuzino (Dolj), Nicolae Voiculescu (Romanați), N. Constantinescu-Bordeni (Prahova), C. Zamfirescu (R. Sărat), Ștefan Popovici (Cahul), C. Turtureanu (Tecuci), V. Andronescu (Constanța), Radu Lascu (Brăila) 516. Imediat după alegeri, oficiosul georgist, dar și reprezentanții în Cameră ai PNL-Gheorghe Brătianu au semnalat abuzurile săvârșite de autorități în județele din Basarabia, Dobrogea, sau în cele din Oltenia, contestând caracterul liber al scrutinului electoral 517. Criticând formula guvernului "de tehnicieni", fără legătură cu
by GABRIELA GRUBER [Corola-publishinghouse/Science/943_a_2451]
-
Banu (Ialomița), Gheorghe Ghițescu (Baia), Dimitrie Cioc (Teleorman), Gheorghe Dunka (Buzău), V. Papacostea (Caliacra)531. Lupta dintre cele două partide liberale se reactivează în toamna anului 1933, în condițiile în care se profila o nouă schimbare de guvern. Astfel, în oficiosul PNL-Gheorghe Brătianu apar noi articole ostile lui I.G. Duca și partidului condus de acesta 532. Acțiunile politice ale celor două partide liberale se desfășurau în paralel, evidențiind, din nou, concurența dintre ele. Cele două partide preconizau desfășurarea câte unei mari
by GABRIELA GRUBER [Corola-publishinghouse/Science/943_a_2451]
-
chiar existența dinastiei 570. El afirma că, cei care cereau modificarea Constituției, nu urmăreau introducerea unor mari reforme politice și sociale, ci suprimarea libertăților publice și consolidarea influenței camarilei. Obiectivele urmărite de forțele oculte care cereau modificarea Constituției, erau, potrivit oficiosului georgist, întărirea puterii executive și trecerea pe un plan secund a Adunării Deputaților, lărgirea atribuțiilor Senatului, desemnarea unei treimi din numărul membrilor acestuia de către rege sau scoaterea unor ministere de sub controlul Parlamentului și trecerea lor sub controlul exclusiv al coroanei
by GABRIELA GRUBER [Corola-publishinghouse/Science/943_a_2451]
-
trecerea pe un plan secund a Adunării Deputaților, lărgirea atribuțiilor Senatului, desemnarea unei treimi din numărul membrilor acestuia de către rege sau scoaterea unor ministere de sub controlul Parlamentului și trecerea lor sub controlul exclusiv al coroanei. În concluzie, se afirma în oficiosul georgist, se urmărea "o modificare radicală în sistemul de conducere al statului român"571. La 22 septembrie 1935, a fost publicat un manifest al "Frontului Constituțional", care aducea noi lămuriri despre scopul acordului dintre cele două partide. Potrivit manifestului, cele
by GABRIELA GRUBER [Corola-publishinghouse/Science/943_a_2451]
-
partidului au fost modificate, introducându-se precizarea potrivit căreia "secretarul general va înlocui pe președinte, în lipsa acestuia"616. Se realiza, astfel, compromisul care ar fi trebuit să asigure liniștea în interiorul partidului de guvernământ. Averescanii interpretau, însă, aceaste manevre, apreciind în oficiosul lor "Îndreptarea" că: "șeful de mâine nu se proclamă azi [...] locul acesta revine de drept și fără nici un fel de discuțiune d-lui G. Brătianu, pentru ziua foarte apropiată când cele două organizațiuni liberale se vor împăca"617. Interesant este
by GABRIELA GRUBER [Corola-publishinghouse/Science/943_a_2451]
-
apreciind că românii din Albania, Serbia, Ungaria, Banatul sârbesc și U.R.S.S. erau supuși unei politici de deznaționalizare 695. PNL-Gheorghe Brătianu aducea, din nou, în atenția opiniei publice problema politicii guvernamentale față de coloniștii de etnie română, în toamna anului 1935696. Oficiosul georgist atrăgea atenția asupra faptului că, în condițiile în care în sudul țării avea loc un intens proces de emigrare a populației de etnie turcă, statul român a permis acapararea pământurilor acestor emigranți de către un număr restrâns de "capitaliști". Aceștia
by GABRIELA GRUBER [Corola-publishinghouse/Science/943_a_2451]
-
apreciau că, în condițiile în care, în numele aspirațiilor naționale, partizanii politici erau ademeniți să dezerteze din partid, naționalismul devenea "un exploziv menit să facă să sară în aer disciplina de partid și demnitatea cetățenească"704, primind conotații extremiste. Răspunzând acuzațiilor, oficiosul grupării politice "Frontul Românesc" afirma că programul georgiștilor primise un caracter naționalist datorită presiunilor făcute de "grupul naționalist" din partid, reprezentat de C.C. Giurescu și Victor Papacostea 705. Considerăm că, prin caracteristicile deja enumerate ale naționalismului promovat de georgiști (dezvoltarea
by GABRIELA GRUBER [Corola-publishinghouse/Science/943_a_2451]
-
Marin au plecat în Spania unde se desfășura războiul civil. Uciși în timpul luptelor, cei doi au fost aduși în țară și înmormântați cu onoruri deosebite, în februarie 1937, în prezența reprezentanților unora dintre statele și partidele totalitare. Comentând evenimentul, în oficiosul partidului său, Constantin Hențescu aprecia că moartea celor doi "smulge conștiințele românești din mocirla materialismului"731. Exemplul lor trebuia, potrivit autorului, să-i conducă pe români spre "o nouă orientare a aspirațiilor obștești", care să elimine preferința pentru o viață
by GABRIELA GRUBER [Corola-publishinghouse/Science/943_a_2451]
-
Era perioada în care Cominternul încerca să reînsuflețească activitatea clandestină în România, trimițând în țară comuniști instruiți la Moscova. Între noii veniți s-a numărat și Ana Pauker, arestată, de altfel, în iulie 1935750. În articolul intitulat Permanentul pericol roșu, oficiosul georgist atrăgea atenția asupra creșterii îngrijorătoare a organizației comuniste din țară. El sesiza, de asemenea, componența etnică, preponderent evreiască a acestei organizații și insista asupra necesității ca autoritățile și guvernul să intervină pentru a stopa dezvoltarea ei și răspândirea ideologiei
by GABRIELA GRUBER [Corola-publishinghouse/Science/943_a_2451]
-
România trebuia să adopte politica tăcerii. U.R.S.S. respingea, însă, această formulă 779. Îngrijorarea manifestată de șeful georgiștilor față de intențiile expansioniste ale Uniunii Sovietice era exprimată într-un interviu apărut în ziarul parizian "Paris-Midi", la 2 februarie 1932, preluat de oficiosul georgist 780. Gheorghe Brătianu considera că începerea negocierilor între România și Uniunea Sovietică era o dovadă a dorinței țării noastre de a menține pacea. Referindu-se, însă, la faptul că Moscova nu recunoscuse apartenența Basarabiei la teritoriul României, el observa
by GABRIELA GRUBER [Corola-publishinghouse/Science/943_a_2451]
-
luptă între "imperialismele vrăjmașe din centrul și răsăritul Europei". Cu această ocazie, el a apreciat că interpretarea sugerată de Uniunea Sovietică pentru articolul 16 din Pactul Națiunilor Unite era potrivnică prevederilor acestui document, precum și celor înscrise în Constituția României 795. Oficiosul georgist atrăgea, în aceste împrejurări, atenția, asupra faptului că U.R.S.S. căuta războiul cu orice chip, "pentru că manualul tacticii marxiste spune lămurit că revoluția mondială nu poate izbândi decât prin războiul statelor capitaliste"796. Răspunzând întrebării formulate de Gheorghe Brătianu
by GABRIELA GRUBER [Corola-publishinghouse/Science/943_a_2451]
-
Brătianu s-a numărat între aceia care "au acționat din convingere împotriva politicii externe promovată de ministrul Afacerilor Străine"815. Totuși, brutalitatea deciziei de demitere a diplomatului român a luat prin surprindere cercurile politice din România, provocând reflecții critice. Astfel, oficiosul partidului condus de Gheorghe Brătianu consemnează rezerve în legătură cu maniera în care s-a procedat, apreciind că aceasta făcea parte dintr-un "sistem odios de înjosire a oamenilor noștri politici și de [aservire] totală a vieții de stat"816. Implicarea lui
by GABRIELA GRUBER [Corola-publishinghouse/Science/943_a_2451]
-
între Cehoslovacia și U.R.S.S824. În timpul discuțiilor purtate în Parlament pe marginea cazului Șeba, deputaților li s-a distribuit broșura intitulată Regat Independent Român sau protectorat Cehoslovac, despre care s-a afirmat că ar fi fost scoasă la tipografia oficiosului georgist, "Mișcarea". La cererea primului ministru s-a desfășurat o anchetă, pe baza căreia s-a stabilit că broșura ar fi fost distribuită între deputați de corespondentul de presă polonez, Miczislawsky 825. Îngrijorarea manifestată de unii dintre politicienii români în legătură cu
by GABRIELA GRUBER [Corola-publishinghouse/Science/943_a_2451]