2,363 matches
-
discret, în naosul sufletului meu de poet și mă mângâie cu raze piezișe pe câteva versuri încă nescrise. Gândurile rele nu mai au putere, gândurile bune încep să se-adune și să se aștearnă, molcom, delicat, precum omătul peste un ogor arat, pe o coală albă de hârtie. (Așa s-a născut această poezie). Și încă ceva: În văzduh plutește și inima mea, sub formă de fulgi de nea. 12 decembrie 2014 Referință Bibliografică: Cadențe hibernale / Florin T. Roman : Confluențe Literare
CADENŢE HIBERNALE de FLORIN T. ROMAN în ediţia nr. 2176 din 15 decembrie 2016 [Corola-blog/BlogPost/340227_a_341556]
-
cea cu capul negru, pitulicea mică, muscarul sur, cinteza de pădure, sticletele, botgrosul, presura sură, presura galbenă, cănărașul, florintele, câneparul, acvila țipătoare mică, șorecarul mare, etc. Avifauna zonei este bogată, fiind reprezentată prin specii care cuibăresc, precum pescărașul albastru, pasărea ogorului, dumbrăveanca, stârcul de noapte, cormoranul pitic, presura de munte, presura bărboasă, rândunica roșcată, drepneaua mare, pietrarul mediteranean, lăstunul de stâncă și prin specii migratoare ca chirighița cu obraz alb, chirighița neagră, lebăda de iarnă, loptătarul, chira cu fruntea albă, chira
PLAN DE MANAGEMENT din 20 septembrie 2023 () [Corola-llms4eu/Law/294124]
-
pe mine, că-s lupoaică din Carpați! Dar mă întreb stupefiată, cum dracu’ vă nimeresc așa, hodoronc-tronc, pe toți numai cavaleri de viță nobilă!? Iar în final să mă îndrăgostesc nebunește de vreun țărănoi care să mă învețe munca pe ogor sau de un cioban care să mă ducă-n vârful muntelui la stână ca să-i mulg oile! Iuhu!”- chicoti ea deodată furată de val, încât tresăriră cu toții. Instantaneu pufni în râs de propriu-i gând și de exclamație. Mesenii se
XVII. PELERINAJ LA PARIS ŞI LONDRA (URMAŞUL LUI DRACULA) de ION NĂLBITORU în ediţia nr. 1518 din 26 februarie 2015 [Corola-blog/BlogPost/377268_a_378597]
-
el bea se răcorea și apoi Se urcă înapoi odihnit pe cer . Nu-i așa că simțiți că s-a făcut răcoare? Și bunica mea avea mâinile lungi Altfel n-ar fi putut să facă atâtea lucruri deodată Să-și are ogorul , să-l semene, să adune grânele Să cosească fânețele Să-și îngrijească caii ,vacile , oile , porcii și orătăniile Și pe noi o sumedenie de copii mai mari și mai mici Dumnezeu a fost îngăduitor o binecuvântase cu o mulțime de
POEMUL FÂNTÂNILOR de VALERIA IACOB TAMAŞ în ediţia nr. 1894 din 08 martie 2016 [Corola-blog/BlogPost/377340_a_378669]
-
și frumos în viața noastră, chiar dacă uneori mai apare câte un nor mic și trecător. Între timp, fiica mi-a mai adus o bucurie, încă un nepot care seamănă mai mult cu mine, decât cu cei ce au semănat în ogorul uman „mirabila sămânță”, cum ar fi spus Arghezi, făcând din mine un bunic fericit. Referință Bibliografică: IUBIRILE UNUI PESCAR - POVESTIRI PESCARESTI SI DE VIATA / Stan Virgil : Confluențe Literare, ISSN 2359-7593, Ediția nr. 1510, Anul V, 18 februarie 2015. Drepturi de
POVESTIRI PESCARESTI SI DE VIATA de STAN VIRGIL în ediţia nr. 1510 din 18 februarie 2015 [Corola-blog/BlogPost/377304_a_378633]
-
dați la euratlanți Să nu dea în bâlbâială De așa o plugureală... *** Aho, aho, români blazați Păcăliți și resemnați Stați un pic și răsuflați La o vorba ca-ntre frați Închideți televizorul Și ascultați Plugușorul C-am venit să-ntorc ogorul Cu vorba, nu cu tractorul Mââânaaați, măăăiii! Bre, la voi, la București Se-ntâmplă lucruri drăcești În curtea Guvernului Crescu iarba dracului Din Palatul Cotroceni Sufocat de buruieni Încă vine-acel miros Ce-ntoarse țara pe dos Că ne fu înstrăinat
PLUGUŞOR ŞI SORCOVĂ 2017 de MARIAN ILIE în ediţia nr. 2197 din 05 ianuarie 2017 [Corola-blog/BlogPost/377510_a_378839]
-
emotiv, dar puternic, cu forță de muncă de invidiat, este un om echilibrat, care își iubește aproapele ca pe sine și reușește să urce cuvintele pe o verticală tainică, la prima vedere, pentru a le oferi cu dărnicie truditorului de pe ogorul literaturii, dar și culegătorului de fructe cu gust de cultură adevărată și bogată... În întâmpinarea zilei aniversare, vă doresc ani mulți cu sănătate și împliniri în pace și lumină, distins prieten, Ion N. Oprea! Acea zi - 28 aprilie 2016 - să
ESCALADÂND VERTICALA CUVINTELOR de MARIAN MALCIU în ediţia nr. 1939 din 22 aprilie 2016 [Corola-blog/BlogPost/378488_a_379817]
-
anul care vine Să aveți belșug în casă! Pungile să vă fie pline, Bucate bune s- aveți pe masă! Să fiți buni și sănătoși, Între voi săvă iubiți, Să aveți copii frumoși Și să-i creșteți fericiți! Pământul vostru,sfânt ogor, Tot mai bine să rodească. Bobul de aur ,în cuptor În pace să se rumenească. Liniște să aveți în țară! Românii toți să se adune În vatra noastră seculară Dă-le, Doamne, vremuri bune! Referință Bibliografică: Plugușorul / Elisabeta Silvia Gângu
PLUGUȘORUL de ELISABETA SILVIA GÂNGU în ediţia nr. 1822 din 27 decembrie 2015 [Corola-blog/BlogPost/378614_a_379943]
-
bluză Și să fugim de lumea-ne obtuza, Hai prinde-ti părul răvășit Cu fundele din infinit! Să căutăm la nesfârșit, Acolo unde nu sunt de găsit, Lumini din necuprinse zări Ascunse-n freamătul din mari, Să mângâiem în zbor ogoare De frumuseți și bunăstare, Pe aripi de iubire pură Găsite lângă bătătura, Unde le-a pus bunica la iernat, Pe pat de visuri și de gand curat Și unde poate doar pisică, Le toarce nespunând nimica. Pune-ti opinci sau
NEMURIREA FRUMUSETII de SILVANA ANDRADA în ediţia nr. 1952 din 05 mai 2016 [Corola-blog/BlogPost/378843_a_380172]
-
șes, cum erau cele din câmpiile Jijiei, sau ale Siretului, sau ale Bugului, unde se putea ierna până primăvară, apoi turmele urcau din nou la munte. În rare locuri, oamenii, unindu-se, puteau să trăiască în sate. Aici puteau avea ogoare, case cât de cât, iarmaroace, hanuri. Erau ca niște oaze vremelnice în veșnica pribegie a omului și a vitelor sale după pășune mai bună. Nu aceiași stare era în toate ținuturile din lume. În unele părți, cum ar teritoriile din
PĂDUREA ŞI OMUL de VIOREL DARIE în ediţia nr. 1852 din 26 ianuarie 2016 [Corola-blog/BlogPost/379903_a_381232]
-
să lucreze și cu ziua pe la oamenii bogați, pentru mâncare, pentru câteva părăluțe, ori pentru câteva măsuri de grâu din recolta de vară. Și copiii, de abia ajunși la o vârstă cât să poată lucra ceva, erau deja năimiți pe ogoarele bogătașilor, muncind din greu, cu ziua. Și când nu munceau cu ziua, aveau destulă treabă în propria lor gospodărie. Părinții erau prea nevoiași ca să nu-i pună la muncă, încă de mici, pe copiii lor. Sărăcuții de ei, munceau supuși
CETATEA DE LUMINĂ (2) de VIOREL DARIE în ediţia nr. 1572 din 21 aprilie 2015 [Corola-blog/BlogPost/379904_a_381233]
-
verdele încă viu al otavelor de prin sat. Pe cupola cerului se clătinau încet siluetele zvelte și foșnitoare ale brazilor. Se vedea clar valea satului de la poalele muntelui, ca și văile satelor mai îndepărtate, cu gospodăriile țărănești pitoresc amenajate, cu ogoarele și stogurile de fân din preajma lor. Pe cer, nici urmă de nori! Iar în zare, se profilau piscurile albe ale Munților Rodnei. În celelalte părți ale orizontului se vedeau sate și iarăși sate, pe spinările aurii ale dealurilor peste care
FINAL de VIOREL DARIE în ediţia nr. 2040 din 01 august 2016 [Corola-blog/BlogPost/379958_a_381287]
-
pe mai toate hărțile turistice. Spectacolul cel mai mare a venit abia când au început să se îmbrace în haine aurii ori roșii coroanele tuturor fagilor și mestecenilor de prin pădurile verzi de conifere, odată cu înăsprirea vremii de toamnă. Pe ogoarele de pe lângă sate se vedeau femei ieșite la recoltatul cartofilor, iar după amiaza le sporeau ajutoarele, căci veneau copiii de la școală să muncească și ei. Erau și unii copii care se jucau, zburdalnici, pe țarine, veghind vitele să n-o ia
PUTEREA RAZEI ALBASTRE (3A) de VIOREL DARIE în ediţia nr. 1944 din 27 aprilie 2016 [Corola-blog/BlogPost/379948_a_381277]
-
grajduri. Îl captiva mult de tot ceea ce vedea în vale, și casele de lemn cu geamuri mai noi sau mai vechi, multe grajduri și cotețe, câinii în cuștile din preajma caselor, apoi livezi de prune, cireșe, mere, pere. De asemenea, admira ogoarele semănate cu cartofi, unde pe margini de ogoare erau semănate fire de bob, ori păstăi, cocoțate pe araci. Vedea cum gospodinele intră în grădină, să plivească straturi, ori să culeagă câte ceva pentru borșul de prânz: fire de ceapă verde, morcovi
COPIII DIN VECINI de VIOREL DARIE în ediţia nr. 2287 din 05 aprilie 2017 [Corola-blog/BlogPost/379962_a_381291]
-
în vale, și casele de lemn cu geamuri mai noi sau mai vechi, multe grajduri și cotețe, câinii în cuștile din preajma caselor, apoi livezi de prune, cireșe, mere, pere. De asemenea, admira ogoarele semănate cu cartofi, unde pe margini de ogoare erau semănate fire de bob, ori păstăi, cocoțate pe araci. Vedea cum gospodinele intră în grădină, să plivească straturi, ori să culeagă câte ceva pentru borșul de prânz: fire de ceapă verde, morcovi din cei mici, frunze de salată sau sfeclă
COPIII DIN VECINI de VIOREL DARIE în ediţia nr. 2287 din 05 aprilie 2017 [Corola-blog/BlogPost/379962_a_381291]
-
Unde plecase ? Se porniră să-l caute peste tot în jurul casei și în toloacă. Nu-l găsiră. Bunicul se duse iarăși în toloacă, să se uite mai bine. Căutând cu privirea peste tot, parcă i se păru că vede pe ogorul vecinilor din vale un copil cu căpșorul care semăna a fi a lui Ionuț. Atunci strigă în vale: - Hei, voi din vale, nu e copilul nostru cu voi acolo? - E aici, răspunse Anuța. Se joacă cu noi. Mai lăsați-l
COPIII DIN VECINI de VIOREL DARIE în ediţia nr. 2287 din 05 aprilie 2017 [Corola-blog/BlogPost/379962_a_381291]
-
La marginea localității, nu departe de munții domoli de la Apus, se aflau mai multe gospodării, printre care una a săteanului Dragoslav Vlahovic, o gospodărie înzestrată de Cel de Sus cu de toate: multe oi, vite cât de abia puteai număra, ogoare frumoase și roditoare. În preajma gospodăriei se întindeau pajiști verzi, cât vedeai cu ochii, pornind chiar de la capătul satului, și urcând domol spre culmile mulților împăduriți din zare. Din loc în loc, pășunile erau întrerupte de cursuri de apă, și chiar de
PORUNCA A ŞASEA de VIOREL DARIE în ediţia nr. 1679 din 06 august 2015 [Corola-blog/BlogPost/379899_a_381228]
-
orice chip, să ajungă acasă, la ai săi! Merse toată noaptea, iar zorii zilei îl găsiră pe culmile munților Soco Banija, și, de pe înălțimea unui vârf de munte, văzu, în depărtare, satul său natal cel drag. Ce frumusețe! Poieni verzi, ogoare de grâu și orz, livezi îmbelșugate, râuri lucioase. Se îndreptă, cât putea de repede, într-acolo. Cam spre seară, intră în satul său. Mai era atât de puțin, și va fi acasă la el! Cât de dor îi fusese de
PORUNCA A ŞASEA de VIOREL DARIE în ediţia nr. 1679 din 06 august 2015 [Corola-blog/BlogPost/379899_a_381228]
-
urcai dinspre fluviu malurile înalte, arse de soare, rămâneai uimit la vederea canalelor nenumărate ale Nilului, prin care curgea apa, purtând nămolul roditor, ce dădeau viață unei vaste întinderi din Egipt, un ținut plin de ostroave domoale, de canale, de ogoare și heleșteie bogate în pește. Locul în care are loc povestirea noastră, era situat chiar pe un ostrov întins și înalt de lângă apele cele mari ale fluviului, înconjurat de malurile înalte. Sus, pe creasta colinei, se vedea un sat, precum
FĂCLII PE NIL de VIOREL DARIE în ediţia nr. 1487 din 26 ianuarie 2015 [Corola-blog/BlogPost/382046_a_383375]
-
Acolo, unde liniștea ta este ... Unde pâinea rotundă aburindă Își plimbă în voie miresmele prin tindă. Unde, când bei răcoarea din ulcior, Pe suflet nu te-apasă cuvântul sacru ”dor”. Acasă este Acolo, rădăcina ta este ... Înfiptă adânc, mustește în ogor, Îți dă tărie și roade să fii nepieritor. Unde rândunica ta la cuib se-ntoarce iar Ciripindu-ți la fereastră, cuvântul sacru ”țară”. Acasă este ... doar acasă ... Referință Bibliografică: Acasă / Elisabeta Silvia Gângu : Confluențe Literare, ISSN 2359-7593, Ediția nr. 2257
ACASĂ de ELISABETA SILVIA GÂNGU în ediţia nr. 2257 din 06 martie 2017 [Corola-blog/BlogPost/380486_a_381815]
-
dragi și scumpi, pe care vă iubesc așa, cum î-mi iubesc Mama, Limba, si Vatra srămoșească... În limba mea... În limba mea zâmbește codrul cu ponoare, În limba mea izvoarelor mă vreau. În limba mea-mi șoptesc podișuri și ogoare, În limba mea și-a mamei visele mă iau... Să plâng nu pot deloc în limbi străine, Iar de vorbesc în ele tot gândesc în ea? În limba mamei în care spun povești cu zâne Și zorile-mi săruta ochii
IACOB CAZACU ISTRATI [Corola-blog/BlogPost/380441_a_381770]
-
dragi și scumpi, pe care vă iubesc așa, cum î-mi iubesc Mama, Limba, si Vatra srămoșească...În limba mea...În limba mea zâmbește codrul cu ponoare,În limba mea izvoarelor mă vreau.În limba mea-mi șoptesc podișuri și ogoare,În limba mea și-a mamei visele mă iau...Să plâng nu pot deloc în limbi străine, Iar de vorbesc în ele tot gândesc în ea?În limba mamei în care spun povești cu zâneși zorile-mi săruta ochii tot
IACOB CAZACU ISTRATI [Corola-blog/BlogPost/380441_a_381770]
-
07 iunie 2016 Toate Articolele Autorului Tinerețe, haine strâmte strângi în brațe ani, nu minte, horele le prinzi pe brațe câmpu-l strângi pe sub cojoace, muști din noapte fir de lână, stele prinzi arcuș pe strună, apelor le țeși covoare speli ogoare-n ochi de soare, vântu-ți zboară-n iasca lunii strângând bărbii rar, tăciunii. Tinerețe,mândră floare munți-i strângi la cingătoare, faci din cer săgeată lată țărmu-l storci în bulbi de piatră, zbori pe frunți de depărtare, și-ți cari
ODĂ TINEREȚII de DOINA BEZEA în ediţia nr. 1985 din 07 iunie 2016 [Corola-blog/BlogPost/379342_a_380671]
-
tresărind. Doamne, cât îmi place floarea mărunțică și tăcută, Din ce tainic Univers și Cine, putând s-audă Bubele crescând pe trupu-mi, respirându-mi toată firea, Mană de semințe vii a trimis de nicăierea Și-a rodit, prea frumusețe, un ogor de putregaiuri, Să culeg holde de flori din dureri de adineauri... Plouă-mi, Doamne, în odaia mare-n grinzi și mică-n soare, Plouă-mi pân-o crește floarea, să-și întindă peste carnea-mi Frunzele-aburind de viață, verdele tămăduirii
MENTIUNE LA CONCURSUL MEMORIA SLOVELOR de ION NĂLBITORU în ediţia nr. 1701 din 28 august 2015 [Corola-blog/BlogPost/379349_a_380678]
-
28 august 2015 Toate Articolele Autorului Să vină, abolit, Prezentul Cuvântului, ce-o să se nască, Din grai,cu litere nefaste, Am revenit cu Alfabetul. Și rădăcinile, ce scoase-au fost, Din solul nedreptății lor, Le-am răsădit, pe-un alt ogor, Dar neumbrit și fără adăpost. Noi, Limbă, graiului zidit-am, Din osul, ce se-nalță-n Cer, Și inima pe cruce răstignit-am, Doar versul să se verse în obol de fier. Noi, lacrima muncitei inocențe, În jug, am coborât
ÎN LUPTĂ de LILIA MANOLE în ediţia nr. 1701 din 28 august 2015 [Corola-blog/BlogPost/379361_a_380690]