2,453 matches
-
Și în vreme de razboi, ca și pe timp de pace, oamenii își urmează însă rosturile firii. La vreme rea își pun pietre-n inimi și își petrec viața ca și cum tăria omului ar veni din asprimea greutăților lui. Dintr-o ogradă din Chetrărie, marginea de nord a satului, un băiețandru de vreo cincisprezece ani se căznea să scoată carul din ogradă, De pe prispa de lespezi, lipită cu lut, cu o mână pe-un direg și cu cealaltă ridicată a grijă pentru
CUM A MURIT NICĂ IONAŞCU (AMINTIRI MOŞTENITE) de GHEORGHE PÂRLEA în ediţia nr. 467 din 11 aprilie 2012 [Corola-blog/BlogPost/355376_a_356705]
-
își pun pietre-n inimi și își petrec viața ca și cum tăria omului ar veni din asprimea greutăților lui. Dintr-o ogradă din Chetrărie, marginea de nord a satului, un băiețandru de vreo cincisprezece ani se căznea să scoată carul din ogradă, De pe prispa de lespezi, lipită cu lut, cu o mână pe-un direg și cu cealaltă ridicată a grijă pentru ceea ce vedea la poartă, o femeie, care părea mai degrabă bunică decât mamă, striga de zor la fiu-său: - Încetișor
CUM A MURIT NICĂ IONAŞCU (AMINTIRI MOŞTENITE) de GHEORGHE PÂRLEA în ediţia nr. 467 din 11 aprilie 2012 [Corola-blog/BlogPost/355376_a_356705]
-
ție și lu' alde curvana aia de mă-ta ... și dus a fost pe poartă, ca fumul ... Madam Jorjet a simțit un val de căldură tropicală revărsîndu-i-se prin vintre și i-a zis dulceag-amăruie-insinuantă: Stai, mă, amărîtule, că, ori mătur ograda cu tine, ori te fac surcele, ori o punem și noi doi de-o cafea, de o bezea, și ce-o mai fi om vedea ... și s-a stupit pre sine însăși cu neliniștea revelației de sine a gîndirii profunde
PARFUMUL PAPUSILOR DE PORTELAN 70-73 de IOAN LILĂ în ediţia nr. 549 din 02 iulie 2012 [Corola-blog/BlogPost/356727_a_358056]
-
zborul iar ciorile de pe case îmi aruncau ca dar pene cu care scriam în amiază dorul la lumina unei feștile de iască. Din cenușa anilor se-ntrupează un guguștuc ce și-a luat pe aripi trecutul unui nuc o altă ogradă cu amintiri să-și găsească... Al.Florin Țene Referință Bibliografică: Litografie, poezie de Al.Florin Țene / Al Florin Țene : Confluențe Literare, ISSN 2359-7593, Ediția nr. 567, Anul II, 20 iulie 2012. Drepturi de Autor: Copyright © 2012 Al Florin Țene : Toate
LITOGRAFIE, POEZIE DE AL.FLORIN ŢENE de AL FLORIN ŢENE în ediţia nr. 567 din 20 iulie 2012 [Corola-blog/BlogPost/356869_a_358198]
-
Florin Țene. „Vorbind cu Nietzsche” pe „Un deget de stradă”, poetul într-o „Urcare în metafizic”, „Pe suveica timpului”, clădește din pietre și cuvinte, un „Spectacol dincolo de cortina cerului”. Poet al melodiei interioare, Al. Fl. Țene se plimbă haihui prin ograda înțelepciunii, frisonată, galantă, somptuoasă, plânsă de răbdarea pietrei, în fapt simbolul unei lumi numai de el știute, desenate schopenhaurian pe fiece emoție a necuprinsului omenesc. Lumea poetului este o lume a „Cuvintelor din rană”, a „Cuvintelor din livezi”, sun „Clipa
O CARTE A DUMINICII SUFLETULUI de AL FLORIN ŢENE în ediţia nr. 296 din 23 octombrie 2011 [Corola-blog/BlogPost/356923_a_358252]
-
povestire de Titina Nica ȚENE Un cer albastru ca vioreaua prevestea o zi splendidă. Căldura juca în aer. Era ora prânzului. Nu aveam ceas. Dar știam de la tata că dacă umbra trunchiului salcâmului ajunge la baza trunchiului mărului din colțul ogrăzi este ora 11. Așa socoteam timpul, ora 11- prâmzul, ora 16-amiază, umbra salcâmului prelungă ajungea în colțul celălalt, în dreptul cotețului de găini, și ora 20- seara și apoi noaptea cu stelele cât cepele puse la uscat de mama în podul
CURCA, POVESTIRE DE TITINA NICA ŢENE de AL FLORIN ŢENE în ediţia nr. 276 din 03 octombrie 2011 [Corola-blog/BlogPost/356941_a_358270]
-
cu rotile Într-una din frumoasele și blândele zile ale începutului de Brumar, 2011, mai precis în ziua de 8 octombrie, împreună cu trei doamne de o noblețe sufletească așa cum rar întâlnești în ziua de azi, când totul se rezumă la ograda proprie, am purces să traversăm Dunărea cu nava de pasageri care face zilnic acest gen de curse, până în localitatea C.I.Brătianu, fostă „23 August”, fostă „Zaclău”, prima comună de pe malul celălalt al bătrânului fluviu, aparținând de Județul Tulcea. Doamnele se
PORŢI SPRE ETERNITATE. COMEMORAREA ARTISTULUI PLASTIC IONUŢ-CĂTĂLIN FLOREA ÎN LOCALITATEA NATALĂ I.C.BRĂTIANU (ARTICOL DE CEZARINA ADAMESCU) de CEZARINA ADAMESCU în ediţia nr. 282 din 09 octombrie 201 [Corola-blog/BlogPost/356908_a_358237]
-
mă poartă gândul în spinare Pe vârful degetelor urcând în clopotniță Dimineața lovește bronzul cu raza de soare Iar înserării îi pune luna botniță. De trei zile mă identific cu-o idee Aerul ia forma cuvântului spus, Gândul sădește în ograda ta o azalee Purtându-mă pe umeri spre vârf de peniță,mai sus. De patru zile mă simt un catren Spus de-un suflet la colț de carte Când gândul a rămas în tren Și eu plecând cu gara mai
TRENUL CU ŞAPTE VAGOANE de AL FLORIN ŢENE în ediţia nr. 320 din 16 noiembrie 2011 [Corola-blog/BlogPost/357033_a_358362]
-
din umeri, s-a îndreptat către masa de la fereastră și a scotocit în sertarul ei până a găsit un cuțit. A început să taie plicul pentru care plecase supărat din gradină când a auzit câinii lătrând de parcă intrase ursul în ogradă. S-a calmat el destul de mult când i-a zis poștărița că i-a scris băiatul din București, dar avea și multă treabă de făcut. Când a plecat Valentin în străinătate, toată lumea din sat l-a fericit. Numai el, bietul
ISPITA (8) de MARIAN MALCIU în ediţia nr. 263 din 20 septembrie 2011 [Corola-blog/BlogPost/356493_a_357822]
-
fereastră: gugu-ștuc, gugu-ștuc... și eu îl îngân, ca într-o povestire a prozatorului D.R.Popescu, „ gugu-ștuc, gugu-ștuc/ pe aici vin/ pe aici mă duc/“. Cântecut lui Florin, ascultat în fiecare dimineață, îmi aduce aminte de orașul copilăriei mele, Drăgășani, de ograda părintească unde în nucul din curte cântau alți guguștiuci. Sub influența acestei atmosfere am scris volumul de versuiri “ Nucul dintre două veacuri “ ce a apărut în Belgia unde gugutiucul are un rol sentimental în unele poezii. Chiar în momentul când
DIN LUMEA NECUVÂNTĂTOARELOR de AL FLORIN ŢENE în ediţia nr. 294 din 21 octombrie 2011 [Corola-blog/BlogPost/356572_a_357901]
-
-Domnule primar, de ce nu ați făcut ceva să împiedicați această acțiune împotriva noastră!? Puteam să fim linșați. Dacă nu sunteți amestecat în afacerea cu vinuri falsificate, e de datoria dumneavoastră să sezizați organele abilitate. Doar afacerea această murdară e în ograda dumneavoastră. -Cum îndrăzniți să afirmați acest lucru, domnule Ene? Ce amestec să am...? -Nu dumneavoastră direct! Poate partidul din care faceți parte. De unde atâția bani irosiți în campania electorală? -Nu sunteți dumneavoastră în măsură să judecați partidul nostru. -Sunt unul
GEAMĂNUL DIN OGLINDĂ, ROMAN, A NOUA ZI de AL FLORIN ŢENE în ediţia nr. 322 din 18 noiembrie 2011 [Corola-blog/BlogPost/356633_a_357962]
-
mielușel pe câmpie. simțeam acea libertate neștirbită, fără lipsuri, aveam zborul neîntrerupt. în casa noastră parcă totul sporea: pâinea creștea cât copaia*, până și vaca dădea lapte mai mult și curat, oile pășteau liniștite iarbă grasă, brânza ieșea mai bună, ograda era plină de păsări, grădina noastră de legume râdea în soare, iubirea intra pe ușă, pe geam, ca un parfum. vara, abia așteptam vacanța. cu tălpile goale la spinare (nu simțeam colbul fierbinte și nici durerea când mă tăiam în
O POVESTE NEMURITOARE de VASILICA ILIE în ediţia nr. 566 din 19 iulie 2012 [Corola-blog/BlogPost/355075_a_356404]
-
pleavă, Acoperită cu draniță de brad, Grădina cu meri și cu otavă, Unde mă-ntorceam cu drag. Ochii blânzi ai mamei nu erau, Trecuți demult în neființă, Eu totuși îi vedeam mereu, Și îi purtam în conștiință. Fântâna din larga ogradă, Săpată de nu știu care bunic, Este aproape de livadă, O știam de când eram mic. *********** Iată că din florile fragede cu rădăcini în pământul hleios al CIOFULUI, o văgăună plină totuși de viață, una a reușit să dea mireasma binecuvântată a poeziei, aceasta
CASA PĂRINTEASCĂ de MIHAI LEONTE în ediţia nr. 329 din 25 noiembrie 2011 [Corola-blog/BlogPost/355211_a_356540]
-
Craciun, care avea să devină sărbătoarea vieții și a luminii, posibil fiind ca de aceea Iisus să fi fost vestit magilor de către o stea. La Ignat, în tradiția poporului român, pentru prepararea mâncărurilor de Crăciun se sacrifica porcul, crescut în ograda gospodarului cam de prin luna februarie a anului în care urma ca, în ziua de 20 decembrie, să-și găsească sfârșitul. Tradiția strămoșească spune că în ziua de Ignat săteanul nu făcea altceva decât pregătirile de sacrificare a porcului iar
SĂRBĂTOAREA DE IGNAT ÎN SATUL ROMÂNESC de ŞTEFAN LUCIAN MUREŞANU în ediţia nr. 329 din 25 noiembrie 2011 [Corola-blog/BlogPost/355177_a_356506]
-
se întâmpla să se zgârie undeva, puneau țărână, trăiau evident mai greu, părinții lor se zbăteau toată viața cu sărăcia: mămăligă, o ceapă, puțină brânză sau ceva lapte dacă găseau și toată ziua la muncă. Fie pe câmp, fie prin ogradă ajutându-i pe cei mari. Viața era mai grea, știința de carte mai puțină dar sigur, oamenii erau mult mai sănătoși ca astăzi. Evident că soluția nu ar consta la reîntoarcerea către economia patriarhală, dar nici să neglijăm sănătatea care
NE-AM ÎNTÂLNIT PE INTERNET, 15 de ION UNTARU în ediţia nr. 280 din 07 octombrie 2011 [Corola-blog/BlogPost/355530_a_356859]
-
serii Lăsându-și slobozi, caii lor în frâie Adie blând zefirul de mătase Fragile punți se unduie ușor Speriind cocoșii de pe case Și cântă răgușit în urma lor Se adună norii pe generic Cum sosesc vapoarele în radă Descărcând în fiece ogradă, Sicrie mari de întuneric Referință Bibliografică: Înnoptare / Ion Untaru : Confluențe Literare, ISSN 2359-7593, Ediția nr. 279, Anul I, 06 octombrie 2011. Drepturi de Autor: Copyright © 2011 Ion Untaru : Toate Drepturile Rezervate. Utilizarea integrală sau parțială a articolului publicat este permisă
ÎNNOPTARE de ION UNTARU în ediţia nr. 279 din 06 octombrie 2011 [Corola-blog/BlogPost/355591_a_356920]
-
Șuncă a strălucit pe cerul gurii ca îngereasca Lună, călugărita Jumară a pedagogit sfioasele papile gustative, înnobilând iarba limbii.Măria Sa Cârnatul, beizadeaua Drob, prințesa Musaca,muica Saramura și infanta Piftie au fost, rând pe rând, arhanghelii de serviciu,heruvimii de ogradă ai bietului om.Tămâie și jar, ambrozie și fiertură, iluzie și foame, nectar și sete, iată raționamentele cărnii,filozofia venelor și teoria arterelor. Marile biblioteci ale lumii contra bucătăriilor - micile biblioteci ale lumii.Farfuriile contra astre, tacâmurile contra constelații, gust
CERU-I CER ŞI LERU-I LER de JANET NICĂ în ediţia nr. 278 din 05 octombrie 2011 [Corola-blog/BlogPost/355698_a_357027]
-
Care au fost gândurile, visele, aspirațiile cu care ai venit în Franța, din punct de vedere profesional? - Mi-am dorit să pot deveni cât mai repede independența profesional. Mirajul străinătății și dorința de a vedea cum se petrec lucrurile în ograda vecinilor, m-au determinat să plec. Dar nu m-am gândit niciodată, la mai mult de o experiență. Am avut posibilitatea în România, la Timișoara, să lucrez într-un institut de cardiologie de rang european, cu medici extrem de pregătiți și
O ROMÂNCĂ DIN TIMIŞOARA TRATEAZĂ INIMI ÎN FRANŢA. INTERVIU CU LAURA POP, MEDIC CARDIOLOG LA SPITALUL LAUTEUR –WISSEMBOURG de OCTAVIAN CURPAŞ în ediţia nr. 268 din 25 septembrie 2011 [Corola-blog/BlogPost/355684_a_357013]
-
toarcem amintirea, ca pe lână... A plecat măicuța... A plecat măicuța casă e pustie poartă e legată cu un lanț de fier în grădină-s singuri butucii de vie cumpănă fîntînii scîrțîie de ger. Nu-i mai umblă pașii prin ograda nu mai strînge neaua cu lopata nu mai iese-n prag ca să ne vadă pe pridvor s-a stins, demult, mușcată.. Trist, Grivei, rămas langa căsuța c-a murit stăpîna lui cea bună nu mai umblă noaptea pe ulița lătra
TOARCEM AMINTIREA, POEZIE DE TITINA NICA ŢENE de AL FLORIN ŢENE în ediţia nr. 266 din 23 septembrie 2011 [Corola-blog/BlogPost/355761_a_357090]
-
ca să ne vadă pe pridvor s-a stins, demult, mușcată.. Trist, Grivei, rămas langa căsuța c-a murit stăpîna lui cea bună nu mai umblă noaptea pe ulița lătra, lung, sfîșietor, la Lună. Și cum stau, așa, privind grădină și ograda care-i proaspăt ninsa mama iese-n prag, face cu mîna și-n pridvor mușcată e aprinsă. Țîțîna Nica Țene . Referință Bibliografica: Toarcem amintirea, Poezie de ȚÎȚÎNA NICA ȚENE / Al Florin Țene : Confluente Literare, ISSN 2359-7593, Ediția nr. 266, Anul
TOARCEM AMINTIREA, POEZIE DE TITINA NICA ŢENE de AL FLORIN ŢENE în ediţia nr. 266 din 23 septembrie 2011 [Corola-blog/BlogPost/355761_a_357090]
-
OM - deci ieși pe stradă! ...și-apoi - taxiul morții e în grevă: Rozele-nalță fulgere de sevă! BILANȚ DEZASTRUOS să punem lumânări la capul lumii scârnàva față-ntreagă vadă-i El și umilit - scârbit - să se întoarcă-n Miel ...peste ogrăzi - cu fùrie - ning prunii... a dat iarăși chix cu acest hoit lepros (...viermii-l lucrează pasionat și din gros...) iar vremea-și vâră-adânc - în buzunari: tot speră - din îngeri - să facă samsari... de șobolani Îți fojgăie dugheana e-atâta praf
SUMBRE ZIDIRI (STIHURI) de ADRIAN BOTEZ în ediţia nr. 2358 din 15 iunie 2017 [Corola-blog/BlogPost/356091_a_357420]
-
dii, Peste munți, peste câmpii Peste dealuri și vâlcele În triluri de păsărele. Dii călut , la drum pornește Printr-o lume de poveste Fân ți-oi da și ți-oi da apă Să străbatem țara toată. Amândoi suntem aici În ogradă la bunici, Pe unde-o să colindăm Putem numai să visăm. Nechezi vesel, te știu eu Poftă ai de joc mereu. Suntem mici, viața-i frumoasă, Nici o grijă nu ne-apasă. 4.Ziua bună! Bună dimineața soare Te reverși peste
POEZIE PENTRU COPII de VALERIA IACOB TAMAŞ în ediţia nr. 247 din 04 septembrie 2011 [Corola-blog/BlogPost/356117_a_357446]
-
și țăranului, care trebuie să dea o fugă până la Roma sau până la Madrid ca să-și cunoască nepotul abia născut și să le dea imbold părinților lui la creștinarea în datina strămoșească a puiului de român, venit pe lume departe de ograda bunicului.Te mai gândești că de-acolo de sus avioanele mai și cad și că aduc moarte năprasnică câtorva sute de oameni în aceeași clipă? “Dacă așa-s vremurile, ne prefacem și noi în aluat pentru tiparele lor”, îți vine
NOTIŢE DE CĂLĂTOR CONJUNCTURAL de GHEORGHE PÂRLEA în ediţia nr. 498 din 12 mai 2012 [Corola-blog/BlogPost/356233_a_357562]
-
e greu de ascuns însă de către cel care o invocă părintelui la despărțire. N-a putut face tainică această suferință nici fiica mea, abia devenită mămică, atunci când mi-a dezlipit de la piept nepoțica, pentru a mă putea întoarce la o ogradă zadarnică, mult prea largă și mult prea liniștită în absența nepoatelor. În privința fiului, la despărțire, acesta a preferat să ascundă ipocrizia dictonului latin în ceața depărtării relative. Dinspre balustrada parcării supraetajate a Aeroportului bergamez, unde se cocoțase, în trio-ul
NOTIŢE DE CĂLĂTOR CONJUNCTURAL de GHEORGHE PÂRLEA în ediţia nr. 498 din 12 mai 2012 [Corola-blog/BlogPost/356233_a_357562]
-
Natura de-i înflorată în ziua de Blagovește, recoltă îmbelșugată pentru toamnă prevestește. Dacă vremea-i răvășită de zăpadă, vânt sau ploaie, Iarna va fi prelungită. Iar primăvara-i târzie. Via, pomii din livadă, vite din gospodărie, casă, curte și ogradă, se afumă cu tămâie. Să alunge-n depărtare, molime și duhuri rele; plante de-a fi roditoare și sănătoase vitele. Mormintele-n cimitire se sapă și se îngrijesc, spre a morților cinstire, ce-n loc de veci se odihnesc. Iar
SĂBĂTOAREA BUCURIEI de MARIA FILIPOIU în ediţia nr. 2276 din 25 martie 2017 [Corola-blog/BlogPost/368786_a_370115]