1,311 matches
-
roșia-i bluză.Degeaba măicuța-l îmbieSă guste plăcintă-aromată,Căci gândul la Moș iar învieDorința secretă, uitată:Atunci când pe coș el coboarăCadouri sub brad să îi pună,Cu Moșul în sania ușoarăSă zboare și el înspre lună. Adoarme copilul, visează...Omătul se-ntinde pe creste;... XXVI. A VENIT MOȘ NICOLAE! (POEZIE PENTRU COPII), de Curelciuc Bombonica , publicat în Ediția nr. 1436 din 06 decembrie 2014. Aștept să vină Moșul Nicolae Și-mi pregătesc bocancii de cu seară; Încerc să dorm, dar
CURELCIUC BOMBONICA [Corola-blog/BlogPost/379611_a_380940]
-
Dar, încet, nou anotimp, Vara cu zefitr și soare, Frunze noi, ramuri și flori, Au început să-l înconjoare. În toamnă deja se înnălțase, Și cregile își adia, Când ploaia deasă ,cu mărgele, Prin fruze îi cânta. Iarna, fulgii de omăt, I-au decorat cununa, Și-n nopțile cu cer senin, Îl admirau stele și Luna. Așa, încet, trecut-au anii, Anotimpuri, iar și iar, Ca un rege al pădurii, Era acum acel STEJAR. Vietățile pădurii, Îl iubeau și-l căutau
PALETE de ADA SEGAL în ediţia nr. 1712 din 08 septembrie 2015 [Corola-blog/BlogPost/374728_a_376057]
-
va avea noroc de mulți bani. Splina porcului este cea care descoperă durata iernii: dacă splina este groasă în capăt, e semn că vom avea o iarnă grea, cu multă zăpadă, însă, dacă este subțire, iarna va fi săracă în omăt, iar anul nou nu va fi îmbelșugat. De asemenea, sângele scurs după sacrificiu nu trebuie risipit. Mai mult, dacă porcul era negru, tot sângele i se strângea într-un vas, amestecat cu mei, pentru a fi folosit în restul anului
IGNATUL – DE LA MIT LA SINCRETISM RELIGIOS de ŞTEFAN POPA în ediţia nr. 1449 din 19 decembrie 2014 [Corola-blog/BlogPost/371754_a_373083]
-
aceasta a zilei și ar fi mai bine s-o ia din loc. Ieși din casă cu senzația că o arde ceva în ceafă. Știa ce și se întoarse cutremurată să înfrunte privirea de jar rece, ce o fixa din omătul înghețat, învăluit în misterele serii. Aruncă înspre el cu o scândură ce zăcea la ușa cotețului înjghebat sub sălița de blăni, pe care se cobora provizoriu. Lupul își arată colții într-un mârâit supărat dar nu se mută din loc.
SUB SEMNUL LUPULUI de SILVIA GIURGIU în ediţia nr. 2178 din 17 decembrie 2016 [Corola-blog/BlogPost/375652_a_376981]
-
ușa bucuroasă ca o fetiță și îl văzu pe Aurel coborând din sania vecinului cu care avea vorbă să îl aștepte la răscruce, unde-l lăsa trenul. Nici un alt mijloc de transport nu putea răzbate în satul lor îngropat în omăt, în afară de săniile trase de cai și de biciclete, când erau drumurile practicabile. Bărbatul intră zâmbind în curte, tropăind zgomotos ca să scape de zăpada ce-i îngreuna mersul și pe care nu voia să o aducă în casă. Își îmbrățișă duios
SUB SEMNUL LUPULUI de SILVIA GIURGIU în ediţia nr. 2178 din 17 decembrie 2016 [Corola-blog/BlogPost/375652_a_376981]
-
mă aduce la mal. Un ceas nostalgic de toamnă Îmi țese vise-n culorile ei, Frunzele în ruginiu mă pictează Și-mi acoperă anii tinereții. Un ceas alb de iarnă Cândva îmi fură din suflet Foc,să-și facă căldură, Omăt de gânduri topesc încet. Din anotimpuri am furat ceasuri Ferecându-le într-un castel de iubire, Al vieții tic-tac mi-e pururi Ritm și șansa de evadare! Referință Bibliografica: Ceasul mi-a furat timpul / Gabriela Docuță : Confluente Literare, ISSN 2359-7593
CEASUL MI-A FURAT TIMPUL de GABRIELA DOCUȚĂ în ediţia nr. 1919 din 02 aprilie 2016 [Corola-blog/BlogPost/369239_a_370568]
-
seninul ochilor mamei, mi-am ținut drumul spre școală și am simțit nostalgia așteptării toamnelor. Din an , în an, visele se calcinează, se transformă într-un calcar prețios, peste care nu are putere nici o apă de ploaie, nici o avalanșă de omăt sau alte multiple vicisitudini, dar și nici o altă calamitate politică sau sufletească. Iar din acest incontestabil și admirabil țesut chimic, a izbucnit, miracolul poetic, intitulat sugestiv- Poeta metaforei în flăcări, un diamant sufletesc, poetic și uman, prețios, alături de care am
OMAGIU POETEI RENATA VEREJANU de LILIA MANOLE în ediţia nr. 1755 din 21 octombrie 2015 [Corola-blog/BlogPost/378666_a_379995]
-
ban de argint,durerii! Din degete reci,răsfirate,umbrele-mi desfac Peste gânduri răzlețe și clipe ce încă mai bat, Pe umeri mi-e timpul, stăpân cu rece toiag: -Știi?secundele încă mai bat,tic-tac,tic-tac! Sub pași rătăciți prin omăt,stau genunchii robiți, Pământul inimii renăscând cu pomi înfloriți, Neîncetat curg,izvoarele uitării demult, Icoane nestinse,dorințe ce-și cer tribut. -Negustor fără chip,piatră de jad din zenit! Azi,zăpada din cer m-a cernit,lin fără timp, Răscumpărarea
LA POARTA TĂCERII de GEANINA NICOLETA în ediţia nr. 2224 din 01 februarie 2017 [Corola-blog/BlogPost/378756_a_380085]
-
zbura din mână în mână însoțită de chiuituri. Apoi pe ritmul muzicii inovară din materialele de pe lângă cabană un plugușor cu care brăzdară zăpada și-i colindară pe cabanieri conform tradițiilor din bătrâni. Cei doi dulăi, Jeak și Lord, tolăniți în omăt, priveau curioși la prietenii lor. Pricepeau că era ceva amuzant și plăcut, dar nu înțelegeau care-i motivul. - Gaby, cum te simți? întrebă Ady apropiindu-se de ea și sărutând-o pe frunte. - Minunat! - Te-am cam neglijat... - Nu-i
REVELION ÎN MUNȚI de ION NĂLBITORU în ediţia nr. 1890 din 04 martie 2016 [Corola-blog/BlogPost/377717_a_379046]
-
vezi, de exemplu, versurile: ,,Și tot ninge,/ Și tot cerne,/ Se bat norii, sus,/Cu perne!// Și-ai să vezi/ Acuși-acuși/Pârtie/Pe derdeluș,/Doi copii/ Cu nasul roșu/Parc-ar fi/Gerilă-Moșu!//Uite-abia, abia/Se văd/ Din mantia/De omăt!" (Pe ninsoare, de Mircea Pop), în recitarea cărora este importantă accentuarea muzicalității deosebite construite prin repetiții de cuvinte, sunete (ș, i) (și tot...și tot, acuși-acuși, abia, abia), sugerând prin însuși aspectul sonor ideea de alunecare, de joacă, de mantie
Elemente de didactică a activităţilor de educare a limbajului: (etapa preşcolarităţii) by Angelica Hobjilă [Corola-publishinghouse/Science/1425_a_2667]
-
care nu le sunt familiare copiilor prin apel la context (cerne aici, ,,ninge neîncetat, cu fulgi gingași"), la eventualele exemple similare date de copii (acuși ,,imediat, repede, cât ai clipi"), la planșele cu imagini (pârtie, derdeluș), la Dicționarul ilustrat (mantie, omăt) etc.; * în plan semantic, sunt identificate cuvintele/expresiile construite altfel decât în comunicarea curentă (vezi sensul propriu și sensul figurat al unităților lexicale); identificarea este corelată cu exemplificarea de construcții similare/sinonime/antonime etc.: ,,și tot ninge, și tot ninge
Elemente de didactică a activităţilor de educare a limbajului: (etapa preşcolarităţii) by Angelica Hobjilă [Corola-publishinghouse/Science/1425_a_2667]
-
bat cu apă plouă", ,,norii se joacă de-a v-ați ascunselea" ,,când e soare, când e înnorat" etc. (manieră similară de joc semantico-stilistic pentru comparația ,,Doi copii/ Cu nasul roșu/Parc-ar fi/Gerilă-Moșu!", respectiv pentru metafora ,,mantia/De omăt"); se prefigurează astfel planul interpretării textului liric, prin prisma posibilităților manifestate de copiii preșcolari în acest sens; * la nivel morfologic, li se poate cere copiilor să exemplifice elementele naturii prezente în versurile recitate (norii, omăt), numele întâlnit (Gerilă-Moșu, adică...), culoarea
Elemente de didactică a activităţilor de educare a limbajului: (etapa preşcolarităţii) by Angelica Hobjilă [Corola-publishinghouse/Science/1425_a_2667]
-
respectiv pentru metafora ,,mantia/De omăt"); se prefigurează astfel planul interpretării textului liric, prin prisma posibilităților manifestate de copiii preșcolari în acest sens; * la nivel morfologic, li se poate cere copiilor să exemplifice elementele naturii prezente în versurile recitate (norii, omăt), numele întâlnit (Gerilă-Moșu, adică...), culoarea prezentă (roșu ,,cu nasul roșu"; copiii pot indica și albul reflectat în tabloul de natură prin prisma ninsorii care domină totul, răspuns care poate fi întărit pozitiv și dezvoltat, prin discuții cu ceilalți copii); * în
Elemente de didactică a activităţilor de educare a limbajului: (etapa preşcolarităţii) by Angelica Hobjilă [Corola-publishinghouse/Science/1425_a_2667]
-
răzbată în luna februarie până la ei (!?!?), le-a spus pe un ton foarte normal că a venit cu bicicleta. La care toți cei de față au izbucnit în hohote de râs: păi, cum să vii pe bicicletă prin munții de omăt?! Și cum să vii pe bicicletă înfășurat în rubale?! Dar le-a pierit râsul, când l-au putut urmări plecând, după ce a băut din câteva înghițituri o sticlă întreagă de răchie: individul se îndepărta printre nămeții înalți tot doar în
[Corola-publishinghouse/Science/1520_a_2818]
-
ne invită mama. Mâncăm și asta, și asta, și asta... E pace și liniște În casa noastră. Nașterea pruncului Isus ne-a sfințit și pe noi. Candela arde cu o flacără mai intensă de la untdelemnul Împrospătat. Fulgi mari acoperă fereastra, omătul se depune din ce În ce mai mult; după ce mănânc, ieși afară. Te iei cu Fănică, cu Petrică, cu Ionel și cu alții de vârsta ta. Cu săniile din metal, cu schiurile Închipuite din niște doage de poloboc, cu bocancii aproape uzi - urci și
Educația. Iubire, edificare, desăvârșire by Constantin Cucoș () [Corola-publishinghouse/Science/1951_a_3276]
-
Fănică, cu Petrică, cu Ionel și cu alții de vârsta ta. Cu săniile din metal, cu schiurile Închipuite din niște doage de poloboc, cu bocancii aproape uzi - urci și cobori Dumnezeu știe de câte ori dealul de lângă sat. Te rostogolești, Înoți prin omăt, te zbengui, te bucuri și uiți cum trece vremea, cum vine seara. Seara e liniște În sat. În seara unei sărbători e prea liniște În sat. Doar câte un cățel mai schelălăie prin cele depărtări. Ieși afară și vezi că
Educația. Iubire, edificare, desăvârșire by Constantin Cucoș () [Corola-publishinghouse/Science/1951_a_3276]
-
peisagist interiorizat și discret, al cărui simbol tutelar e lumina estivală și autumnală aureolând registrul terestru. Acuarelele lui învăluie materialitatea grea și opacă, în secvențe plastice, ca și impresioniste, vibrante de luminescență și miresme, fluidități și bateri imponderabile de aripi, omături astrale și flăcări pure (definitorii sunt sintagmele titulare Orele albe, Poem în alb, Despre soare și pietre, Steaua de cuarț, Peste lumina lucrurilor, Vară pură). Realitatea e la fel de specifică interiorității poetului: „Cu astre ninge seara ochiul meu”, „Fântână sunt cu
ANDRONIC. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/285362_a_286691]
-
16; Mircea Mihăieș, Reconstituiri, O, 1988, 19; Traian Ungureanu, Modernitatea bucoavnelor, AFT, 1988, 5; Gabriela Gavril, Istorie ieroglifică, „Dialog”, 1988, 126; Val Condurache, Povești trecute, povești viitoare, CL, 1988, 7; Doru Mareș, Cronici-cronice, VR, 1989, 4; Piru, Critici, 299-301; Gabriela Omăt, „Eroi-comico-satiric” contra „delectatio morosa”, RL, 1990, 28; Tatiana Mihuț, „Calpuzanii”, ATN, 1990, 8; Munteanu, Jurnal, V, 272-275; Dicț. scriit. rom., I, 77-78; Lovinescu, Unde scurte, V, 60-65; Datcu, Dicț. etnolog., I, 47-48; Luminița Marcu, „Mitul și literatura”, RL, 1999, 18
ANGELESCU. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/285366_a_286695]
-
București, 1998. Repere bibliografice: Damian, Intrarea, 107-111; Al. Piru, Patru debuturi în roman, R, 1969, 10; Ilina Grigorovici, „Minciuna”, LCF, 1969, 44; Nicolae Manolescu, „Minciuna”, CNT, 1969, 46; Ion Turcin, Romanul unei psihologii, RL, 1970, 6; Dimisianu, Prozatori, 178-183; Gabriela Omăt, Formele creatoare ale romanului tânăr, RL, 1970, 23; Ilie Constantin, Jocul realului cu imaginarul, „Scânteia tineretului”, 1970, 6453; Ion Marcoș, În absența epicului, TR, 1975, 50; Valeriu Cristea, Influență și originalitate, RL, 1976, 4; Ioan Groșan, „Înapoi la Savina”, ECH
COJOCARU. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286325_a_287654]
-
transilvan, București, 1942. Traduceri: Stendhal, Lucien Leuwen. Roșu și alb, București, 1962; Sainte-Beuve, Portrete literare, introd. Savin Bratu, București, 1967 (în colaborare cu Pompiliu Constantinescu). Repere bibliografice: Lovinescu, Scrieri, VII, 58-59, VIII, 237-238; E. Lovinescu, Memorii. Aqua forte, îngr. Gabriela Omăt, București, 1998, 251-252; G. Călinescu, Șerban Cioculescu, „Corespondența dintre I.L. Caragiale și Paul Zarifopol”, ALA, 1935, 759; Constantinescu, Scrieri, II, 38-44, 60-99, 278-281, 311-314; Perpessicius, Opere, VII, 169-175, VIII, 48-52, 62-64, 192-200, 372-377, IX, 379-380, 385-390, X, 10-16, 21-22, XI
CIOCULESCU-3. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286258_a_287587]
-
Sfântul), Ion Ion, fixat prin moarte în neprihănita copilărie, „fătălăul”, cu suprafirescul genealogiei lui metaforice, de androgin („Cine știe din ce zmârc,/ Morfolit de o copită/ De făptură negrăită/ Cu coarne de gheață,/ Cu coama de ceață,/ Cu uger de omăt -/ Iese așa fel de făt”), lasă să se întrevadă cum în această lume zace, ca în haosul începuturilor, întreagă, rădăcina miraculoasă a vieții. Oralitatea tonului și umorul transcriu minunarea poetului în fața imprevizibilei naturi umane. Verva stilistică, truculența verbală, echilibrul aparte
ARGHEZI. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/285438_a_286767]
-
Anton Bibescu, RML, 1939, 7; Un portret în zece compartimente..., „Momentul”, 1945, 185; Șerban Cioculescu, Cronica dramatică, „Semnalul”, 1945, 1046; Oscar Lemnaru, Cronica dramatică, „Dreptatea nouă”, 1945, 93, 108; Anton Bibescu, DRI, I, 207-208; Mihail Sebastian, Jurnal. 1935-1944, îngr. Gabriela Omăt, pref. Leon Volovici, București, 1996, 132-133, 205-206, 208-209, 211, 472, 473, 511, 512, 513; Faifer, Pluta, 35-37. C.Bz.
BIBESCU. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/285721_a_287050]
-
14; Constantin Cubleșan, Despre miopie, ALA, 1990, 21; Diana Adamek, Regatul de imagini, TR, 1990, 22; Valeriu Cristea, Realism critic, CC, 1990, 1; Gh. Perian, Un roman al vieții particulare, VTRA, 1990, 6; Adriana Babeți, Dioptrii, O, 1990, 7; Gabriela Omăt, Personaj și persona, VR, 1990, 6; Țeposu, Istoria, 155-156; Dicț. scriit. rom., I, 284-285; Lefter, Scriit. rom. ’80-’90, I, 63-65; Alex. Ștefănescu, Întâlnire cu literatura bună, RL, 2001, 8; Adriana Babeți, Ada & companionii, O, 2001, 4; Gabriela Glăvan, Kinoparadisurile
BITTEL. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/285751_a_287080]
-
A fost prima replică ce a răsunat în capitala acestei Franțe - Atlantide a noastre. Ne imaginam un bătrân venerabil - ale cărui trăsături îmbinau nobila prestanță a străbunicului nostru Norbert și solemnitatea faraonică a lui Stalin -, un bătrân cu barba de omăt, așezat la o masă luminată trist de un sfeșnic. Vestea ne-o dăduse bărbatul de vreo patruzeci de ani, cu ochi ageri și aer hotărât, care apărea în fotografiile din cele mai vechi albume ale bunicii. Acostând în barcă la
[Corola-publishinghouse/Science/2364_a_3689]
-
-n strana acelei[a] biserici, În sunet de organe și cântece de clerici. O văd parcă ș-acuma... Sta în genunche, sfânt, Iar părul peste spate ajunge la pământ, Prin cozile de aur se vede umăr, gât Mai alb decât omătul..." Ce te mai rogi atît? " Ai întrebat, Bogdane. Cu mînile unite Ea te privi atuncea pin genele uimite, Cu mâni așa de albe, degete subțirele, Unghii așa curate încît te vezi în ele, {EminescuOpVIII 92} Pe buze cu sfială, cu
Opere 08 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295586_a_296915]