1,174 matches
-
de manuale și dicționare standard de filosofie. Or, el fusese implicat În procesul intentat lui Bloch și era autorul articolului de dicționar ce sancționa „revizionismul” lui Lukács (cf. Kapferer, p. 316). Cu toate acestea, Buhr n-a ezitat să-l omagieze pe Lukács În 1986 În termeni la fel de exagerați precum cei În numele cărora Îl condamnase cu ani În urmă. În noua interpretare a lui Buhr, Lukács devenise precursorul și inspiratorul mai multor filosofi importanți, foarte diferiți, din veacul XX - Adorno și
Intelectualii în cîmpul puterii. Morfologii și traiectorii sociale by Mihai Dinu Gheorghiu () [Corola-publishinghouse/Science/2325_a_3650]
-
că revista va lua în considerare „numai ce e în stare să hrănească sufletul nostru românesc, dându-i mândria și conștiința unității sale etnice”. Sunt recenzate scrierile lui Ioan Slavici, Al. Vlahuță, traduceri din H. Sienkiewicz, iar Al. Ciura îl omagiază, la aceeași rubrică, pe I.L. Caragiale la împlinirea vârstei de șaizeci de ani, semnalând refuzul marelui scriitor de a se întoarce în țară. O secțiune intitulată „Filologie” se ocupă de probleme ale limbii, precum Em. Grigorovitza cu articolul Înrâuriri românești
REVISTA POLITICA SI LITERARA. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289249_a_290578]
-
Lucian Blaga, Tudor Arghezi, G. Bacovia, Adrian Maniu. Un model e și St. O. Iosif, îndeosebi în latura prozodică. Principiul poetic ce structurează lirica lui R. ar putea fi numit obiectivitate, de vreme ce, undeva, în volumul Mișcarea de revoluție (1985), e omagiat „poemul obiect”, menit să servească „doar pentru privit”. În covârșitoarea lor majoritate, poeziile solicită în special văzul. „Joc de-a stelele”, meșteșugul poetic e omologat, metaforic, cu olăria: „Să modelăm cuvintele ca olarii lutul”. Vorbind în termeni conceptuali, climatul propice
RAU. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289147_a_290476]
-
generală asupra ciclului Comăneștenilor al lui Duiliu Zamfirescu. Se cuvine menționat, de asemenea, D. Furtună, autorul mai multor lucrări de istorie literară și editor al revistei de cultură populară „Tudor Pamfile”, prezent aproape în fiecare număr. În două articole este omagiat poetul Ion Păun-Pincio, iar în numărul 3-4/1929 redacția polemizează cu „grămăticul” Mircea Eliade. O rubrică originală este „Cartea neagră”, unde sunt nominalizați „cetitori ai noștri care au avut eleganta obrăznicie de a ne ceti și a nu ne plăti
REVISTA TINERIMII. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289269_a_290598]
-
a face „«pasul înainte»... în gol” precum „domnii «scriitori francezi de la Capșa»”, copiindu-i, paștișându-i ori compilându-i pe Tristan Tzara, Paul Éluard, Marcel Proust, Jean Cocteau sau colecțiile revistelor „Nouvelle revue française” și „Littérature”. De aceea, și acest număr omagiază un clasic - Andrei Mureșanu, prilej cu care Aurel A. Mureșianu oferă informații și amintiri în articolul intitulat Andrei Mureșanu, intim. Orientarea tradiționalistă a publicației e întărită prin alte intervenții, precum acelea semnate de I. Al. Bran-Lemeny (Problema artei, Religie și
RITMURI. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289285_a_290614]
-
fântânile filosofiei”, „nu se poate lipsi de filosofie”. Pe de altă parte, Ștefan Aug. Doinaș atrage atenția că în evaluarea creației literare nu are ce căuta criteriul sincerității, după cum I. Negoițescu blamează „pășunismul”. La moartea lui E. Lovinescu, S. îl omagiază prin intermediul lui Victor Iancu. Există în această publicație de aleasă intelectualitate și numeroase texte consacrate literaturilor și scriitorilor străini. Astfel, Basil Munteanu e prezent cu studiul de sociologie literară Forme de sociabilitate în literatura franceză, Dragoș Protopopescu face, cu referiri
SAECULUM. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289428_a_290757]
-
pe comemorare. Culturile bazate pe calendar comemorează miturile arhetipale, legendele antice, evenimentele istorice, faptele eroice ale zeilor, viețile figurilor istorice și fluctuațiile ciclice ale fenomenelor astronomice și terestre. În culturile calendaristice, viitorul Își obține semnificația din trecut. Omenirea organizează viitorul omagiind și reînviind În mod continuu experiențele din trecut. Calendarul continuă să joace un rol important În culturile contemporane. Semnificația lui politică a fost mult redusă totuși prin introducerea orarului. Orarul exercită un control mult mai mare asupra timpului decât calendarul
Visul European by Jeremy Rifkin () [Corola-publishinghouse/Science/2290_a_3615]
-
a modului de viață comunal și paternalistic, europenii nu au Îmbrățișat complet ideea individului singur, În măsura În care ea a fost acceptată de americani pe frontiera puțin populată a vastului lor continent. Pe de altă parte, În decursul istoriei lor, americanii, au omagiat individul atât În miturile populare, În literatură, cât și În aproape toate activitățile umane. Visul american nu a fost Înțeles sub forma unei experiențe comune, ci a unei călătorii individuale. Într-un anumit sens, modul de viață american a devenit
Visul European by Jeremy Rifkin () [Corola-publishinghouse/Science/2290_a_3615]
-
rețelele devin mecanismul optim pentru un angajament continuu Între părți. Ideea că guvernarea cuprinde un domeniu mai larg de participanți și activități decât guvernul propriu-zis a fost revoluționară prin implicațiile ei. În timp ce statul-națiune modern, În special modelele francez și american, omagia ideea unui guvern al poporului (de către și pentru popor), În practică, pe măsură ce guvernul și-a asumat responsabilități crescute și birocrațiile s-au supradimensionat, jocul politic s-a Îngustat la o relație binară Între guvernatori și guvernați. Guvernarea a ajuns să
Visul European by Jeremy Rifkin () [Corola-publishinghouse/Science/2290_a_3615]
-
o remarcabilă coerență. Toate descoperirile suprarealiștilor sunt puse în serviciul acestei ontologii, chiar dacă ea nu este decât una de uz personal. Un sfert de secol mai târziu, Gilles Deleuze, el însuși autor împreună cu Félix Guattari al tratatului Anti-Oedip, îl va omagia pe L. ca pe un deschizător de drumuri. „Dialectica demoniacă” va fi instrumentul său preferat, pentru că noua construcție teoretică este clădită pe negarea lumii, așa cum există ea de la creația primordială, o lume dominată de relații oedipiene. Negarea și reinventarea iubirii
LUCA-2. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287859_a_289188]
-
care a fost răsplătit cu o statuie în forul lui Traian, la fel ca alte personaje faimoase (sau mai faimoase decît el). însă în același an, în octombrie, revolta lui Avitus a fost înăbușită de Maiorianus, iar Sidonius l-a omagiat atunci pe învingător, pentru care a scris în 458 un panegiric. Sidonius a procedat la fel și cu împărații următori, astfel încît în ianuarie 468 a fost numit în funcția de prefect al Romei. însă la puțin timp după aceea
De la Conciliul de la Niceea la inceputurile Evului Mediu, tomul al doilea. In: Istoria literaturii creștine vechi grecești și latine by Claudio Moreschini, Enrico Norelli () [Corola-publishinghouse/Science/2079_a_3404]
-
sensul creștin și eroic pe care îl capătă viața atunci cînd ești gata, în orice clipă să renunți la ea". Are dreptate Sebastian cînd califică, în jurnal, acest articol drept legionar? În oficiosul legionar Buna Vestire la 14 octombrie 1937, omagiind pe generalul Gh. Cantacuzino-Grăniceru, șeful Partidului legionar "Totul pentru Țară" care a decedat, Mircea Eliade scria: "Îmbrățișînd idealurile Legiunii, generalul Cantacuzino a recunoscut în noua sa familie spirituală, aceeași iubire de libertate, același simț al onoarei și demnității, aceeași nepăsare
O ediție neconcludentă by Z. Ornea () [Corola-journal/Journalistic/17125_a_18450]
-
cu remunerație după buget mică, încerca mereu să răzbată în viață punându-și la contribuție talentul literar. Ca să-i flateze, de pildă, pe profesorii de la liceul unde învățau copiii săi și să obțină eventual pentru aceștia un regim privilegiat, "poetul" omagia liceul în versuri: " Clasica viață romană începu-tu-și-au păi mersul/ Câți poeți după tribune recitat-au aici versul/ Nobili vor fi umblat pe stradă cu mândrie ducând toga/ Poate chiar o-unde astăzi falnic stă liceul LOGA." Exhibarea latinității se explică
O epopee critică eroi-comică by Alex. Ștefănescu () [Corola-journal/Journalistic/17157_a_18482]
-
două texte. Ele au aceeași lungime, reprezintă cam 11% din întregul M (în cele 16 paragrafe din totalul de 138 de rânduri - dintre care 73 de rânduri conțin versuri de ME, cele două fragmente ocupă, fiecare, 11 rânduri). Primul text (Omagiind...) are aceeași proporție ca și al doilea (am numărat în "elemente" unități, adică literele aflate între blancuri; dar și - ceea ce duce la mai puține elemente - în "cuvinte" (dacă nu se separă particula în subjonctivul-imperativ: să dezvoltăm, să îmbogățim): 80 de
Un text din "epoca de aur" by Tatiana Slama-Cazacu () [Corola-journal/Journalistic/17126_a_18451]
-
fie ele însele substantive, cf. tot(ul) sau întreg(ul); dar sunt puține verbe: 5 (2 subjonctive-imperative: să dezvoltăm și să îmbogățim; 2 prezente: avem - care este frecvent în Ll a lui NC -, reprezintă; și un gerunziu, cu valoare verbală: Omagiind). Fiecare substantiv are un adjectiv (sau chiar două): opera luminoasă, minunatul patrimoniu național. Multe cuvinte sau expresii sunt aceleași (clișee) în ambele texte și țin de aceeași arie semantică: gândire înaintată, revoluționară, mesajul umanist, omul nou, înaintat, socialism și comunism
Un text din "epoca de aur" by Tatiana Slama-Cazacu () [Corola-journal/Journalistic/17126_a_18451]
-
la prezent (avem datoria) au alt sens (de: "datoria noastră", și de legătură cu clișeele - ca: reprezintă o contribuție de seamă, legat de mobilizarea întregului popor; să observăm și obsesia consensului, a întregului: toate, întregului popor). O trăsătură specială, aici: omagiind pe ME, trebuiau evocate și operele tuturor marilor creatori, în toate domeniile. De ce? Probabil, este aici o strategie nu atât pentru a "se face dreptate și altora", cât pentru a se include Poetul român printre cei mai importanți ai umanității
Un text din "epoca de aur" by Tatiana Slama-Cazacu () [Corola-journal/Journalistic/17126_a_18451]
-
gramaticale cele mai frapante sunt gerunziul și fraza foarte lungă. Gerunziul este folosit la începutul frazei, cu valoare verbală, și tot așa apare în celălalt text, ca și în alte două paragrafe: prețuind - paragraful 7 - și apreciind - paragraful 14 -, pe când omagiind și cinstind, deschid textele analizate - paragrafele 13 și 16. În ambele texte, fraza este extrem de lungă: adică întregul text este o singură frază. În această frază sunt incluziuni, unele formând propoziții (aici, introduse prin 4 V, dintre care două - adică
Un text din "epoca de aur" by Tatiana Slama-Cazacu () [Corola-journal/Journalistic/17126_a_18451]
-
norodul credul. Cu rare excepții, nu există comentator politic din presa scrisă și din televiziunile independente să nu fi salutat alegerea d-lui Constantinescu, în noiembrie 1996. îmi amintesc că până și dl. Ion Cristoiu s-a grăbit să-l omagieze pe învingătorul lui Iliescu, văzând în el semnul providențial așteptat atâta amar de vreme de români. După cei șapte ani ai vacilor slabe iliesciene, superstiția ne spunea că vor urma cel puțin șapte ani de prosperitate! Acum, când nu există
O propunere: desființarea președinției! by Mircea Mihăieș () [Corola-journal/Journalistic/17171_a_18496]
-
Editură Humanidad, în cadrul căreia își va publica, în românește sau în traducere, multe scrieri. La începuturile sale literare R. cultiva o proza poematica, meditativa, creează „fantezii”, cum indică și subtitlul primului său volum, Triumful neființei, invocând timpul „capricios”, sălbatic, răutăcios, omagiindu-și părintele (De ziua tatei), descriind „dânsul norilor” și „glasul apelor”. În Sonetele nebuniei (1914), Nebunia (1915) și Poezii (1926) sunt adunate versuri cu o tematica variată, evidențiind preocuparea tot mai acută a autorului pentru problematică socială (Cântecul mașinii, Cerul
RELGIS. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289169_a_290498]
-
surprindă cititorii cu două ediții remarcabile: Codex Aureus, text alcătuit în vremea lui Carol cel Mare, și Codex Burgundus, manuscris din veacul al XV-lea, ambele conservate la Biblioteca „Batthyáneum” și tipărite în 1972 și în 1975, sau să își omagieze maestrul, incluzând, în ediția a doua a Istoriei literaturii române vechi (1980), o Bibliografie selectivă pentru anii 1942-1979 și Bibliografia scrierilor lui N. Cartojan - primatul textului a rămas indiscutabil, ceea ce îl face un editor plin de merite. Condica lui Gheorgachi
SIMONESCU. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289690_a_291019]
-
la răspândirea culturii naționale prin cultivarea limbii și literaturii române, a muzicii corale și instrumentale românești, la formarea și dezvoltarea deprinderilor oratorice. Societatea își va desfășura activitatea prin organizarea de ședințe ordinare, festive și publice. Adunările festive erau menite a omagia, în primul rând, personalitatea lui Samuil Vulcan. În 1877-1878 au loc douăzeci și șapte de ședințe ordinare, în 1878-1879 treizeci și două, ceea ce pune în lumină creșterea interesului locuitorilor orașului pentru manifestările culturale ale societății. La întruniri elevii și profesorii
SOCIETATEA LITERARA „SAMUIL VULCAN”. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289760_a_291089]
-
și decadentismul sunt expresia unei „bolnăvicioase hipertrofii a senzației”, iar naturalismul, ca falsificator al adevărului, e „mărginit, vulgar ori nevropat”. Const. Graur dă câteva articole cu tentă sociologică, precum Bacșișul presei și Învățământul rural. În numărul 2 Gala Galaction îl omagiază, la moartea acestuia, pe A. Steuerman-Rodion, autor al volumului de versuri Spini, din care e reprodusă poezia Mai sus de cer!. Se publică versuri de Nichifor Crainic, Ștefan I. Nenițescu și B. Lăzăreanu, iar L. Algazi semnează împreună cu Șt. I.
SPICUL. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289828_a_291157]
-
Scena bibliografică”, „Scena literară”, „Scena teatrală”, „Scena muzicală”, „Scena răutăcioasă”, „Scena bucureșteană”, „Scena sportivă”, „Scena feminină”, „Foiletonul «Scenei»”, „Varietăți”, „Programul spectacolelor”. Sunt inserate versuri de Mihail Săulescu, V. Demetrius, Zaharia Bârsan, G. Rotică ș.a., iar din poezia lui D. Anghel, omagiat în articolul Petale pentru Anghel de Geri Spina, se reproduce Paharul fermecat. Se publică proză de Emil Gârleanu și Al. Cazaban, fragmente din piesele Bujoreștii de Caton Theodorian și Doamna munților de I. U. Soricu, precum și 13 martie, un text
SCENA-3. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289544_a_290873]
-
Apetri (Bucovina - dragostea și durerea marelui Eminescu) ș.a., de asemenea fiind preluat și tradus din franceză un eseu despre poet de Emil Cioran. Sunt intervievați Svetlana Paleologu-Matta, Sorin Alexandrescu, Mircea A. Diaconu, Vasile Andru ș.a. În nr. 3-4/2002 este omagiat poetul Arcadie Suceveanu (cu ocazia împlinirii vârstei de cincizeci de ani), revista cuprinzând o selecție de versuri și o serie de „aprecieri, reflecții, interpretări” despre cel sărbătorit. Pe de altă parte, lui Arcadie Suceveanu îi aparțin cele mai adecvate comentarii
SEPTENTRION LITERAR. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289625_a_290954]
-
dar și pentru încadrarea literaturii naționale în spațiul european, cum se vede și dintr-un articol al lui Teodor A. Naum, Clasicismul și cultura națională. De la numărul 3/1913, în rubrica „Însemnări culturale”, sunt menționate evenimente ale momentului ori sunt omagiați cei dispăruți (Spiru Haret, Panait Cerna, St. O. Iosif, Ilarie Chendi). Deloc surprinzătoare pentru acești apărători ai tradiționalismului, atitudinea de împotrivire la pătrunderea neologismelor în limbă este susținută de Eugen Boureanul în comentariul intitulat Decăderea limbii românești. În rubrica „Cărți
SANZIANA. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289475_a_290804]