5,742 matches
-
Dezvoltările unui serviciu de bază formează gama de servicii, definită prin ansamblul serviciilor și modul lor de asociere, folosind un reper comun de sistematizare. Gama de servicii se poate dezvolta și ea, În linii de servicii, care semnifică un grup omogen de servicii financiar-monetare, asemănătoare sub aspectul prestației, tehnicilor și tehnologiilor folosite, respectiv nevoilor pe care le satisfac. Gama de servicii (produse) financiar-monetare prezintă următoarele dimensiuni principale: • lărgimea; • profunzimea; • lungimea. 1) Lărgimea gamei de servicii este dată de numărul de linii
Marketing financiar-monetar by Lefter CHIRICĂ () [Corola-publishinghouse/Science/235_a_185]
-
financiar monetară internă sau internațională; 2) Strategia diferențierii - vizează, În general, cucerirea de noi piețe, de noi segmente de consumatori și constă În adaptarea caracteristicilor ofertei de produse și servicii financiar-monetare la particularitățile, nevoile și cerințele unor segmente reduse și omogene de consumatori. De asemenea, strategia diferențierii poate viza diferențierea unui produs sau serviciu În cadrul gamei de produse și servicii oferite de instituția financiar monetară, prin detașarea acestuia În cadrul structurii de produse existente, urmărindu-se fructificare și consolidarea poziției câștigate pe
Marketing financiar-monetar by Lefter CHIRICĂ () [Corola-publishinghouse/Science/235_a_185]
-
mitografi antici, precum Dionysos din Halicarnas, poeți sau savanți mânați de elanurile romantismului, precum John Macpherson, Herder, frații Grimm, Atanasie Marienescu sau Nicolae Densusianu, fie cercetători erudiți sau popularizatori ai cercetării științifice) au depus eforturi substanțiale pentru crearea unui corpus omogen, articulat, semnificativ În ansamblul său. În acest proces de construcție, ei au contopit mituri și fragmente mitice propriu-zise Împreună cu numeroase alte componente: credințe, legende, teme din cântece epice sau lirice, frânturi verbalizate din ansambluri rituale sau magice, basme și povestiri
Introducere în antropologia culturală. Mitul și ritul by Mihai Coman () [Corola-publishinghouse/Science/2018_a_3343]
-
conținut (teme ori personaje) sau de formă (tehnici narative) considerate identice sau foarte asemănătoare cu cele din mituri. În cazul ritualului, nici granițele globale și nici granițele fiecărei clase nu sunt clar delimitate. Terminologia și criteriile de clasificare nu sunt omogene, tipologiile universului ritual nu se bucură de unanimitatea savanților, iar În literatura de specialitate apar mereu noi clasificări și termeni pentru anumite manifestări (considerate) rituale. Conceptul Înglobant este cel de rit (sau ritual), dar există și antropologi care consideră ritul
Introducere în antropologia culturală. Mitul și ritul by Mihai Coman () [Corola-publishinghouse/Science/2018_a_3343]
-
subspeciilor de ritualuri; b) stabilirea unor categorii integratoare, cu o putere de generalizare mai mare, capabile să explice prin aceasta specificul acțiunilor rituale. Antropologii lucrează cu mai multe subclase de ritualuri, considerate autonome În plan conceptual (au definiții clare) și omogene În planul realităților etnografice (includ manifestări care, În ciuda diferențelor de epoci și culturi, sunt evident asemănătoare). Chiar dacă literatura de specialitate cunoaște numeroase dezbateri și polemici legate de acest mod de gândire sau de specificul uneia sau alteia dintre subspeciile de
Introducere în antropologia culturală. Mitul și ritul by Mihai Coman () [Corola-publishinghouse/Science/2018_a_3343]
-
de psihologie și de pedagogie. El vizează Îndeosebi acele comportamente non-instinctive, produse prin Învățare, care au fost Însă atât de des repetate, Încât sunt executate parcă „involuntar”, adică fără un act de reflecție și evaluare conștientă. Ansamblul obișnuințelor nu este omogen: obișnuința de a scrie, de a conduce o mașină sau de a fuma nu se află pe același plan cu obișnuința de a vizita săptămânal părinții, de a utiliza anumite formule de protocol, de a bea cafeaua la aceleași ore
Introducere în antropologia culturală. Mitul și ritul by Mihai Coman () [Corola-publishinghouse/Science/2018_a_3343]
-
Cele mai multe studii consacrate vrăjitoriei s-au concentrat asupra descrierii amănunțite a practicilor și a credințelor care le justifică, precum si asupra identificării funcțiilor acesteia În colectivitățile cercetate. În esență, formele prin care se exercită vrăjitoria par a fi, dincolo de varietatea civilizațiilor, omogene În plan structural: ele presupun acțiuni de producere a unui rău și acțiuni de remediere: În județul Turda, fetele care vor să fie chemate cel mai des la horă, și așa să se mărite primele, se duc la miezul nopții
Introducere în antropologia culturală. Mitul și ritul by Mihai Coman () [Corola-publishinghouse/Science/2018_a_3343]
-
Ele permit astfel, prin marcarea simbolică a unor transformări biologice, articularea dintre individual și social, dintre evenimentul obișnuit și cel marcat religios, dintre natural și cultural, dintre uman și cosmic. Dacă ansamblurile ceremoniale care consacră nașterea și moartea sunt relativ omogene din perspectiva sexelor, riturile de inițiere și căsătorie sunt marcate de constructele culturale care impun anumite modele ale masculinității și feminității. Prin asemenea construcții simbolice, În care masculinitatea și feminitatea apar polarizate (pe axele unor arhetipuri mitologice și roluri funcționale
Introducere în antropologia culturală. Mitul și ritul by Mihai Coman () [Corola-publishinghouse/Science/2018_a_3343]
-
Turner (1974, p. 169) a sugerat și o altă tipologie, referitoare la constructele rituale din timpul perioadei liminale, altfel spus la communitas: a) existențiale (spontane): „confruntarea directă, spontană, imediată a identității umane, În care umanitatea este experimentată ca o comunitate omogenă, liberă, nestructurată”; b) normative: acele communitas menținute prin mecanisme de control social; c) ideologice: „modele utopice ale societăți, considerate de creatorii lor drept forme care exemplifică sau suplinesc condițiile specifice unei communitas existențiale”. Conform acestui model, riturile de inițiere reprezintă
Introducere în antropologia culturală. Mitul și ritul by Mihai Coman () [Corola-publishinghouse/Science/2018_a_3343]
-
sau cultă), fără ca această sintagmă să trimită la un ansamblu unitar și complet de texte sau la o exegeză integratoare coerentă din punct de vedere științific. În chip paradoxal, În acest moment, noi nu avem o „mitologie”, adică nicio colecție omogenă de texte capabilă să circumscrie și prezinte Întregul câmp a ceea ce ar trebui să fie „mitologia” românească și nicio operă științifică de interpretare În măsură să impună o viziune euristică general acceptată. Termenul mitologie este foarte rar utilizat În cercetarea
Introducere în antropologia culturală. Mitul și ritul by Mihai Coman () [Corola-publishinghouse/Science/2018_a_3343]
-
Apa Sâmbetii, Valea Plângerii, Mănăstirea Calu-Gastru) și sărbători, ritualuri, ceremonii culturale (Hodăițele, Armindeni, Caloianul, colindele, Ziorile, Brezaia). Este evident, pentru orice persoană familiarizată cu folclorul românesc, că autorul acestor rânduri posedă o cunoaștere superficială a domeniului clasificat: el pune figuri omogene În clase diferite (de exemplu, Sântoader și Sântilie) sau figuri eterogene În aceeași clasă (de exemplu, Tinerețe fără bătrânețe și Uriașii), dublează aceeași figură (Făt-Frumos, Agheran Viteazul), nu cunoaște frecvent nici ce reprezentare se ascunde sub o denumire folclorică (ceasornicul
Introducere în antropologia culturală. Mitul și ritul by Mihai Coman () [Corola-publishinghouse/Science/2018_a_3343]
-
secția de tir sunt de ambele genuri, subiecții din lotul de baschet sunt numai fete. În alegerea eșantionului am avut în vedere doar valoarea sportivă, nu vârsta sau genul, considerând că din acest punct de vedere cele două grupe sunt omogene, dar fiecare grupă era eterogenă valoric. În fiecare grupă erau sportivi componenți ai loturilor naționale, dar și sportivi cu o mai redusă experiență competițională (Tabelul nr.1). Pentru achiziția de date am apelat la metoda analizei randamentului subiecților prin procedee
EVALUAREA ECHILIBRULUI CU AJUTORUL PLATFORMEI DE ECHILIBRU. In: ANUAR ŞTIINłIFIC COMPETIłIONAL în domeniul de ştiință - Educație fizică şi Sport by Iacob Hanțiu, Adriana Floruța () [Corola-publishinghouse/Science/248_a_799]
-
acesta (arom. ..). Referitor la împrumuturile în limbile vecine, cuvintele autohtone românești împrumutate în limbile vecine sunt repartizate astfel: în maghiară-80, ucraineană-50, germană (sași)-40, bulgară-35, sârbo-croată -33, poloneză-20, neogreacă-20, cehă-10, albaneză-nu știm !54 Limba română prezintă un caracter unitar și omogen numai prin elementul ei latin, de temelie (moștenit), care i-a dat structura gramaticală și fondul lexical. Cercetarea critică a limbii a stabilit elementele de împrumut în lexicul și gramatica românească, care, amestecate cu cele moștenite, abundă și au dat
[Corola-publishinghouse/Science/1523_a_2821]
-
sensul absolut, cu întregul fond romanic al limbii române. Ulterior, după cucerirea romană, latina înlocuiește idiomurile autohtone. În limba română, gramatica ei istorică arată (indică) că elementele autohtone (preromane) au existat simultan cu cele latine, cu care alcătuiesc împreună blocul omogen al fondului lexical moștenit. Lingviștii români și străini au întrevăzut clar că limba română este o limbă latină altoită pe fondul etnic și lingvistic indigen, traco-dacic. S-a produs, în secolele II-III, prima încrucișare, în istoria limbii române, între latina
[Corola-publishinghouse/Science/1523_a_2821]
-
17 Societatea românească În ceea ce privește situația etno-demografică și habitatul, în intervalul menționat, au apărut decalaje în dezvoltarea teritoriilor românești intrași extra-carpatice, determinate de împrejurările de istorie politică. În Transilvania, așezările rurale (satele) și zonele mărginașe, cu un habitat românesc dens și omogen, nu sunt oglindite în documente precum locuitorii comitatelor ungurești, scaunelor săăsești și secuiești. Românii aparțineau bisericii răsăritene, iar satele locuite de ei nu figurează în registrele în care sunt menționate cele 1900 de parohii catolice din Transilvania. Având în vedere
[Corola-publishinghouse/Science/1523_a_2821]
-
Țara Făgărașului cu 3000 km2, avea 80 sate, Crișana avea 300 sate, Țara Chioarului și a Lăpușului avea 100 sate. Între 1241-1350, în "țările" de margine ale Transilvaniei, din Banat și până în Maramureș, existau 1500-1800 sate-ele aveau un habitat aproape omogen românesc. În zona centrală și de câmpie a provinciei erau 500-800 sate, între care erau incluse și colectivitățile alogene, pecenegi și slavi târzii, asimilate ulterior din cauza numărului lor redus. Așadar, în secolele XIII-XIV, erau între 3000-4000 de sate, cu o
[Corola-publishinghouse/Science/1523_a_2821]
-
rezolvării unei sarcini și, implicit, urmărirea rezultatelor acestuia. Pentru ambele părți se pune problema urmăririi unor rezultate scontate, ceea ce înseamnă resurse cheltuite. Sesizabile la nivelul unei mari organizații, costurile acestor aranjamente, ca și cele ale integrării lor într-un sistem omogen, devin suficient de mari pentru a se pune problema controlului și minimizării lor. Urmărirea lor se face cu dificultate din cauza faptului că aceste costuri sunt disipate într-o serie de componente ce rezultă din activități subtile și slab formalizate. Exceptând
Tehnici de analiză în managementul strategic by Bogdan Băcanu () [Corola-publishinghouse/Science/2251_a_3576]
-
trei procese diferite de benchmarking. Cum explicați faptul că există nume comune pe cele trei liste rezultate (în cazul în care va exista această situație)? 2. Realizați un benchmarking concurențial pentru o organizație ce realizează un produs relativ standardizat („produs omogen”), focalizându-vă asupra informațiilor asociate produsului și încercând să deduceți caracteristicile procesului de bază. Verificați apoi dintr-o sursă credibilă de altă natură dacă deducția realizată a fost satisfăcătoare. 3. Utilizați ca subiect de benchmarking o universitate cunoscută. Schițați planul
Tehnici de analiză în managementul strategic by Bogdan Băcanu () [Corola-publishinghouse/Science/2251_a_3576]
-
fi comportamentul de cumpărare, evoluția cererii și a concurenței etc., rezultatul concretizându-se într-un ansamblu de cumpărători (consumatori) cu comportamente de cumpărare asemănătoare sau într-un grup de produse percepute de cumpărători ca fiind similare, ambele forme având evoluții omogene în timp (Atamer și Calori, 1993). Segmentarea strategică se bazează atât pe criterii de cerere, cât și pe ofertă. Acestea ar putea fi elementele de valoare pentru cumpărători, sursele de avantaj concurențial în lanțul vertical concepție-producție-distribuție, caracteristici de cost și
Tehnici de analiză în managementul strategic by Bogdan Băcanu () [Corola-publishinghouse/Science/2251_a_3576]
-
Abel (1980) (a se vedea capitolul privind segmentarea strategică internă), consideră că o industrie este constituită din firme, care aparțin concomitent următoarelor categorii: - firme care realizează produse apropiate (din punctul de vedere al caracteristicilor tehnice); - firme care utilizează tehnologii relativ omogene sau o materie primă de bază; - firme care se adresează unor clienți ce folosesc produse apropiate; - firme care realizează produse cu aplicații relativ omogene. S-ar putea reproșa acestei „definiții cumulate” că include trei elemente de aproximare: „produsele apropiate”, „tehnologiile
Tehnici de analiză în managementul strategic by Bogdan Băcanu () [Corola-publishinghouse/Science/2251_a_3576]
-
care realizează produse apropiate (din punctul de vedere al caracteristicilor tehnice); - firme care utilizează tehnologii relativ omogene sau o materie primă de bază; - firme care se adresează unor clienți ce folosesc produse apropiate; - firme care realizează produse cu aplicații relativ omogene. S-ar putea reproșa acestei „definiții cumulate” că include trei elemente de aproximare: „produsele apropiate”, „tehnologiile relativ omogene” și „aplicațiile relativ omogene”, în locul unui singur element, „produs apropiat substituibil”, din definiția lui Porter. În practică are câștig de cauză „definiția
Tehnici de analiză în managementul strategic by Bogdan Băcanu () [Corola-publishinghouse/Science/2251_a_3576]
-
o materie primă de bază; - firme care se adresează unor clienți ce folosesc produse apropiate; - firme care realizează produse cu aplicații relativ omogene. S-ar putea reproșa acestei „definiții cumulate” că include trei elemente de aproximare: „produsele apropiate”, „tehnologiile relativ omogene” și „aplicațiile relativ omogene”, în locul unui singur element, „produs apropiat substituibil”, din definiția lui Porter. În practică are câștig de cauză „definiția cumulată”, pentru că industriile sunt prezentate cu mai multe caracteristici atât în statistici, cât și ca arii de operare
Tehnici de analiză în managementul strategic by Bogdan Băcanu () [Corola-publishinghouse/Science/2251_a_3576]
-
bază; - firme care se adresează unor clienți ce folosesc produse apropiate; - firme care realizează produse cu aplicații relativ omogene. S-ar putea reproșa acestei „definiții cumulate” că include trei elemente de aproximare: „produsele apropiate”, „tehnologiile relativ omogene” și „aplicațiile relativ omogene”, în locul unui singur element, „produs apropiat substituibil”, din definiția lui Porter. În practică are câștig de cauză „definiția cumulată”, pentru că industriile sunt prezentate cu mai multe caracteristici atât în statistici, cât și ca arii de operare strategică. Aceste caracteristici fixează
Tehnici de analiză în managementul strategic by Bogdan Băcanu () [Corola-publishinghouse/Science/2251_a_3576]
-
anvergura de piață, cât și prin competențele, resursele și tehnologiile lor”; - Atamer și Calori (1993): „Grupul strategic șreprezintăț un subansamblu de întreprinderi care au strategii similare într-o industrie”; - Hax și Majluf (1996): „Grupul strategic cuprinde firme ce sunt relativ omogene în termenii modului în care concurează”; - Oréal (1993): „Grupul strategic este constituit din întreprinderi suficient de asemănătoare, care au făcut opțiuni strategice similare”; - Wheleen și Hunger (2006): „Grupul strategic este un set de unități strategice de afaceri sau firme care
Tehnici de analiză în managementul strategic by Bogdan Băcanu () [Corola-publishinghouse/Science/2251_a_3576]
-
fi că utilizarea cunoscutului model cu cinci forțe al lui M. Porter pentru analiza mediului înconjurător concurențial se va face cu referire la competiția din interiorul unui grup strategic. Dacă interesează relația forțe-profitabilitate, atunci forțele se referă la o configurație omogenă de factori care îi afectează într-un mod similar pe concurenții care au comportamente similare, adică aparțin aceluiași grup strategic, iar profitabilitatea apare ca un efect manifestat sub forma unui indicator mediu la nivelul grupului, dar diferențiat față de alte grupuri
Tehnici de analiză în managementul strategic by Bogdan Băcanu () [Corola-publishinghouse/Science/2251_a_3576]