2,429 matches
-
fost elev: „citind cu pricepere și înțelegere opul acesta, școlerul din școala secundară se simțea la sine acasă, în sînul familiei sale, hrănit cu scumpul și dulcele lapte al românismului, hrană ce în zădar ar fi căutat-o prin toate opurile didactice cîte i se puneau pe atuncia în mînă“ <footnote Ioan G. Sbiera, op. cit., p. 65. footnote> . În Principatele Unite Lepturariul a cunoscut o slabă răspîndire; „migăloasa lucrare“, explica Titu Maiorescu într-o scrisoare către Aron Pumnul, nu putea fi
A FI NA?IONAL SAU A NU FI by Gheorghe C. MOLDOVEANU () [Corola-publishinghouse/Science/83212_a_84537]
-
de a contribui la îmbogățirea fondului: „Aici am înființat o bibliotecă provințială den dăruiri private, care are ca scop să adune toate cărțile literăturei rumâne, germîne, polone, rutene, frîncești etc. Eu sînt convins că D-Voastră încă veți dărui den opurile tipărite acolo cîte un esemplariu; asemene fac toți rumânii și străinii carii știu de ea; ba încă domnește un feliu de întrecere den partea năciunaletăților“. Găzduită, la început, în casa lui Aron Pumnul, ca proprietate privată, ca să nu poată fi
A FI NA?IONAL SAU A NU FI by Gheorghe C. MOLDOVEANU () [Corola-publishinghouse/Science/83212_a_84537]
-
imită abuziv - se află În acele extreme care, cum o spuneam, alimentează de mai bine de un secol problema, ce ne pare și azi insolubilă, a „identității naționale”. Problemă, temă pe care, Încă din 1906, D. Drăghicescu, În fundamentalul său op Din psihologia poporului român, dacă nu o „rezolvă”, o pune totuși În datele ei esențiale și obiective. Încercând să deducă „firea” nației sale și a „individului” ce o compune din istorie și din datele certe, lingvistice, constată ca și alții
(Memorii III). In: Sensul vieții by Nicolae Breban () [Corola-publishinghouse/Memoirs/2232_a_3557]
-
carte densă, de temerară acrobație ideatică, apariție care ar fi meritat o altă soartă. În colecția "Ananta" (Studii interdisciplinare) a Editurii Junimea, Theodor Codreanu a publicat (din păcate, un tiraj presupunem confidențial) [Transmodernismul, Iași, Ed. Junimea, 2005, n.ed., L.C.] un op consacrat transmodernismului. Insațiabil cititor, profesorul de Huși, mereu atent la "provocarea valorilor", stăruie acum asupra proiectului transmodernist, oferindu-ne suntem tentați să credem o carte "din viitor". Altminteri n-am putea explica dezinteresul pentru acest, cu adevărat provocator, titlu. Știm
[Corola-publishinghouse/Journalistic/1561_a_2859]
-
martie 2014 NUMERE ÎN LABIRINT, I, IAȘI, EDITURA OPERA MAGNA, 2007; II, IAȘI, EDITURA OPERA MAGNA, 2008; III, IAȘI, EDITURA OPERA MAGNA, 2009; IV, BUCUREȘTI, EDITURA DETECTIV LITERAR, 2014 Constantin CĂLIN Tânărul Codreanu Am să încep cu vorbele autorului: "Acest op e oglinda formării unui intelectual român din a doua jumătate a secolului XX". Intelectualul este d-l Theodor Codreanu, iar opul său se intitulează Numere în labirint (Ed. Opera magna, 2007). E o carte căreia cu greu i s-ar
[Corola-publishinghouse/Journalistic/1561_a_2859]
-
MAGNA, 2009; IV, BUCUREȘTI, EDITURA DETECTIV LITERAR, 2014 Constantin CĂLIN Tânărul Codreanu Am să încep cu vorbele autorului: "Acest op e oglinda formării unui intelectual român din a doua jumătate a secolului XX". Intelectualul este d-l Theodor Codreanu, iar opul său se intitulează Numere în labirint (Ed. Opera magna, 2007). E o carte căreia cu greu i s-ar putea găsi asemănare, care, pe ici-pe colo, amintește de Jurnalul lui T. Maiorescu. A fost începută nu la 15 ani, ci
[Corola-publishinghouse/Journalistic/1561_a_2859]
-
edificiu spiritual. Este vorba despre o carte concepută în mai multe volume, care însumează însemnările scriitorului începând cu anul 1964 (pe când autorul avea 19 ani și își concepea atelierul cultural în chip de jurnal de creație), încheiat în acest prim op cu anul 1969. Două lucruri își cer remarcarea în acest demers: discursul frust al "cronicarului" (jurnalul nu este deghizat, machiat, rescris, ci își asumă tribulațiile timpului, inclusiv din retrospectivă, perspectivă ideologică) și numerotarea ("ca un fir al Ariadnei", mărturisește călătorul
[Corola-publishinghouse/Journalistic/1561_a_2859]
-
lucrările pertinente despre Eminescu, Bacovia, transmodernism și nu numai, Theodor Codreanu scoate la Editura Opera Magna (Iași, 2007), volumul Numere în labirint: un jurnal discontinuu (v. și Ioan Pintea) al lecturilor și al formării sale ca om de cultură: "Acest op e oglinda formării unui intelectual român din a doua jumătate a secolului al XX-lea. Însemnările sunt notații sporadice, unele hiperconcentrate, altele extinse, care s-au produs mai cu seamă în perioadele când nu eram antrenat în scrierea unor cărți
[Corola-publishinghouse/Journalistic/1561_a_2859]
-
estetizantă a formației de critic și istoric literar a autorului. În Predoslovie (I, 2008), însuși autorul menționează caracteristici ale însemnărilor ca fiind discontinui, fragmentariste, antisistemice, lămurind totodată că nu atât scopul propulsator e demn de atenție, cât rezultatul însemnărilor: "Acest op e oglinda formării unui intelectual român din a doua jumătate a secolului al XX-lea" (p. 5). Intuim, așadar, un filon biografic al notațiilor. În capitolul aferent, Biografia, din Dicționar de idei literare (1973), teoreticianul Adrian Marino supunea analizei trei
[Corola-publishinghouse/Journalistic/1561_a_2859]
-
-se într-un hotar între două epoci interbelică și postbelică, ultima fiind cunoscută și ca perioada de dictatură comunistă sau, în plan cultural, cea a realismului socialist. Au mai încercat și alți autori să rămână în istoria literaturii cu asemenea opuri, dar puțini au reușit să facă față acestei sarcini de o uriașă responsabilitate. Printre ei s-au remarcat atât Marian Popa cu Istoria literaturii române de azi pe mâine, apărută în două ediții, la Editura " Semne" din București, 2001 și
[Corola-publishinghouse/Journalistic/1561_a_2859]
-
Codreanu ar fi obturată, dar și pentru că Eminescu nu a fost un spirit dedublat, ci o conștiință unitară, profundă, un geniu care ineluctabil, după cum ne arată autorul cărții, a găsit "calea luminării". "Pe de altă parte, afirmă criticul literar în opul său, deosebit de grăitor e faptul că Eminescu respinge nihilismul modernilor, ceea ce atestă că filozofia sa ultimă nu este cinică, ci kynică. Peter Sloterdijk vede în această distincție ruptura esențială dintre cinismul modern și kynism, ultimul nerupând niciodată legătură cu adevărul
[Corola-publishinghouse/Journalistic/1561_a_2859]
-
care au circulat pirateresc. De asemenea, cartea ar fi trebuit să poarte mai multe titluri: Dubla sacrificare a lui Eminescu, De ce a fost sacrificat Eminescu, Mitul Eminescu, Eminescu martor al adevărului, Eminescu și mistica nebuniei. La toate acestea, lecturând paginile opului de față, vom găsi răspunsuri pertinente în consonanță cu valențele scriitorului de fin și ingenios interpret al literaturii și istoriei ei. În fine, este un truism să mai aducem la cunoștința publicului că, așa cum menționează Theodor Codreanu, volumul "se vrea
[Corola-publishinghouse/Journalistic/1561_a_2859]
-
vor mai trebui să aștepte pentru alte volume, dacă acestea vor trezi interesul unor edituri", spune Theodor Codreanu, încercând să argumenteze cum și-a construit acest, prim volum al valorilor din două veacuri. Temele abordate de Theodor Codreanu în acest op sunt de o mare și variată amplitudine. De la Ermetismul canonic la Logica "integrală", de la Energie și ființă la C. Rădulescu-Motru și Ștefan Lupașcu, la Singurătatea lui Adrian Marino sau România profundă, Estetică și Teologie și Exil și adevăr sunt doar
[Corola-publishinghouse/Journalistic/1561_a_2859]
-
Ibidem, p. 115 302 Ibidem, p. 121 303 Ibidem, p. 124 304 Ibidem, p. 132 305 Ibidem, p. 141 306 Ibidem, p. 198 307 Ibidem, p. 233 308 Ibidem, p. 249 309 C. Botez, op. Cit., p. 37 310 C. Botez, op cit., ed. cit., p. 151 311 M. Eminescu, Opere VII, ed. cit., p. 143 312 Idem, ibidem 313 Ibidem, p. 186 314 Idem, ibidem 315 Ibidem, p. 259 316 Ibidem, p. 305-306 317 C. Botez, op. Cit., ed. cit., p. 35
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1568_a_2866]
-
305-306 317 C. Botez, op. Cit., ed. cit., p. 35 318 Ibidem, p. 34 319 Idem, ibidem 320 M. Eminescu, Opere VII, ed. cit., p. 143 321 Ibidem, p. 187 322 Ibidem, p. 202 323 Ibidem, p. 305 324 C. Botez, op cit., ed. cit., p. 148 325 M. Eminescu, Opere VII, ed. cit., p. 221 326 Ibidem, p. 119 327 C. Botez, op. Cit., ed. cit., p. 207-208 328 M. Eminescu, Opere VII, p. 203 329 C. Botez, op. Cit., ed. cit., p.
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1568_a_2866]
-
surpat: a dispărut fireasca legătură între Iașul de odinioară și trăirile urbei de azi. Cu puțină vreme înainte de a se muta la "Eternitatea", m-a vizitat, aducându-mi o carte. Era "Istoria orașului Iași" a lui N.A. Bogdan, ediția princeps. Opul, legat în piele, va fi avut, până la el, mai mulți proprietari, între semnăturile cărora se mai deslusește "diacon I. Gheorghiță, lași, 1939". Mi l-a întins, fără alte deslușiri: Na-ți-o ție. Ce i-o fi venit? Mă încearcă
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1578_a_2876]
-
raftul: romane, culegeri de eseuri, ediții critice, antologii. Toate fiind construcții solide, pe lângă care nu se poate trece fără a li se acorda atenția din plin meritată. D upă cartea lui Mircea Lucescu, "Mirajul gazonului", în 1975 publicam la "Junimea" opul lui Teașcă intitulat ingenios și incisiv "Ce rău v-am făcut?" N-a fost nevoie să recurgem, în redacție, la traducerea... din română în română, rezervată celor mai puțin deprinși cu scrisul, fiindcă Nea Titi nara cursiv, colorat și destul de
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1578_a_2876]
-
atunci și n-o pândea falimentul dacă tipărea opera lui Ion Luca mai ales că era vorba de o ediție de autor, definitivă. Am fost și nerecunoscător, și pripit. Aflat în pragul sfârșitului, Ion Luca merita o satisfacție târzie, chiar dacă opul urma să îngălbenească în vitrine. Regret decizia de atunci. Asta a fost. * A cum 37 de ani, Editura "Junimea" tipărea cartea de debut a tânărului medic botoșănean Dorel Schor. Pe copertă era fotografia unui prunc durduliu, zâmbitor și frumos în
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1578_a_2876]
-
După cum nici cititorul onor mileniului trei nu-și poate visa o carte foarte ieftină și larg accesibilă: înainte de 1990, prețul unui exemplar se stabilea, strict, prin calcule matematice și era constituit exclusiv din adiționarea costurilor de producție. Chiar dacă știai că opul se va vinde cât ai zice pește, indiferent de preț, cifra ieșită din calcul rămânea bătută în cuie. Cu toate acestea, sistemul editorial, în ansamblul său, se susținea material singur. Ideea general acceptată potrivit căreia vechiul regim subvenționa cartea este
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1578_a_2876]
-
mai mult decât 15-20 de ani!) tipografie însemna, înainte de orice, plumb. Fiecare literă își avea făptura ei materială, nu ca în era computerelor, fantoșă virtuală. Pagina de carte cântărea, în funcție de format, între 500 de grame și două kile, așa că un op de 500 file trecea, în greutate, de o tonă! Fila de carte, alcătuită din rânduri pigulite literă cu literă din "regala" etern mânjită cu negreală lipicioasă, era legată cu sfoară și așezată teanc, pagină peste pagină, până-n pod. Dacă se
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1578_a_2876]
-
Î n 1977, când a fost lansată, la Iași, (în colecția "Eminesciana" a Editurii "Junimea") cartea lui Alain Guillermou "Geneza interioară a poeziilor lui Eminescu", s-a izbutit (cu greu!) să se obțină participarea directă a autorului. Franțuzul a înhățat opul (600 pagini) și, încă în mașina ce-l aducea de la gară, a început să caute un anume capitol. M-am făcut mic-mititel știam că nu-l va găsi. Toate argumentele și stăruințele editorilor n-au izbutit să înduplece cenzura și
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1578_a_2876]
-
române". Aș! Iată încă un citat din Grama: "limba în nu puține privințe curioasă a lui Eminescu, sau viersurile lui, dintre care multe sunt tare rele, sau tropii lui, dintre care unii sunt monstruoși..." Am cules aceste citate dintr-un op onorabil, apărut la "Cartea Românească", semnat de lectorul bucureștean Iulian Costache. O lucrare serioasă documentată până-n exces, pusă limpede sub semnul echilibrului chiar dacă este redactată într-un stil prețios-universitar ce poate timora cititorul "de rând". Concluzionând: nimic nu-i nou
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1578_a_2876]
-
soțul ei legiuit, Ștefan Micle. Să-i fi dat același pronume unei a doua fete, precum i-a botezat Andruță Ceaușescu (la beție) pe cei doi Nicolae? Incultura enciclopedică a gazetarului este evidentă. Dac-ar fi pus mâna pe niscaiva opuri de istorie literară, ar fi aflat că sora mai mare a Virginiei Micle, Valeria, este un personaj cunoscut. A studiat la Conservatorul din București și a cântat la Paris, în compania Elenei Teodorini (nume de afiș: Valeria Nilda). După sinuciderea
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1578_a_2876]
-
a demonstrației, ca să nu mai vorbim de acuratețea stilistică și limpezimea gramaticească. Au avut net avantaj autorii deprinși și cu canoanele rubricii de gazetă dar prin simpla adiționare de cronici nu se construiește o carte. Am primit zilele acestea două opuri de sport astfel închegate: "Cei doi Hagi", de Adrian Dinu Rachieru, și "Curajul de a crede în victorie", de Vasile Arhire. Poate prezenta interes pentru cititorul anului 2007, o cronică consacrată cutărui meci jucat în 2005? Slabă nădejde! Și totuși
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1578_a_2876]
-
-mi recomande ceea ce tot el afirmă că-i... contraindicat!? În ansamblul ei, chestiunea este, însă, mult mai gravă: nimeni nu mai veghează asupra acestei adevărate industrii a cărții pentru suferinzi! Am fost zece ani editor și n-am tipărit nici un op din colecția "Esculap" a Editurii "Junimea" până ce nu aveam trei referate de avizare din partea unor specialiști provenind din trei centre universitare diferite. Acum, cine-și dă avizul? Editurile s-au înmulțit precum ciupercile după ploaie. Cele mai multe nu dispun de specialiști
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1578_a_2876]