2,454 matches
-
artist e încărcată generos cu dulcea povară a duhului Thaliei, pe calea cea mai naturală și certă, ca și cum, dacă Tania Popa n-ar fi actriță, tot actriță ar fi! Basarabeancă neaoșă, de la Căușeni de peste Prut, istoric loc moldoveneasc vecin satului Opaci, „împricinat” și de venirea pe lume a tot așa de frumoasei interprete de muzică folclorică Zinaida Bolboceanu, actrița Tania Popa poartă în temperamentul ei o suavitate a bunei dispoziții molipsitoare, o înțelepciune în care îmbracă armonia conversației guralive dar foarte
TANIA POPA. SCENA ESTE A EI ŞI EA A SCENEI...! de AUREL V. ZGHERAN în ediţia nr. 1696 din 23 august 2015 [Corola-blog/BlogPost/373797_a_375126]
-
secret, știut doar de tine, imaginar ce-i drept, râvnind la tot ce-nsemni pe lume, ploaie de primăvară, oază de fericire, miracol al vieții mele, de muritor, albastrul cerului privit de mine, din spatele paletei de culori, mânjindu-mi sufletul, rămas opac, de-atâta singurătate, parfumul tău, trezind dorințe uitate, învățând să te iubesc, întrebându-mă, de mai am timp să trăiesc, cutezând buzele să-ți sărut, oprind șoaptele tale, să-mi spună ceva. Imagini clătinate, de-o realitate, presărată de vise
ÎNVĂȚ SĂ TE IUBESC de COSTI POP în ediţia nr. 2070 din 31 august 2016 [Corola-blog/BlogPost/375536_a_376865]
-
fără zgomot spectaculos. Cuvinte obosite de atâta uz răstălmăcit. Cuvinte purtătoare de stigmatul bătrâneții , aidoma poetului însingurat și obosit. Puiu Răducan e insistent în dreptul său de scrutător al sinelui însingurat. E insistent în lacrima pentru trecut și pentru un viitor opac, previzibil și scadent în vrerea de neostoit a timpului ucigaș( Pisica neagră). Timpul implacabil vestit de ecoul clopotului/ din adâncuri( Lacrima icoanelor). Clopotul lugubru, mesianic, clopotul prevestitor al morții iminente într-o lume a deșertului de sare al mării( Sirena
STIHURILE DESTRĂMĂRII, CRONICĂ DE VIRGINIA PARASCHIV de AL FLORIN ŢENE în ediţia nr. 1057 din 22 noiembrie 2013 [Corola-blog/BlogPost/372356_a_373685]
-
e plăpînda să o ști bine. Sînt oare cel jertfit sau e numai animalul de mine - de care mi-e frică căci e rau cu sufletul din mine. De văd sau am coșmaruri treaz acea pădure virgina o fi așa opaca și rece ce-mi acoperă privirea și văzul dincolo de iubire. - Of! Pădure - de ce m-ai învăluit și învălui cu brațele tale de fier - sînt fără vlaga - iar zidurile Bastiliei mă apasă din afara - cu zbuciumul din mine înțeles căci eu mă
PETITIE CATRE VREMURILE ODIOASE XIII de SORIN ANDREICA în ediţia nr. 1273 din 26 iunie 2014 [Corola-blog/BlogPost/370980_a_372309]
-
e plăpînda să o ști bine. Sînt oare cel jertfit sau e numai animalul de mine - de care mi-e frică căci e rau cu sufletul din mine. De văd sau am coșmaruri treaz acea pădure virgina o fi așa opaca și rece ce-mi acoperă privirea și văzul dincolo de iubire. - Of! Pădure - de ce m-ai învăluit și învălui cu brațele tale de fier - sînt fără vlaga - iar zidurile Bastiliei mă apasă din afara - cu zbuciumul din mine înțeles căci eu mă
PETIŢIE CĂTRE VREMURILE ODIOASE 8. de SORIN ANDREICA în ediţia nr. 516 din 30 mai 2012 [Corola-blog/BlogPost/370966_a_372295]
-
la o experiență anterioară. Spre deosebire de limbaj, unde simpla pronunțare a cuvântului “luminos” convoacă concomitent noțiunea opusă, de “întunecos”, în plastică orice condiție ca: luminoasă, aspră, transparentă nu poate fi apreciată în sine, ci doar raportată la altă suprafață întunecată, netedă, opacă, suprafață alăturată și coexistentă. Plecând de la aceste puncte de vedere, vom putea descifra mesajul transmis de „lumea imaginilor viziblie” doar prin aprofundarea sintaxei și morfologiei ce țin de gramatica limbajului vizual. Pentru a înțelege mai bine sistemul gramaticii vizuale vom
TIMP ŞI SPAŢIU ÎN PICTURĂ: PERCEPŢIA PSIHO-SENZORIALĂ A IMAGINII ARTISTICE de CRISTINA LAURIC în ediţia nr. 867 din 16 mai 2013 [Corola-blog/BlogPost/371136_a_372465]
-
Aceasta înseamnă că el este în stare să vorbească omului. Și pentru că vorbește despre el însuși, în primul rând despre originea sa, despre evenimentul primordial căruia îi datorează existența, obiectul devine real și semnificativ. Nu mai este necunoscut, un obiect opac, insesizabil și lipsit de semnificație, pe scurt nereal. El participă la aceeași lume ca și omul". (p. 133). Cunoașterea și descifrarea misterului, la Blaga, se face prin metaforă. Deci, această cunoaștere nu este o cunoaștere conceptuală, ci o cunoaștere intuitivă
FENOMENUL HIPERIONIC LA G.COŞBUC ŞI BLAGA de AL FLORIN ŢENE în ediţia nr. 234 din 22 august 2011 [Corola-blog/BlogPost/371202_a_372531]
-
că mă voi transforma în petală și prin mlădițele de visuri care îmi mișunau pe la tâmple mă voi putea înălța să simt măcar odată în viață, dulcele nectar al iubirii desăvârșite. Timpul se scursese peste mine ca printr-o clepsidră opacă lăsându-mă ca pe un ciob dintr-un glob de cristal în calea unei veșnicii incolore. Încep să vină și alte flori. Cobor în aplauzele care nu încetează încă multe, multe minute până ce, spectatorii ridicați în semn de prețuire, mulțimea
ŞTEFAN IORDACHE, CEL MAI IUBIT DINTRE PĂMÂNTENI de MIHAELA DORDEA în ediţia nr. 31 din 31 ianuarie 2011 [Corola-blog/BlogPost/344975_a_346304]
-
Acasa > Stihuri > Prietenie > VIAȚĂ OPACĂ Autor: Violetta Petre Publicat în: Ediția nr. 838 din 17 aprilie 2013 Toate Articolele Autorului De-aș ști pe unde-i drumul spre lumină M-aș face pas prin neaua ce m-apasă Și mână-n mână, doar noi doi
VIAŢĂ OPACĂ de VIOLETTA PETRE în ediţia nr. 838 din 17 aprilie 2013 [Corola-blog/BlogPost/345872_a_347201]
-
de n-ar fi plâns pe ramuri Cu lacrima tăcerii amputată Ți-aș fi-nflorit o primăvară-n geamuri Să nu îți fie iarnă niciodată... Mă pierd prin lume, nopțile mă-mbracă Și viața ce ți-aș da e prea opacă... Referință Bibliografică: Viață opacă / Violetta Petre : Confluențe Literare, ISSN 2359-7593, Ediția nr. 838, Anul III, 17 aprilie 2013. Drepturi de Autor: Copyright © 2013 Violetta Petre : Toate Drepturile Rezervate. Utilizarea integrală sau parțială a articolului publicat este permisă numai cu acordul
VIAŢĂ OPACĂ de VIOLETTA PETRE în ediţia nr. 838 din 17 aprilie 2013 [Corola-blog/BlogPost/345872_a_347201]
-
plâns pe ramuri Cu lacrima tăcerii amputată Ți-aș fi-nflorit o primăvară-n geamuri Să nu îți fie iarnă niciodată... Mă pierd prin lume, nopțile mă-mbracă Și viața ce ți-aș da e prea opacă... Referință Bibliografică: Viață opacă / Violetta Petre : Confluențe Literare, ISSN 2359-7593, Ediția nr. 838, Anul III, 17 aprilie 2013. Drepturi de Autor: Copyright © 2013 Violetta Petre : Toate Drepturile Rezervate. Utilizarea integrală sau parțială a articolului publicat este permisă numai cu acordul autorului. Abonare la articolele
VIAŢĂ OPACĂ de VIOLETTA PETRE în ediţia nr. 838 din 17 aprilie 2013 [Corola-blog/BlogPost/345872_a_347201]
-
vede și mormântul transparent, cu picioarele Mântuitorului în mormânt și cealaltă parte a trupului ieșind din mormânt, nestricând pecețile. Peisajul anumitor compoziții de la Drăgănescu reprezintă dealurile de la Vata de Sus și Munții Apuseni. Aureola dimprejurul lui Iisus nu mai este opaca, ci transparență, vazandu-se prin ea și alte peisaje ale compoziției. La Biserică Drăgănescu se pot vedea “Călătoria sufletului” și “Nuntă Fiului de împărat”, într-o viziune cu totul aparte. Sufletul omului apare transparent și ușor că un fulg, ca
PARINTELE ARSENIE BOCA..SFANTUL ARDEALULUI de DAN PETRESCU în ediţia nr. 838 din 17 aprilie 2013 [Corola-blog/BlogPost/345921_a_347250]
-
întorc ascultătoare și pun poșeta și sacoșa plină cu temele predate timp de paisprezece săptămâni, inclusiv exercițiile de la seminarii, la locul indicat, apoi mă întorc către el. Stătea în mijlocul sălii, ca un amfitrion binevoitor, privind energic peste lentilele groase, aproape opace și se înălța ritmic pe vârfuri în speranța că doar astfel va putea depăși cei aproximativ un metru și cincizeci de centimetri pe care-i măsura. - Vă rog să vă apropiați și să vă alegeți un bilet, îmi spune arătând
GRĂNICESCU ŞI CECILIA de CRISTEA AURORA în ediţia nr. 746 din 15 ianuarie 2013 [Corola-blog/BlogPost/348840_a_350169]
-
deloc surprinzător că traducătorii se feresc în general de poezie. Cum se pot captura în mod simultan efectele de imagine, cu semnificații interactive combinând sensurile principale cu cele înțelese prin implicație (multe din acestea având puternică încărcătură culturală, fiind deosebit de opace la traducere), împreună cu ritmul și sunetul care le aparțin? Problema aceasta este apoi multiplicată când lucrezi cu rânduri, strofe și poeme intregi. Mai există și alte dificultăți atunci când se traduc poezii din limbile cu origine latină în limba engleză, acestea
DARUL POEZIEI ROMÂNEŞTI CĂTRE UNIVERSALITATE de DANIEL IONIŢĂ în ediţia nr. 732 din 01 ianuarie 2013 [Corola-blog/BlogPost/348797_a_350126]
-
argint pe lângă ochi de plaur Dorințele cu măștile pe fețe Doar visele-mi cotrobăie prin taină Restituind din umbra lor femeia Foșnind mătasea, i-am zărit scânteia În ochii mari și nasturii la haină Și pielea ei, cea albă și opacă Miroase ca și florile-n gradină Cu mine, printre clipe ea se joacă Și când și când, de dragoste suspină. (17) Georgeta RESTEMAN: ÎȚI SIMT ADES' PE TÂMPLE RĂSUFLAREA Îți simt ades' pe tâmple răsuflarea Și-n glasul tău se
POEME ÎN OGLINDĂ (III) POEME DE DRAGOBETE de ION VANGHELE în ediţia nr. 420 din 24 februarie 2012 [Corola-blog/BlogPost/346833_a_348162]
-
mine/ îi las ce nu-s/ mutând din spațiul negru, ca la șah,/ un mugure în timpul sfânt și alb.” (Timp alb, s. n.). Spațiul, datorită zbaterii sufletului, este și el alb; dar sub povara dramei omenești se strânge și devine apăsător, opac: „tavanul mut” așteaptă nevzuta mână să scrie: „mene, mene techel upfarsin” (Precum tavanul mut al scrisului de înger). Cauzalitatea se sprijină în cele neimanente, cu o vorbă a poetului, pe „toiagul de ceară” al omului, al topirii și al flăcării
DUMITRU ICHIM, SAU DESPRE REAMINTIREA GRAIULUI UITAT de DUMITRU VELEA în ediţia nr. 885 din 03 iunie 2013 [Corola-blog/BlogPost/346225_a_347554]
-
ce vreau, ce știu și ce îmi place, Modest cârpaci de vorbe și iubire. Un gând buimac într-un ungher îmi zace Și nu-i găsesc firava limpezire. Mă prinde-n gestul lui de-mpotrivire Și mă aruncă-n lumile opace. Trec voci cerșind cărarea neumblata, Dar altele, urlând, ademenesc Cu zarea lor etern împurpurata. Cand verbe-n cuget tainic mă sfințesc, Nu-mi amintesc de mine niciodată. E semn profund că-ncep să mă trezesc. S-a născut în Scheii
SONETISTUL ROMAN ADRIAN MUNTEANU-LA MILANO VOI FI SINGUR ! de MIHAI MARIN în ediţia nr. 659 din 20 octombrie 2012 [Corola-blog/BlogPost/346447_a_347776]
-
deschidă în fața cui merită cu adevărat, precum petalele unei flori în fața razelor de soare. Ochii, precum bine li se zice „oglinda sufletului”, sunt cele mai matematice organe, ele arătându-ți exact ceea ce cuvintele ascund, fiindcă nu poți trage o cortină opacă peste ei, indiferent cât de mult ți-ai dori uneori. Sunt singurele care nu te tradează, precum cifrele învățate la școala elementară. N-aș vrea să crezi că-ți aduc elogii gratuite și o să te rog să mă citești cu
LUCIAN, O PERSONALITATE PUTERNICĂ de CRISTEA AURORA în ediţia nr. 562 din 15 iulie 2012 [Corola-blog/BlogPost/348308_a_349637]
-
UNUI JURNAL. MIE ÎNSUMI ȘI NIMĂNUI ALTCUIVA Autor: Cristea Aurora Publicat în: Ediția nr. 562 din 15 iulie 2012 Toate Articolele Autorului Ca un bătrân care-și explorează trecutul, încerc să derulez în memorie, precum o peliculă de film, paginile opace sau dimpotrivă, limpezi, ale cuprinsului meu. Uneori îmi simt ideile învolburate ce mi se strecoară în propria intimidate, alteori tăcerea este strivită în cuvinte și mi-e teamă că las adevărate lacune prin idei. De cele mai multe ori îmi las vălul
POVESTEA UNUI JURNAL. MIE ÎNSUMI ŞI NIMĂNUI ALTCUIVA de CRISTEA AURORA în ediţia nr. 562 din 15 iulie 2012 [Corola-blog/BlogPost/348318_a_349647]
-
Iulia căuta cu înverșunare răspuns. Se afla în grija unor oameni străini, încă de la nașterea ei. De nenumărate ori insistase, să afle câte ceva la direcția orfelinatului, dar de fiecare dată avea impresia că se lovește de un zid, de ceva opac peste care nu putea să vadă nimic. Directoarea o asigurase de fiecare dată, că dacă află ceva de părinții ei, o va anunța sigur, dar dacă timp de 15 ani niciunul, nu dăduse un semn de viață, acest lucru era
MĂRTURISIRE DE CREDINTA LITERARA de FLORA MĂRGĂRIT STĂNESCU în ediţia nr. 211 din 30 iulie 2011 [Corola-blog/BlogPost/348276_a_349605]
-
pufos și bâjbâind după papucii moi, călduroși, cu coada ochiului a cercetat fereastra: Dacă tot m-am trezit cu noaptea-n cap, măcar să văd cum e vremea. Ce-aș putea planifica pe mâine? O fi Lună plină?” Decisă, trase draperia opacă ... Citește mai mult Motto: ”În organigrama lumii, oamenii se numără până la unu!” - Ion CosmoviciS-a trezit brusc, fără s-o deranjeze nimic; liniște, întuneric, nici o geană de lumină, nici un coșmar. ”Straniu!” - exclamă, iar în sinea sa s-a mirat: ”De ce
CANAL DE AUTOR [Corola-blog/BlogPost/345022_a_346351]
-
pufos și bâjbâind după papucii moi, călduroși, cu coada ochiului a cercetat fereastra: Dacă tot m-am trezit cu noaptea-n cap, măcar să văd cum e vremea. Ce-aș putea planifica pe mâine? O fi Lună plină?” Decisă, trase draperia opacă ... III. BALTA MIRESEI, de Mihaela Suciu, publicat în Ediția nr. 696 din 26 noiembrie 2012. Barajul orizontului cu greu mai face față presiunii; dincolo de el, noaptea borborosește furioasă: ”Vine, dă-mi drumul!” Preaplinul înserării deversează peste țarini, răcorindu-le. Revărsarea
CANAL DE AUTOR [Corola-blog/BlogPost/345022_a_346351]
-
pufos și bâjbâind după papucii moi, călduroși, cu coada ochiului a cercetat fereastra: Dacă tot m-am trezit cu noaptea-n cap, măcar să văd cum e vremea. Ce-aș putea planifica pe mâine? O fi Lună plină?” Decisă, trase draperia opacă de in. Inelele rulară pe bară cu zgomot metalic acompaniate de clanța de la ușa dinspre verandă. Ieșind afară, inspiră adânc aerul răcoros cu iz de iasomie, dulceag, amărui și se ghemui pe băncuța din colț, locul ei preferat. Astfel cuibărită
PUZZLE de MIHAELA SUCIU în ediţia nr. 1676 din 03 august 2015 [Corola-blog/BlogPost/345019_a_346348]
-
-i apare în față. Scriitorul și-a construit personajele printr-un joc de oglinzi, care dezvăluie fațetele eroului în diferite momente, dar și printr-o simbolistică mânuită cu priceperea unui magician. Oglinzile din casa proaspăt renovată a lui Ciprian devin opace, ori de câte ori personajul pierde contactul cu realitatea și alunecă în lumea sa interioară, unde oniricul îl poartă în bolgii pline de himere. Aici eroul dialoghează firesc cu ele ca și cum ele ar face parte din propria-i natură sau din anturajul său
IMPRESII DE CITITOR: „PĂPUŞA DE STICLĂ” DE ION CATRINA, SAU CALEA SPRE LUMINĂ de RAFAELA TRĂISTARU în ediţia nr. 459 din 03 aprilie 2012 [Corola-blog/BlogPost/345300_a_346629]
-
generație. Au rămas doar primarii și consilierii să-și plimbe nepăsarea pe drumurile dintre case pline de bălării. Licsandru și Oprița sunt în fața porții care face parte din gardul ce împrejmuiește curtea casei lui Fane Cizmaru. Este un gard înalt, opac, nefinisat ca aspect, care te duce cu gândul că proprietarul nu este deschis spre exterior. Poarta lasă impresia unei lipse totale de siguranță pentru că laturile esențiale în virtutea cărora se definește o poartă sunt șubrede. Este într-o pozitie instabilă, sprijinită
RĂZBOINICII ÎNTUNERICULUI EP.7 de EUGEN LUPU în ediţia nr. 2115 din 15 octombrie 2016 [Corola-blog/BlogPost/377026_a_378355]