109,206 matches
-
țin de preferințe personale, domnul Eugen Petrescu a inclus și în această nouă apariție editorială dedicată unei personalități, așa cum a făcut cu un an în urmă și cu lucrarea dedicată părintelui cercetător istoric Dumitru Bălașa „fișe” despre pregătirea profesională și opera celor care au binevoit să facă aprecieri asupra vieții și activității creatoare a lui Mihai Sporiș. Se realizează astfel un echilibru între textele omagiale și datele despre colaboratori. S-au formulat și opinii rezervate care sugerau că era de preferat
SCRIITORUL MIHAI SPORIŞ LA 60 ANI de AL FLORIN ŢENE în ediţia nr. 295 din 22 octombrie 2011 by http://confluente.ro/Scriitorul_mihai_sporis_la_60_ani.html [Corola-blog/BlogPost/356799_a_358128]
-
au binevoit să facă aprecieri asupra vieții și activității creatoare a lui Mihai Sporiș. Se realizează astfel un echilibru între textele omagiale și datele despre colaboratori. S-au formulat și opinii rezervate care sugerau că era de preferat exinderea analizei operei sărbătoritului În partea III-a cărții editorul a introdus imagini din arhiva foto-documentară a propriei edituri, însumând în acest adevărat album color câteva sute de imagini pe un număr de 172 pagini ale cărții, care, în quasitotalitate reflectă atât activitaea
SCRIITORUL MIHAI SPORIŞ LA 60 ANI de AL FLORIN ŢENE în ediţia nr. 295 din 22 octombrie 2011 by http://confluente.ro/Scriitorul_mihai_sporis_la_60_ani.html [Corola-blog/BlogPost/356799_a_358128]
-
http://www.criticatac.ro/17875/ochii-de-sticl-ai-beatricei-patapievici-notat-inspiratorii-doar-la-bibliografia-general/#comment-37349 ). Din articol eu am reținut cu precădere observația lui I. Aranyosi despre „absența oricărei activități publicistice recunoscut academice la nivel internațional al câtorva intelectuali superstar din România numiți filozofi fără a avea o operă filozofică de calitate minim acceptabilă” (I.A). Pentru că era exact ce observasem la rândul meu atunci când am scris în revista „Acolada” nr.3/2011 despre inexistența mult trâmbițatei școlii „de la Păltiniș” care n-a dat în domeniul filozofiei românești nimic
DESPRE G. LIICEANU ŞI PLAGIEREA DE TIP „INADEQUATE PARAPHRASE” LA PATAPIEVICI de ISABELA VASILIU SCRABA în ediţia nr. 584 din 06 august 2012 by http://confluente.ro/Isabela_vasiliu_scraba_despre_g_liice_isabela_vasiliu_scraba_1344313600.html [Corola-blog/BlogPost/340874_a_342203]
-
de calitate minim acceptabilă” (I.A). Pentru că era exact ce observasem la rândul meu atunci când am scris în revista „Acolada” nr.3/2011 despre inexistența mult trâmbițatei școlii „de la Păltiniș” care n-a dat în domeniul filozofiei românești nimic dincolo de opera lui C. Noica, pe seama căreia mulți au vrut să apară mai valoroși decât îi înfățișau scrierile lor (v. Isabela Vasiliu-Scraba, Un eseist preocupat de îngeri și vampiri: A. Pleșu, în Acolada nr. 3/2011, p.16). În cazul lui Gabriel
DESPRE G. LIICEANU ŞI PLAGIEREA DE TIP „INADEQUATE PARAPHRASE” LA PATAPIEVICI de ISABELA VASILIU SCRABA în ediţia nr. 584 din 06 august 2012 by http://confluente.ro/Isabela_vasiliu_scraba_despre_g_liice_isabela_vasiliu_scraba_1344313600.html [Corola-blog/BlogPost/340874_a_342203]
-
în forță, cu “The Phantom of the Opera” (tema celebrului musical compus de Andrew Lloyd Webber), pentru a cărei interpretare cuplul SALENO a primit ovații îndelungate. Au urmat compoziția lui Romeo SALENO: “Ragazzo, ragazza!” și “Carmen Medley”, pe teme din opera lui Bizeț. Pentru cei care nu cunosc povestea lor de dragoste, Romeo și Julia SALENO s-au cunoscut și îndrăgostit pe scenă, acum aproape 10 ani, cănd interpretau rolurile principale din opera Carmen de Bizeț, Julia (pătimașa Carmen), iar Romeo
ROMEO SI JULIA SALENO APLAUDATI MAI BINE DE UN MINUT DE CATRE VICE-PRIMARUL ROMEI, FREDERICO ROCCA de RODICA ELENA LUPU în ediţia nr. 251 din 08 septembrie 2011 by http://confluente.ro/Romeo_si_julia_saleno_aplaudati_mai_bine_de_un_minut_de_catre_vice_primarul_romei_frederico_rocca.html [Corola-blog/BlogPost/367301_a_368630]
-
Ragazzo, ragazza!” și “Carmen Medley”, pe teme din opera lui Bizeț. Pentru cei care nu cunosc povestea lor de dragoste, Romeo și Julia SALENO s-au cunoscut și îndrăgostit pe scenă, acum aproape 10 ani, cănd interpretau rolurile principale din opera Carmen de Bizeț, Julia (pătimașa Carmen), iar Romeo (posesivul Don Jose). Impresionat de prestația de la Ergife, după cea de-a treia piesă, viceprimarul Romei Frederico ROCCA s-a ridicat în picioare în fața vocilor de aur ale cuplului Romeo & Julia SALENO
ROMEO SI JULIA SALENO APLAUDATI MAI BINE DE UN MINUT DE CATRE VICE-PRIMARUL ROMEI, FREDERICO ROCCA de RODICA ELENA LUPU în ediţia nr. 251 din 08 septembrie 2011 by http://confluente.ro/Romeo_si_julia_saleno_aplaudati_mai_bine_de_un_minut_de_catre_vice_primarul_romei_frederico_rocca.html [Corola-blog/BlogPost/367301_a_368630]
-
CONFLUENȚE LITERARE ISSN 2359-7593 AFIȘARE MOBIL CATALOG DE AUTORI CĂUTARE ARTICOLE ARHIVĂ EDIȚII ARHIVĂ CLASAMENTE CLASAMENTE DE PROZĂ SELECTEAZĂ LUNAR TRIMESTRIAL SEMESTRIAL ANUAL JUBILIAR RETROSPECTIVA DE PROZĂ A SĂPTĂMÂNII RETROSPECTIVADE PROZĂA SĂPTĂMÂNII Acasa > Manuscris > Umoristic > OPERA ȘTIINȚIFICĂ A LUI LINGUREL Autor: Mihai Batog Bujeniță Publicat în: Ediția nr. 2069 din 30 august 2016 Toate Articolele Autorului OPERA ȘTIINȚIFICĂ A LUI LINGUREL Arestarea și încarcerarea celebrului domn Lingurel Chirpic, zis Lamborghinu, a produs un șoc puternic în
OPERA ŞTIINŢIFICĂ A LUI LINGUREL de MIHAI BATOG BUJENIŢĂ în ediţia nr. 2069 din 30 august 2016 by http://confluente.ro/mihai_batog_bujenita_1472570167.html [Corola-blog/BlogPost/375414_a_376743]
-
DE PROZĂ SELECTEAZĂ LUNAR TRIMESTRIAL SEMESTRIAL ANUAL JUBILIAR RETROSPECTIVA DE PROZĂ A SĂPTĂMÂNII RETROSPECTIVADE PROZĂA SĂPTĂMÂNII Acasa > Manuscris > Umoristic > OPERA ȘTIINȚIFICĂ A LUI LINGUREL Autor: Mihai Batog Bujeniță Publicat în: Ediția nr. 2069 din 30 august 2016 Toate Articolele Autorului OPERA ȘTIINȚIFICĂ A LUI LINGUREL Arestarea și încarcerarea celebrului domn Lingurel Chirpic, zis Lamborghinu, a produs un șoc puternic în întreaga societate. Confuzie, nedumerire, o certă bulversare a valorilor recunoscute și general acceptate, uneori chiar furie și dorință de răzbunare. Era
OPERA ŞTIINŢIFICĂ A LUI LINGUREL de MIHAI BATOG BUJENIŢĂ în ediţia nr. 2069 din 30 august 2016 by http://confluente.ro/mihai_batog_bujenita_1472570167.html [Corola-blog/BlogPost/375414_a_376743]
-
cercetarea științifică se dovedea a fi noua și foarte dinamica direcție de dezvoltare a societății, crescuse semnificativ și consumul unor bunuri accizate cu beneficii pentru buget, iar poporul... Poporul!? Să-l ia dracu’! cine are nevoie de el!? Referință Bibliografică: OPERA ȘTIINȚIFICĂ A LUI LINGUREL / Mihai Batog Bujeniță : Confluențe Literare, ISSN 2359-7593, Ediția nr. 2069, Anul VI, 30 august 2016. Drepturi de Autor: Copyright © 2016 Mihai Batog Bujeniță : Toate Drepturile Rezervate. Utilizarea integrală sau parțială a articolului publicat este permisă numai
OPERA ŞTIINŢIFICĂ A LUI LINGUREL de MIHAI BATOG BUJENIŢĂ în ediţia nr. 2069 din 30 august 2016 by http://confluente.ro/mihai_batog_bujenita_1472570167.html [Corola-blog/BlogPost/375414_a_376743]
-
dispariția „poetului-nepereche”, pe de o parte, și pentru a omagia geniul marelui dramaturg englez, pe de altă parte. Cele două recitaluri sunt concepute într-o relație de complementaritate, ca două fețe ale aceleiași medalii, punând în lumină paralelismele existente între operele celor doi mari creatori și revelând astfel structurile romantice și dramatismul antitezei - perene dincolo de curentul romantic în literatură. Această perspectivă va nuanța remarca privitoare la Eminescu drept “ultimul romantic”, depășind astfel orizontul temporal prin integrarea lui Eminescu în spațiul valorilor
Uniunea Ziariştilor Profesionişti by http://uzp.org.ro/emil-boroghina-new-york/ [Corola-blog/BlogPost/93526_a_94818]
-
Cultural > Marturii > ADRIAN CIOROIANU. LIBERTATEA BIOGRAFIEI FĂRĂ FIXITATE ȘTIINȚIFICĂ Autor: Aurel V. Zgheran Publicat în: Ediția nr. 1110 din 14 ianuarie 2014 Toate Articolele Autorului Cine știe dacă-i necesar sau nu, a fi istoric, pentru a scrie despre autorul operelor istorice Adrian Cioroianu, trăitor și parte activă a unor răspântii istorice, pe lângă aceasta. Fiind o personalitate complexă, orice creionare lasă liberă posibilitatea adăogirii sub pagini, a adnotărilor identificabile cu una dintre trăsăturile de gândire sau de proporție a faptelor istoricului
ADRIAN CIOROIANU. LIBERTATEA BIOGRAFIEI FĂRĂ FIXITATE ŞTIINŢIFICĂ de AUREL V. ZGHERAN în ediţia nr. 1110 din 14 ianuarie 2014 by http://confluente.ro/Adrian_cioroianu_libertatea_b_aurel_v_zgheran_1389714451.html [Corola-blog/BlogPost/347320_a_348649]
-
de manuale de liceu, membru al Grupului de Dialog Social, membru PNL, senator în Parlamentul României, ales pe listele partidului său pentru județul Timiș, în anul 2004, europarlamentar ales la 1 ianuarie 2007, vicepreședinte al Grupului ALDE din Parlamentul European... Operele sale de referință sunt : „Arhiva Durerii” (Editura Fundația „Academia Civică”, 2000), în colaborare cu Lucian Boia and Tom Sandqvist; „Scrum de secol. O sută una de povești suprapuse” (Editura „Curtea Veche”, 2011); „Focul ascuns în piatră. Despre istorie, memorie și
ADRIAN CIOROIANU. LIBERTATEA BIOGRAFIEI FĂRĂ FIXITATE ŞTIINŢIFICĂ de AUREL V. ZGHERAN în ediţia nr. 1110 din 14 ianuarie 2014 by http://confluente.ro/Adrian_cioroianu_libertatea_b_aurel_v_zgheran_1389714451.html [Corola-blog/BlogPost/347320_a_348649]
-
Cei care fac istorie de la microfonul Parlamentului sunt ca întreținătorii spațiului verde care pentru cosirea unei palme de iarbă distrug cu gălăgia pistoanelor cositoarei, două palme de neuroni. Dar cei care vorbesc sau scriu ca Adrian Cioroianu, așează în tăcerea operelor, o istorie care vorbește! (Aurel V. ZGHERAN aurel.vzgheran@yahoo.com) Referință Bibliografică: Adrian Cioroianu. Libertatea biografiei fără fixitate științifică / Aurel V. Zgheran : Confluențe Literare, ISSN 2359-7593, Ediția nr. 1110, Anul IV, 14 ianuarie 2014. Drepturi de Autor: Copyright © 2014
ADRIAN CIOROIANU. LIBERTATEA BIOGRAFIEI FĂRĂ FIXITATE ŞTIINŢIFICĂ de AUREL V. ZGHERAN în ediţia nr. 1110 din 14 ianuarie 2014 by http://confluente.ro/Adrian_cioroianu_libertatea_b_aurel_v_zgheran_1389714451.html [Corola-blog/BlogPost/347320_a_348649]
-
spuse prin artă de către cei care trăiesc aceleași zile cu noi sunt aduse în mod constant la București de către Artmark. Casa de licitație are deja peste aproape 100 de licitații, în care au pus în vânzare peste 10.000 de opere de artă și obiecte de colecție. Clujul va fi mai aproape de noi, la Athénée Palace Hilton București. prin opera lui Erno Bartha. Acesta este unul dintre artiștii contemporani care își canalizează eforturile pentru a-și câștiga un loc în topul
Tennis Bed, licitaţie de artă contemporană by http://www.zilesinopti.ro/articole/4513/tennis-bed-licitatie-de-arta-contemporana [Corola-blog/BlogPost/97578_a_98870]
-
Artmark. Casa de licitație are deja peste aproape 100 de licitații, în care au pus în vânzare peste 10.000 de opere de artă și obiecte de colecție. Clujul va fi mai aproape de noi, la Athénée Palace Hilton București. prin opera lui Erno Bartha. Acesta este unul dintre artiștii contemporani care își canalizează eforturile pentru a-și câștiga un loc în topul celor mai valoroși de la noi din țară.
Tennis Bed, licitaţie de artă contemporană by http://www.zilesinopti.ro/articole/4513/tennis-bed-licitatie-de-arta-contemporana [Corola-blog/BlogPost/97578_a_98870]
-
Mircea Pălămari, Coști Burlacu și Corina Țepeș ș.a. oră 18:30 - Cîntecele renașterii naționale • Criști Aldea-Teodorovici, Anastasia Lazariuc, Cătălin Josan, Iurie Sadovnic, Nina Crulicovschi, Gheorghe Țopa, Ricu Vodă, Anatol Dumitraș, Lidia Botezatu și Radu Dolgan ș.a. oră 19:00 - Orchestră Operei Naționale, dirijor Dumitru Cîrciumaru • Eugen Doga, Vasile Iovu, Andrei Jilihovschi, solist al Teatrului Bolșoi din Moscova, Tania Cerga, Alexandru și Ionel Manciu, Cristina Pintilie ș.a. oră 20:00 - Orchestră „Lăutarii” - dirijor Nicolae Botgros • soliști: Ion Paladi, Criști Botgros, Lidia Bejenaru
PROGRAMUL SĂRBĂTORIRII LIMBII ROMÂNE ÎN CAPITALA REPUBLICII MOLDOVA (31 AUGUST 2013) de PRIMĂRIA MUNICIPIULUI CHIŞINĂU în ediţia nr. 973 din 30 august 2013 by http://confluente.ro/Primaria_municipiului_chisin_primaria_municipiului_chisinau_1377858261.html [Corola-blog/BlogPost/359994_a_361323]
-
se zvârcolea, / se zvârcolea, se zvârcolea, / de visul ei, / și spaima mă recucerea / cum cercul tot în rotunjimea sa / pe al său punct, pe al său punct”. (Secundețea) Și-ntr-această și din această „zvârcolire”, în mod cert, se naște opera de artă: „Ce frumoasă poate să fie piatra / când mâna omului fluidă o face / aidoma unui cub./ Ce frumos poate să fie gândul / când fulgerătorul de verb îl face cub...” (Acasă) Invocația e sublimă, sacrală: „Stea streină de lumină, / vindecată
Uniunea Ziariştilor Profesionişti by http://uzp.org.ro/un-calator-prin-cuvinte/ [Corola-blog/BlogPost/94211_a_95503]
-
îngheață...” // „Simt cum se face fuior / de abur mâna mea scriitoare..” // „Simt cum mi se dizolvă cuvintele...”(Vietate IX) Ajuns într-acest (im)pas, se impune o șoaptă-n Rugăciune: „Doamne, facă-se voia Ta / ființându-mă sau neființându-mă!... (Opere. II, 2002, p. 1166) Numai atunci liniștea se va așterne peste sufletul răvășit sau în suferință și-ncătușare... Doar atunci împăcarea cu sinele rosti-se-va așa: „Ah! Am atâta dragoste în mine, / încât mi-ar trebui / un miliard de ani
Uniunea Ziariştilor Profesionişti by http://uzp.org.ro/un-calator-prin-cuvinte/ [Corola-blog/BlogPost/94211_a_95503]
-
de floare de zăpadă / ce se vede pe geam, Doamne, / pe fereastră și pe libertate!...” Ce poate fi mai sfânt cuvânt în Rugăciune - decât acesta: „Dăruiește-ți, Doamne, / pe maica Ta, care Te-a născut pe Tine, / poporului român!... Halleluyah! ”(Opere. II, 2002, p. 1176) În marea sa noblețe, Nichita și-a recunoscut doi maeștri: - pe EMINESCU („Să ne împrietenim cu Eminescu sărutându-i versul / iar nu slăvindu-l de neînțeles / căci ce-a fost el, n-a fost eres / și
Uniunea Ziariştilor Profesionişti by http://uzp.org.ro/un-calator-prin-cuvinte/ [Corola-blog/BlogPost/94211_a_95503]
-
parte din ele, susținute de Fundațiile Regale publicau o literatură ce promova idei democratice, oglindind realitatea socială a țării. Era perioada când apăreau romanele lui Rebreanu, Hortensia Papadat-Bengescu, Camil Petrescu, Gib Mihăescu, Ionel Teodoreanu, alți romancieri și nuveliști, care prin operele lor, scrise în deplină libertate de exprimare, oglindeau realitățile sociale, inclusiv ideile democratice și contradicțiile diferitelor ideologii ce străbăteau Europa. Poeziile și pamfletele lui Tudor Arghezi erau o armă în folosul democrației, poemele lui Adrian Maniu, Demostene Botez, G.Topârceanu
LITERATURA ÎN FOLOSUL DEMOCRAŢIEI ŞI DEMOCRAŢIA ÎN SLUJBA CULTURII LA ROMÂNI, DAR ŞI ÎN FOLOSUL DICTATURII COMUNISTE de AL FLORIN ŢENE în ediţia nr. 263 din 20 septembrie 2011 by http://confluente.ro/Literatura_in_folosul_democratiei_si_democratia_in_slujba_culturii_la_romani_dar_si_in_folosul_dictaturii_comuniste.html [Corola-blog/BlogPost/356487_a_357816]
-
După cum se observă era un evantai policrom de modalități de exprimare a multitudinilor de idei, mulțumind din toate punctele de vedere cititorii. Critica a lui Zarifopol, Ralea, Vianu, Pompiliu Costantinescu, Șerban Cioculescu, G.Călinescu, promova ideile democratice și etice din operele comentate, diversitatea stilurilor și estetica acestora. În această perioadă este promovată proza memorialistică, noul roman citadin, literatura femenină, poezia profesiunilor, poeții provinciali și noua generație cu filozofia neliniștii, aventurii și experiențelor ( sunt promovate filozofiile miturilor ale lui Pârvan, Nae Ionescu
LITERATURA ÎN FOLOSUL DEMOCRAŢIEI ŞI DEMOCRAŢIA ÎN SLUJBA CULTURII LA ROMÂNI, DAR ŞI ÎN FOLOSUL DICTATURII COMUNISTE de AL FLORIN ŢENE în ediţia nr. 263 din 20 septembrie 2011 by http://confluente.ro/Literatura_in_folosul_democratiei_si_democratia_in_slujba_culturii_la_romani_dar_si_in_folosul_dictaturii_comuniste.html [Corola-blog/BlogPost/356487_a_357816]
-
unificat și laicizat, și transformarea Societății Scriitorilor Români în Uniunea Scriitorilor, literatura română devine o unealtă în propaganda de partid. Aceasta promovând realismul socialist al unui regim totalitar impus de sovietici. Sunt excluși din noua organizație scriitoricească scriitori a căror operă nu se încadra în ideologia marxist-leninistă, cum ar fi:Radu Gyr, N. Crevedia, Lucian Blaga,Vasile Voiculescu și mulți alții.Sunt interzise operele lui Gib Mihăescu, Pillat, Arghezi, Nichifor Crainic, Octavian Goga, Mircea Vulcănescu, etc. Din 1944 până în 1950 Mihai
LITERATURA ÎN FOLOSUL DEMOCRAŢIEI ŞI DEMOCRAŢIA ÎN SLUJBA CULTURII LA ROMÂNI, DAR ŞI ÎN FOLOSUL DICTATURII COMUNISTE de AL FLORIN ŢENE în ediţia nr. 263 din 20 septembrie 2011 by http://confluente.ro/Literatura_in_folosul_democratiei_si_democratia_in_slujba_culturii_la_romani_dar_si_in_folosul_dictaturii_comuniste.html [Corola-blog/BlogPost/356487_a_357816]
-
socialist al unui regim totalitar impus de sovietici. Sunt excluși din noua organizație scriitoricească scriitori a căror operă nu se încadra în ideologia marxist-leninistă, cum ar fi:Radu Gyr, N. Crevedia, Lucian Blaga,Vasile Voiculescu și mulți alții.Sunt interzise operele lui Gib Mihăescu, Pillat, Arghezi, Nichifor Crainic, Octavian Goga, Mircea Vulcănescu, etc. Din 1944 până în 1950 Mihai Eminescu a fost interzis datorită poeziei “Doina “. Din literatura universală sunt interziși: Platon, Spinoza, Nietzsch, Bergson, Edgar Poe, Gide. În total au fost
LITERATURA ÎN FOLOSUL DEMOCRAŢIEI ŞI DEMOCRAŢIA ÎN SLUJBA CULTURII LA ROMÂNI, DAR ŞI ÎN FOLOSUL DICTATURII COMUNISTE de AL FLORIN ŢENE în ediţia nr. 263 din 20 septembrie 2011 by http://confluente.ro/Literatura_in_folosul_democratiei_si_democratia_in_slujba_culturii_la_romani_dar_si_in_folosul_dictaturii_comuniste.html [Corola-blog/BlogPost/356487_a_357816]
-
Mircea Vulcănescu, etc. Din 1944 până în 1950 Mihai Eminescu a fost interzis datorită poeziei “Doina “. Din literatura universală sunt interziși: Platon, Spinoza, Nietzsch, Bergson, Edgar Poe, Gide. În total au fost interzise 8000 de cărți. În această perioadă sunt impuse opere ce promovau realismul -socialist din URSS, cum ar fi Maiakovski, Șolohov, Esenin, Konstantin Fedin, Leonid Leonov, Andrei Jidanov, Ilia Ehrenburg, Aleksandr Fadeev cu “Tânăra gardă “, N.Ostrovski cu “Așa s-a călit oțelul “, Maxim Gorki care publicase în “Literaturnia Gazeta
LITERATURA ÎN FOLOSUL DEMOCRAŢIEI ŞI DEMOCRAŢIA ÎN SLUJBA CULTURII LA ROMÂNI, DAR ŞI ÎN FOLOSUL DICTATURII COMUNISTE de AL FLORIN ŢENE în ediţia nr. 263 din 20 septembrie 2011 by http://confluente.ro/Literatura_in_folosul_democratiei_si_democratia_in_slujba_culturii_la_romani_dar_si_in_folosul_dictaturii_comuniste.html [Corola-blog/BlogPost/356487_a_357816]
-
impusă tuturor țărilor care au fost ocupate de Armata Roșie. Debutul realismului socialist din România are loc în ianuarie 1948 când Sorin Toma, fiul poetului mediocru A.Toma, publică trei articole în Scânteia , intitulate “ Poezia putrefacției sau putrefacția poeziei “ despre opera poetică a lui Tudor Arghezi, în care se dă semnalul ruperii totale față de valorile naționale ale trecutului Într-u articol publicat în “Viața Românească “, nr.3, din 1951, Mihai Beniuc, în calitate de președinte al Uniunii Scriitorilor, oferă definiția poetului realismului-socialist. Imediat
LITERATURA ÎN FOLOSUL DEMOCRAŢIEI ŞI DEMOCRAŢIA ÎN SLUJBA CULTURII LA ROMÂNI, DAR ŞI ÎN FOLOSUL DICTATURII COMUNISTE de AL FLORIN ŢENE în ediţia nr. 263 din 20 septembrie 2011 by http://confluente.ro/Literatura_in_folosul_democratiei_si_democratia_in_slujba_culturii_la_romani_dar_si_in_folosul_dictaturii_comuniste.html [Corola-blog/BlogPost/356487_a_357816]