985 matches
-
cale. Pentru a-și detecta inamicii, oponenții, criticii, comunismul practica o veghe continuă și inumană. Ochiul roșu și unic al partidului vedea totul și nu răbda nimic. Scriitorii dizidenți șiau format reflexe la fel de puternice pentru a răzbate dincolo de minciună și opresiune dar și pentru a se strecura, ei și scrierile lor, dincolo de mâna criminală a sistemului. Conștiința lor este sângerândă. Au datoria, își zic, să salveze poporul lor din strânsura blestemată. Pentru asta purced la o documentare pe viu. Sunt oglinzi
Responsabilitatea de a fi intelectual by Valeria Roşca () [Corola-publishinghouse/Science/91718_a_93229]
-
curaj de a înfrunta moartea, în cazul lui Steinhardt. Sunt doar două exemple selectate aici. Istoria recentă însă a dat nenumărate alte exemple. Rugul aprins, partizanii din munți, Aiudul, Piteștiul, Gherla sunt toposuri care demonstrează dramatic puterea de a rezista opresiunii cu prețul vieții. Totuși, România comunistă nu a născut doar naturi oportuniste, sau doar naturi martirice. Oamenii obișnuiți au fost și ei. Romanul lui Dan Lungu, Sunt o babă comunistă, face, cu mijloacele ficțiunii de data asta, o radiografie și
Responsabilitatea de a fi intelectual by Valeria Roşca () [Corola-publishinghouse/Science/91718_a_93229]
-
mulți viteji se arată. Dar pe atunci aceasta era starea de spirit a unei largi categorii intelectuale, care-și salva și vocația și idealul civic, fiecare cum putea, în condiții date, extrem de dificile. A nu pune însă în discuție regimul, opresiunea sistemului, a nu-l acuza pe față și în primul rând și a te lupta doar cu unii care au supraviețuit și s-au realizat cum au putut mi se pare și absurd și nedrept. întâi procesul cauzelor, apoi al
POLITICĂ ŞI CULTURĂ by ADRIAN MARINO () [Corola-publishinghouse/Science/873_a_1589]
-
Doinei Cornea: Libertă? Entretiens avec Michel Combes 1. Raportat la contextul oficial dominant, mesajul Doinei Cornea numai la un an de la revoluție vine parcă dintr-o altă lume. Ea vorbește cu pasiune, sinceritate și candoare limbajul libertății, demnității, luptei contra opresiunii. Ea se bate pentru valori spirituale și culturale, pentru regenerarea morală, pentru adevăr, libertate, curaj, iubire, spirit de sacrificu, credință. Cine din nomenclatura actuală de la putere mai crede în astfel de valori? Adesea ea le râde chiar în nas. Se
POLITICĂ ŞI CULTURĂ by ADRIAN MARINO () [Corola-publishinghouse/Science/873_a_1589]
-
cu o conștiință precisă a idealurilor și valorilor în care crede. Acestea sunt enunțate în mod direct, tăios și cu insistență. Cuvintele sale de ordine sunt: o societate românească pusă pe baze etice, rezistență împotriva agresiunii ideologice comuniste, lupta contra opresiunii și minciunii, pentru renaștere și regenerare spirituală. Un întreg program, format treptat și organic. De unde și soliditatea sa. El poate fi urmărit în ambele sensuri (etape de formație și exprimare tot mai sistematică și mai radicală), în cele șapte scrisori
POLITICĂ ŞI CULTURĂ by ADRIAN MARINO () [Corola-publishinghouse/Science/873_a_1589]
-
Unor scriitori mai tineri le rămâne, în orice caz, consolarea că oportunismul lor ca oameni le a permis să publice opere cinstite. Ar fi de asemenea de reținut și rolul la fel de mare în supraviețuirea morală a culturii noastre în deceniile opresiunii comuniste jucat de prezența și operele câtorva mari scriitori care, prin oportunism, au intrat în grațiile regimului și au asigurat o continuitate a literaturii de valoare. Este un punct de vedere strict istoric, de evaluare finală. El poate dezarma, uneori
POLITICĂ ŞI CULTURĂ by ADRIAN MARINO () [Corola-publishinghouse/Science/873_a_1589]
-
reflex, prezent într-o formă sau alta în conștiința fiecărei generații, reapare cu deosebită putere și după 1989. Adică într-o perioadă când el se poate exprima, în sfârșit, în mod liber, după o lungă epocă de obscurantism totalitar și opresiune spirituală. Succesul ideii revizuirilor literare, generatoare de lungi și inconcludente dezbateri și, bineînțeles, polemici (la care și noi am fost antrenați, fără voie de altfel 1), exprimă tocmai o astfel de stare latentă și, în același timp, evidentă, de criză
POLITICĂ ŞI CULTURĂ by ADRIAN MARINO () [Corola-publishinghouse/Science/873_a_1589]
-
în cultura populară, așa cum a fost cazul cinematografiei și al muzicii rock și folk. Sentimentul romantic al naturii fusese perceput în cultura occidentală drept irațional, utopic, în contradicție cu ideea de progres. Tinerii asociază reîntoarcerea la natură cu sentimentul de opresiune într-o lume artificială, înstrăinată, abstractă. Ei revendică natura într-un mod personal și profund. Revendicarea apare îndeosebi în mediile urbane tehnicizate, industrializate, birocratizate și contrastează puternic cu ideologia dominantă a unui progres manifestat prin luarea în posesie de către civilizația
Etica mediului: argumente rezonabile și întâmpinări critice by Constantin Stoenescu () [Corola-publishinghouse/Science/84952_a_85737]
-
numite �de consum� (Baudrillard, 1970), ale �abunden?ei� (Goldthorpe ?.a., 1968) sau ale tuturor �oportunit??ilor� (Blau ?i Duncan, 1967), dar al c?ror model cultural �?i pierduse legitimitatea, avea s? se �ngroa?e valul denun??rîi inegalit??îi ?i opresiunii sub toate formele (politic?, economic?, cultural?, social?, sexual?, rasial?). Evident c?, sociologia nu putea s? nu-i resimt? efectele. Interpelat? ?i mobilizat?, ea a ocupat, �ntr-o prim? etap?, un loc central �n dezbaterile intelectuale. �ns? �n Statele Unite (?i, mai larg
by Charles-Henry CUIN, François GRESLE [Corola-publishinghouse/Science/971_a_2479]
-
acțiune Valorile sunt exclusiv produse culturale Valorile nu sunt calități ale faptelor morale Valorile determină acțiunea într-un mod limitat Coduri de conduită Conduita poate fi reglementată Inducția poate descifra conduita Acțiunea reglementată nu este nenaturală Normele sunt părți ale opresiunii Diversitatea legitimă a valorilor nu impune o conduită omogenă Reglementarea conduitei este utopică Politici și proceduri Procedurile sunt modalități legitime de reglementare Procedura este transpunerea cunoașterii valorii Politicile uniformizează eficient acțiunea Politicile inhibă creativitatea morală Politicile nu au rol cognitiv
Globalizare etică. Responsabilitate socială corporativă by AURICA BRIŞCARU [Corola-publishinghouse/Science/951_a_2459]
-
revendicărilor imuabile ale poporului anexat de Germania în disprețul total al dreptului ginților. După spusele cancelarului german 2, acestea ar fi niște țări pur germane, luate cu forța de la posesorii lor legitimi și care au cunoscut vreme de secole o opresiune continuă, până în ziua în care Revoluția Franceză își va fi atribuit ceea ce îi lipsea "furtului comis anterior". Iată un fel uimitor de a scrie istoria și care ar fi trebuit să uluiască dacă nu ar fi emanat de la succesorii omului
by KARL MAX, Prinţ LICHNOWSKYKARL MAX [Corola-publishinghouse/Memoirs/1009_a_2517]
-
aceasta cu atât mai mult cu cât consensul creat în jurul mareșalului Pétain se spulberă curând. Încă din primăvara lui 1941, mulți francezi disting clar adevărata natură a regimului de la Vichy. Excluderea căreia îi cad victime evreii, privarea de libertăți politice, opresiunea ocupației germane, care se adaugă greutăților zilnice legate de aprovizionare antrenează o scădere treptată a popularității regimului. În Franța și în Anglia se dezvoltă rețele de rezistență. În aceste medii clandestine, iubirile devin, așa cum se întâmplă mereu în vreme de
Istoria flirtului by FABIENNE CASTA-ROSAZ [Corola-publishinghouse/Science/967_a_2475]
-
temelie a unei noi ecuații a sexelor. Simone de Beauvoir nu se mulțumește să facă o sinteză a miturilor, științelor și faptelor istorice care au clădit și justificat supunerea femeilor. Ea nu se mulțumește să arate modul în care această opresiune se traduce în toate etapele vieții feminine prin neliniștile difuze, melancoliile pe care le încercase ea însăși în perioada pubertății, prin contradicțiile cochetăriei, ale flirtului și, în sfârșit, după căsătorie, prin "renunțarea totală în favoarea unui stăpân", dependența economică și obligația
Istoria flirtului by FABIENNE CASTA-ROSAZ [Corola-publishinghouse/Science/967_a_2475]
-
Încă de la vârsta de 17 ani”. Mărturisirea aparține unuia dintre poeții ieșeni aflat acum la vârsta de 68 de ani. Peste trei zile, familia și prietenii Îl vor sărbători, dar și pentru tăria să de caracter, puterea de a rezista opresiunii fostului regim. Născut dintr-o familie În al carei arbore genealogic se află nume celebre, precum George Emil Palade, laureat al Premiului Nobel, Neculai Brăescu, tenor la Scală din Milano, Miltiade Filipescu, membru al Academiei Române, Neculai Malaxa, cel mai mare
Mălin: vestitorul revoluției by Ion N. Oprea () [Corola-publishinghouse/Journalistic/1671_a_3104]
-
ca Public Enemy, Ice T, Ice Cube, Sister Souljah și altele, se sugerează o paletă de texte culturale social critice ce sînt produse astăzi și modalitățile prin care negrii depășesc limitele prestabilite de cultura majoritară pentru a-și exprima experimentarea opresiunii, furiei și rebeliunii. În timpul erei Reagan-Bush, importanța culturală și politică a televiziunii a crescut prin spectacolele politice și aparițiile zilnice produse de administrația Reagan și prin spectacolul "Războiul din Golf" pe care le analizez în capitolul 6. A urmat regimul
Cultura media by Douglas Kellner [Corola-publishinghouse/Science/936_a_2444]
-
astfel că forțele proși anti-Europa sînt foarte clar delimitate. În lumea arabă, militantismul fundamentalist se opune activ regimurilor laice occidentalizate, în vreme ce în fostul bloc comunist, conflictele între forțele naționaliste, etnice, religioase și politice au degenerat în războaie terifiante. Sărăcia și opresiunea se extind concomitent în regiunile subdezvoltate ale lumii, iar defavorizații lumii sînt mai defavorizați decît oricînd. Există, totuși, și curente care încearcă să contracareze aceste tendințe. Mișcările sociale progresiste din anii '60 și '70 sînt încă vii și luptă pentru
Cultura media by Douglas Kellner [Corola-publishinghouse/Science/936_a_2444]
-
astfel, identificarea expresiilor prin care societățile produc cultura, dar și modul în care cultura, la rîndul său, modelează societatea prin influența exercitată asupra indivizilor sau grupurilor. Teoriile critice sociale conceptualizează structurile de dominație și rezistență. Ele evidențiază unele forme de opresiune și dominare prin contrast cu anumite forțe de rezistență care pot servi ca instrumente ale schimbării. Aceste teorii pun în lumină oportunitățile de transformare și progres social, dar și pericolele unei dominații sociale sporite. Teoria critică socială gravitează în jurul practicii
Cultura media by Douglas Kellner [Corola-publishinghouse/Science/936_a_2444]
-
abordarea Școlii de la Frankfurt este părtinitoare și unilaterală, ea reușește totuși să ofere uneltele necesare unei critici a formelor ideologizate și alterate ale culturii media și a modurilor în care aceasta contribuie la consolidarea ideologiilor care legitimează diferite forme de opresiune. Așa cum voi argumenta în capitolul 2 și în întregul volum, critica ideologiei este un constituent fundamental al studiilor culturale, iar Școala de la Frankfurt se remarcă prin inaugurarea unei critici sistematice și susținute a ideologiei promovate de industriile culturale. Mai mult
Cultura media by Douglas Kellner [Corola-publishinghouse/Science/936_a_2444]
-
împotriva factorului de dominare, împotriva relației de subordonare reprezintă centrul de interes în studiile culturale critice. Nu e vorba, așadar, de orice tip de luptă sau de rezistență, ci de lupta împotriva dominației, a relației structurale de inegalitate și de opresiune, aceasta fiind pusă în evidență de studiile culturale pe care le voi dezvolta aici. Studiile culturale plasează așadar cultura în cadrul unui context socio-istoric, în care ea promovează fie dominația, fie rezistența împotriva acesteia și critică formele de cultură care încurajează
Cultura media by Douglas Kellner [Corola-publishinghouse/Science/936_a_2444]
-
pentru popor, în opoziție cu curentul principal al culturii hegemonice, care este adesea de tip colonial, impusă de la vîrf. Astfel, atît în America Latină, cît și în alte arii geografice, termenul "forțele populare" descrie grupurile care se revoltă împotriva dominației și opresiunii, iar termenul de "cultură populară" descrie cultura creată de și pentru popor, în care acesta produce și exercită practici culturale creatoare prin care își afirmă experiența și aspirațiile. A cataloga, așadar, produsele comerciale mass-media ale industriilor de cultură drept "cultură
Cultura media by Douglas Kellner [Corola-publishinghouse/Science/936_a_2444]
-
Interesul manifestat la început de grupul de la Birmingham pentru ideea de clasă și ideologie provenea, așadar, dintr-o percepție acută a efectelor opresive și sistemice ale clasei în societatea britanică și ale luptelor din deceniul șase împotriva inegalității și a opresiunii. Studiile asupra subculturilor din Marea Britanie încercau să găsească noi agenți ai schimbărilor sociale atunci cînd s-a văzut că anumite sectoare ale clasei muncitoare erau integrate în sistemul existent și în ideologiile și partidele conservatoare. Încercările lor de a reconstrui
Cultura media by Douglas Kellner [Corola-publishinghouse/Science/936_a_2444]
-
ar putea contribui la stimularea unui comportament masculin brutal și ar încuraja folosirea manifestărilor de violență fizică pentru rezolvarea problemelor sociale. Așa cum au arătat Sartre, Fanon, Marcuse și alții, violența poate fi atît eliberatoare, cînd este îndreptată împotriva forțelor de opresiune, cît și reacționară, îndreptată fiind împotriva forțelor populare ce luptă împotriva opresiunii, ori poate, pur și simplu, exploda arbitrar în orice direcție. Multe reprezentante ale mișcării feministe, pe de altă parte, consideră toate formele de violență ca manifestări ale comportamentului
Cultura media by Douglas Kellner [Corola-publishinghouse/Science/936_a_2444]
-
folosirea manifestărilor de violență fizică pentru rezolvarea problemelor sociale. Așa cum au arătat Sartre, Fanon, Marcuse și alții, violența poate fi atît eliberatoare, cînd este îndreptată împotriva forțelor de opresiune, cît și reacționară, îndreptată fiind împotriva forțelor populare ce luptă împotriva opresiunii, ori poate, pur și simplu, exploda arbitrar în orice direcție. Multe reprezentante ale mișcării feministe, pe de altă parte, consideră toate formele de violență ca manifestări ale comportamentului masculin brutal, iar mulți dintre cei cu preocupări în domeniul studiilor pacifiste
Cultura media by Douglas Kellner [Corola-publishinghouse/Science/936_a_2444]
-
inofensive, producînd astfel o ideologie a "culturii populare" perfect congruentă cu interesele puterii. O asemenea "rezistență" nu pune cu adevărat în pericol structurile de putere existente și nici nu schimbă în vreun fel condițiile materiale, nici nu ameliorează structurile de opresiune ale celor ce opun "rezistență" doar producînd sensuri și plăcere în domeniul "culturii populare". Dezaprob, de asemenea, ceea ce eu numesc o fetișizare a plăcerii publicului ce apare în anumite variante de studii culturale. Ca reacție împotriva unei atitudini oarecum ascetice
Cultura media by Douglas Kellner [Corola-publishinghouse/Science/936_a_2444]
-
rezonanță cu natura și vicisitudinile culturii contemporane (Giroux, 1994; Malaren, în curs de apariție). Mai recent, teoriile feministe și multiculturaliste cu privire la rasă, apartenență etnică sau națională, la poziție subalternă sau la preferință sexuală sînt cele care produc critici specifice ale opresiunii și teorii despre rezistență; aceste grupuri au avut o contribuție importantă în studiile culturale. Discursurile lor fundamentează perspectiva teoretică în lupta indivizilor oprimați, politizînd astfel teoria și critica cu sentimente, perspective ce țin de lupte politice sau de experiențe personale
Cultura media by Douglas Kellner [Corola-publishinghouse/Science/936_a_2444]