24,963 matches
-
metaforizantul tremur și atotmîngîietoarea evazivă poezie (își îngăduie a răsturna semantica adjectivelor de bază) ne pot fi călăuze, molcomindu-ne teama, temperîndu-ne zbuciumul, amăgindu-ne cu echivocul consubstanțial oricărui atribut calitativ". Cu toate că visul suprem îl reprezintă reconcilierea celor ce se opun, rezolvarea dualităților prin reîntoarcerea la unitatea dintîi, divină, a cărei omenească nălucire mîntuitoare e muzicală și geometrică: "ce poate oare semnifica o mai desprinsă ieșire din apriga dihotomie a spiritului și materiei decît dansul (geometric) și muzica (numerică)? Nu-i
Reumanizarea criticii by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/16311_a_17636]
-
și titlul romanului) care nu poate povesti nimănui ce a văzut. Romanul reprezintă depoziția lui virtuală, inutilizabilă de către justiție. Fără melodramă Să fii de față când se petrece ceva îngrozitor, să încerci, fără succes, așa cum face protagonistul romanului, să te opui răului, iar ulterior să nu îi poți denunța pe vinovați - iată o situație tragică, descrisă în cuvinte sobre de autor. Întrucât romanul a fost scris în perioada martie-septembrie 1979 și doar revizuit în martie 1999, ne gândim, inevitabil, la el
UN PROFESIONIST AL SCRISULUI by Alex. Ștefănescu () [Corola-journal/Journalistic/16348_a_17673]
-
în anul 1720, la Totoi, județul Alba. A studiat, ca și Inochentie Micu Klein la Tyrnavia; după terminarea studiilor, vine la mănăstirea din Blaj printre primii trei călugări. În anul 1753, episcopul Petru Pavel Aron îl numește vicar general. Se opune în 1756 alegerii ca episcop a lui Atanasie Rednic și din această cauză va fi trimis într-un fel de penitență la mănăstirea Strâmba, din nordul Ardealului. După ispășirea pedepsei este o vreme paroh la Gherla, apoi revine la Blaj
Un precursor al Școlii Ardelene by Ion Buzași () [Corola-journal/Journalistic/16352_a_17677]
-
a începe o beție. Cît de liniștit și de echilibrat trebuie să fii pentru a-ți degusta, ab initio, neliniștea și dezechilibrul! * Scrii pentru că nu poți accepta tăcerea, echivocul pe care-l reprezintă intențiile ei nelămurite. Dar constați că ai opus echivocului un alt echivoc. Cine n-are geniu, are datoria de-a avea talent. Cine n-are talent, are datoria de-a avea o aptitudine. Cine n-are nici o aptitudine, poate avea prestanța inocentă a materiei prime, căreia pare a
Din jurnalul lui Alceste (IX) by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/16369_a_17694]
-
fascist. Maniheismul cu pricina nu pune într-o postură proastă doar dreapta, ci, cum se vede, și stînga. Ideologic, confuzia cu pricina este o capcană în care au căzut mulți. 2. Nu e adevărat că intelectualitatea română interbelică n-a opus nimic fascismului autohton. Extrema dreaptă a fost combătută atît de gînditori de dreapta, liberali ca formație, cît și de o stîngă social-democrată fără atașuri la comunism. În replica sa, Z. Ornea a alcătuit o întreagă listă. Capcana monopolistă la care
G.M. Tamás față cu reacțiunea by Nicolae Manolescu () [Corola-journal/Journalistic/16366_a_17691]
-
a începe o beție. Cît de liniștit și de echilibrat trebuie să fii pentru a-ți degusta, ab initio, neliniștea și dezechilibrul! * Scrii pentru că nu poți accepta tăcerea, echivocul pe care-l reprezintă intențiile ei nelămurite. Dar constați că ai opus echivocului un alt echivoc. Cine n-are geniu, are datoria de-a avea talent. Cine n-are talent, are datoria de-a avea o aptitudine. Cine n-are nici o aptitudine, poate avea prestanța inocentă a materiei prime, căreia pare a
Din jurnalul lui Alceste (VIII) by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/16387_a_17712]
-
încetat să mă preocupe, poziția mea este de partea raționalismului integral. Făcînd abstracție de simpatia personală de natură intelectuală și politică pentru Franța, sunt împotriva Germaniei nu pentru că ea este inamicul ereditar al Franței ci pentru că totul, în germanism, se opune rațiunii." Anul 1940 se anunța sumbru și regele Carol al II-lea, preocupat, nu primește, de Anul Nou, diplomații acreditați la București. De abia în 27 aprilie, o însemnare semnalează îngrijorarea ministeriabililor și încrederea lor în rațiune. "Alaltăieri, am luat
Însemnările unui ambasador by Z. Ornea () [Corola-journal/Journalistic/16411_a_17736]
-
care vor conduce lumea de mîine." Mai ales că de Weck primise însărcinarea de a reprezenta, la București, și interesele britanice, americane, belgiene, grecești și iugoslave. Știa, în 1942, că generalul Iacobici, șeful Marelui Stat Major, a demisionat pentru că se opunea trimiterii de trupe românești în inima Rusiei și de memoriile lui Maniu și Brătianu. ("Maniu și Brătianu au adresat o scrisoare "Conducătorului" prin care cer oprirea participării românești în campania din Rusia precum și refacerea armatei, a cadrelor ei și a
Însemnările unui ambasador by Z. Ornea () [Corola-journal/Journalistic/16411_a_17736]
-
Mihai se alătură decis opoziției, certat fiind atît de grav cu dictatorul încît se putea vorbi de o criză dinastică. Și iată ce reiese că i-a spus Mihai Antonescu la 6 martie 1943: "Germanii depun un mare efort să opună rezistență armatelor sovietice, care vin ca un torent. Dacă adversarii lor anglo-americani ar fi de acord, ei ar accepta să restaureze Occidentul cu condiția să aibe libertate de acțiune în Est" și îl ruga pe ambasador să încunoștiințeze la locurile
Însemnările unui ambasador by Z. Ornea () [Corola-journal/Journalistic/16411_a_17736]
-
să filmeze interioare, să sugereze stări-limită în natură și în sufletul omenesc. Aproape toate povestirile sunt spuse în totalitatea minoră a unei drame ce s-a jucat și din care a mai rămas piaza rea, blestemul, contratimpul. Cărora li se opune când și când minunea, miracolul. Ce se înfățișează consolator într-o viață dependentă de stihia naturii și de hazardul orb. Galeria bogată de figuranți îi oferă lui Ioan Neșu posibilitatea de a sonda firea omului și firele destinului, pasiunile omenești
Povestiri din zona gri by Geo Vasile () [Corola-journal/Journalistic/16428_a_17753]
-
puțin în România, rezistența prin cultură. Însă ambiguitatea, la el, nu e justificată de precauție, de necesitatea de a face față posibilei cenzuri. Ea nu este strategică, ci mai curînd exprimă un impas metafizic. Ce-nseamnă, pentru Hanta, a se opune unui regim care distruge, salvînd victimele acelei distrugeri tocmai prin participarea la act? E o întrebare pe care Hanta însuși și-o pune permanent, în rătăcirile sale prin viscerele orașului, sau in viscerele memoriei sale. El e un ins obosit
Rezistenta prin cultură by Andreea Deciu () [Corola-journal/Journalistic/16457_a_17782]
-
intelectualilor? cu Jacques Julliard și Michel Winock, republicat fragmentar în Lettre internaționale, ediția română din toamnă lui 2000. S-a discutat mult în ultima vreme despre rolul intelectualilor și despre contribuția lor politică. A existat chiar tendința de a-i opune pe intelectuali politicienilor. Apelul la istorie n-a dus la clarificarea lucrurilor. incepand cu noțiunea însăși de intelectual, departe de a avea o definiție unanim acceptată. Prima observație care se cuvine făcută este: mulți comentatori cred că noțiunea ca atare
Intelectualii by Nicolae Manolescu () [Corola-journal/Journalistic/16444_a_17769]
-
precizarea că Gheorghe Grigurcu a fost și a rămas un nonconformist, care subminează cu consecventă prin opțiunile sale ierarhia de valori consacrată. Poeților în vogă, poeților care se bucură de popularitate și datorită unei "impurități" a poeziei lor, el le opune adeseori poeți ignorați de publicul larg. Un Gheorghe Grigurcu mai puțin cunoscut Regăsim în paginile recentelor volume cunoscutele și recunoscutele calități ale criticii lui Gheorghe Grigurcu și, înainte de toate, capacitatea de a-i defini pe poeți, în fraze ceremonioase și
Criticul de poezie numărul 1 by Alex. Ștefănescu () [Corola-journal/Journalistic/16445_a_17770]
-
patristice, îndeosebi cele ale apologeților, se poate lesne observa atitudinea critică a Părinților față de o parte a culturii profane, din care combat și înfierează unele idei, principii și manifestări care nu erau în concordanță cu textul evanghelic, ba chiar se opuneau acestuia. Acest spirit critic patristic era, în parte, preluat din însăși cultura greco-latină, dar el era mai ales expresia atitudinii severe a Bisericii față de păcatele lumii antice și libertinajele acesteia, din perioada finală a culturii greco-romane profane. În acest sens
Părinţii Bisericii – Învăţătorii noştri. In: Nr. 1-2/2007 by Liviu Petcu () [Corola-journal/Journalistic/162_a_102]
-
micimea n-au clasă. Sînt pur și simplu niște dizgrațiați. * O șansă a creației: de-a adînci atît de mult ceea ce e dat, cunoscut, vechi, încît esența să reiasă în chip halucinant, sfidînd inovația, punînd în postură jenantă artificiul tehnic. Opunînd frisonului novator frisonul tragic al organicității (fatalității). * Talentul ținut în cumpănă de Destin. * În unele împrejurări, continuitatea e o frînă. În altele, o eliberare. Depinde de poezia proprie pe care o putem învesti în raportul cu ceea ce ne precede. * Vechiul
Din jurnalul lui Alceste (VI) by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/16464_a_17789]
-
comentez acum e a doua) că lui i se datorează această parțială deschidere a ferestrelor spre adevărurile științei. Ceea ce e fals. D-sa a fost numai beneficiarul acestei perioade de liberalizare, avînd, negreșit, meritul de a nu i se fi opus (dar putea, cînd acestea erau directivele?), ci a fi mers în întîmpinarea ei, stimulînd-o și încurajînd-o. Și cum dl Pavel Țugui a avut buna inițiativă de a pleca de la locul său de muncă, în 1960 cînd a fost concediat, cu
O carte despre anii 1955-1960 by Z. Ornea () [Corola-journal/Journalistic/16469_a_17794]
-
revoluționarilor" cocoțați în corcodușul puterii, sunt suficienți pentru câteva ore de protest împotriva comunismului. Legea 42 e abuzivă și dintr-un motiv care probabil îi va uimi pe mulți. Așa cum se știe, legea îi răsplătește pe cei care s-au opus ceuașismului și comunismului. Or, ce observăm? După zece ani de ambiguitate, o parte covârșitoare a românilor a votat fie pentru urmașii direcți ai comuniștilor, fie pentru slugile cele mai josnice ale ceaușismului! Și atunci? în numele a ce se bucură de
Murdar, uscat by Mircea Mihăieș () [Corola-journal/Journalistic/16480_a_17805]
-
deci împrejurările. Când scriam The Porcupine, m-au ajutat prieteni bulgari cu amănunte. Văd căderea comunismului ca pe o întâmplare fericită, dar mă îngrozește ceea ce a urmat - sentimentul festivist de victorie al Occidentului, pierderea ideilor bune și adevărate ale Stângii (opuse tendințelor totalitare), terorismul violent al sistemului capitalist în expansiune. 8 noiembrie 2000
Julian Barnes - Desperado sau nu? by Lidia Vianu () [Corola-journal/Journalistic/16564_a_17889]
-
studierii unor statistici incomplete și depășite, și ale unui mesianism răzbunător. Cît despre mai vechea teză marxistă că "o orînduire și-a trăit traiul și trebuie înlocuită cu alta, în momentul cînd relațiile de producție au ajuns caduce și se opun dezvoltării mijloacelor de producție" simpla trecere în revistă a tuturor descoperirilor importante din secolul XX, de la penicilină la DDT, la energia atomică și la informatică, arată că ele n-au apărut în "lagărul socialismului" decît după ce spionii sovietici au reușit
Duplicitatea lui Titus Popovici by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/16589_a_17914]
-
arunca în brațele virilului Dick, privit ca o promisiune a trezirii la viață. Adulterul femeii devine aproape inevitabil. El este previzibil încă de la primele rînduri ale povestirii, plutește în aer, devine un soi de destin căruia nu i te poți opune. Dar pentru că fericirea nu este posibilă, femeia se vede în final refuzată de cel căruia se hotărîse să îi cedeze. Tot un ménage ŕ trois stă și la baza povestirii Trei pentru infern. Dacă, însă, în prima povestire, nevasta era
Clipa dezamăgirii by Tudorel Urian () [Corola-journal/Journalistic/11898_a_13223]
-
ar fi putut cu puțină bunăvoință evitat, ori ar fi putut nici să nu existe? Cineva ar trebui să aprecieze corect situația, că din atâta otravă câtă ne-a rezervat fără istov istoria noastră, istoria căreia nu i te poți opune cu mâinile goale, fără să nu devii victimă ridicolă, ori să nu înnebunești, că din atâta neșansă generalizată mulți semeni ai noștri au supraviețuit grație artei lor, scriind literatură, făcând din suferință poezie. Cineva ar trebui să aprecieze corect situația
Despre supraviețuire by Constanța Buzea () [Corola-journal/Journalistic/11936_a_13261]
-
urmărește talk-show-urile de televiziune, analizează cu profesionalism mesajele electorale ale lui Al. Gore și George W. Bush, judecă foarte obiectiv eventuala situație de impeachment în care s-ar afla președintele Clinton în urma afacerii Lewinsky (bigotismului de operetă al multora îi opune o viziune elastică, lucidă, care face distincție între viața privată și funcția publică ale celui incriminat), urmărește cu multă pasiune războiul antiterorist declanșat de George W. Bush după carnajul de la World Trade Center New York, din 11 septembrie 2001. Chipul Americii
Portretul unei doamne by Tudorel Urian () [Corola-journal/Journalistic/11947_a_13272]
-
scrise de atunci și până acum. Salvat de prăbușirea timpului, "Oktiabr" rămâne martorul mut al neputinței de a schimba istoria. Constituit din imagini antitetice, sensul metaforelor de atunci a căpătat, astăzi, dimensiuni terifiante. Opincilor șonticăind în întâmpinarea istoriei li se opun șenilele cadențându-și impecabila înaintare. împușcăturile care vor "schimba istoria" sunt urmărite de bufnița policandrului, rotindu-și impasibilă capul mecanic. Cavalcada cailor este preluată de învârtitul unor roți de biciclete, multiplicate la nesfârșit, cu ritmuri amețitoare. Și ritmul sacadat al
Calul și revoluția by Ioan Lăcustă () [Corola-journal/Journalistic/11945_a_13270]
-
o viziune ideologică perfect articulată. Sigur, e o viziune jalnică, demnă de dispreț, menită să îngroape țara definitiv. Dar e, în același timp, o viziune coerentă, capabilă să-și genereze mijloacele de ofensivă și strategiile de eliminare a oricui se opune dorinței liderului. Aerul de ușoară indecizie al multora dintre actele lui Iliescu nu trebuie să inducă în eroare: nu e vorba de nehotărâre, ci de testarea rezistenței adversarilor. Principala lui grijă e să păstreze partidul la dimensiunile actuale, dar, în
Rebelii de carton by Mircea Mihăieș () [Corola-journal/Journalistic/11944_a_13269]
-
Maiakovski era demult obsedat de ideea sinuciderii. "Mă gândesc tot mai des dacă să nu pun punct, printr-un glonț, sfârșitului meu? " - scria el în 1915 în poemul de dragoste "Flautul - șira spinării". Energia revizionistă mai degrabă alimenta decât se opunea acestei idei. Era necesar să descopere o viziune pozitivă solidă asupra vieții, mai exact, o întrebuințare vitală a sa pentru a se distrage acelei "angoase animalice", de care a pomenit Maiakovski în anul 1918, într-una din cele mai sincere
Patru eseuri de Viktor Erofeev by Tamara Tinu () [Corola-journal/Journalistic/11960_a_13285]