1,840 matches
-
onorabile ale adversității, când lupta, fie ea „pe viață și pe moarte”, a fost întâia oară supusă unei legi, atunci s-a produs cea dintâi depășire a condiției bestiale, adică cea dintâi manifestare umană. Abia atunci au fost cu putință orânduirea cetății, conștiința civilă, știința, arta și meșteșugurile. Omenirea a păstrat, de la Homer până la Nietzsche, Malraux, Ernst Jünger și Montherlant, trecând prin toate eposurile pe care le mai cunoaștem, gratitudine și admirație pentru luptătorii cei drepți. Exercitarea fizică și morală în
[Corola-publishinghouse/Science/2234_a_3559]
-
și deci nu determină precis speciile, ci înseamnă că între memorialistică și ficțiune există ceva fundamental comun. În calitate de cititor nu fac o radicală deosebire între Saint-Simon și Balzac sau Tolstoi. Bineînțeles, în ordinea compoziției, adică a dezvoltării temei și a orânduirii elementelor, a împlinirii operei ca întreg, ficțiunea se supune unor obligații de care memorialistica e în aparență scutită, și se bucură de niște libertăți pe care, în aparență, memorialistica nu le are. Funcția inventivă are un rol incomparabil mai vădit
[Corola-publishinghouse/Science/2234_a_3559]
-
aceea pentru Dan Verona actul suprem de virtute virilă e orația lirică, învingătoare a morții. Lirismul său, cu accente solemne și totodată firești, cu un timbru de o clamoroasă tinerețe și cu o fericită și fermă decizie în alegerea și orânduirea cuvintelor, în curgerea lor savant scandată, năzuiește să umple universul de încredere în perenitatea spiritului. ION SAVA Ca scriitori, ca oameni de litere, ne incumbă tot ce interesează cultura și, prin ea, societatea. Cazul la care mă refer în aceste
[Corola-publishinghouse/Science/2234_a_3559]
-
partidele de stânga reprezintă, pentru Pasolini, semne de pericol, de înfrângere și de înapoiere. În ultimul său interviu, Pasolini spune: „Nu vă amăgiți. Voi sunteți, cu școala, cu televiziunea, cu docilitatea ziarelor voastre, voi sunteți marii conservatori ai acestei cumplite orânduiri, bazate pe ideea de a poseda și de a distruge. Ferice de voi că sunteți mulțumiți când puteți găsi eticheta corectă pentru un delict. Mie asta mi se pare una dintre multele operațiuni ale culturii de masă. Neputând să împiedicăm
Scrieri corsare by Pier Paolo Pasolini () [Corola-publishinghouse/Science/2224_a_3549]
-
perioadelor de tranziție, multiculturalitatea societății contemporane, secularizarea tot mai accentuată, perceperea tradiționalului în sens peiorativ, tensiunile dintre tradiție și modernitate, relativizarea valorilor consacrate, contrastul dintre lux și sărăcie, lipsa măsurilor autorității, lipsa de orientare contabilă, confuzia între comunitatea bisericească și orânduirile sociale, nepricepere între poliție, ideologii și politică trecătoare; 2. cauze religioase: libertatea religioasă, certurile pentru întâietate, falsele noutăți corelativ negării unor rezultate științifice sau artistice, dorința de a fi șef, deformarea imaginii credinței, inconștiența și iresponsabilitatea pastorală și patriotică a
Revista de psihologie organizațională () [Corola-publishinghouse/Science/2156_a_3481]
-
pluripartitismul, iar PMSU se transformă În Partidul Socialist Ungar, necomunist. Ziua de 16 iunie 1989, cînd au avut loc manifestări ample prilejuite de reînhumarea lui Imre Nagy, „poate fi considerată În Ungaria ca un moment de vîrf În procesul destrămării orînduirii socialiste” (raportul ambasadorului român la Budapesta din 17 iunie). În Cehia și Bulgaria, transformările au Început mai tîrziu (o explicație susținută de numeroși cercetători stabilind o conexiune directă Între nivelul de teroare impus de regimul comunist asupra populației și momentul
[Corola-publishinghouse/Science/1866_a_3191]
-
au creat În Ungaria o stare de confuzie și liberalism” (sublinierea ne aparține). „«Cercurile reformei» reprezintă, În fapt, o deviere de dreapta, care sub pretextul Înnoirii partidului, urmăresc lichidarea acestuia, și o dată cu el, desprinderea Ungariei din sistemul socialist și instaurarea orînduirii burgheze. Singura forță care ar fi În măsură să Întoarcă Ungaria de pe acest drum este armata” (p. 79). Toate aceste formațiuni, mai ales cele din Polonia, Ungaria, RDG și Cehia, au Încercat să formuleze doctrinar schimbările de necesitatea cărora erau
[Corola-publishinghouse/Science/1866_a_3191]
-
profesor secundar la Baia de Aramă și Turnu Severin. Din 1955 devine cercetător la Societatea de Științe Filologice din București. În 1958 va fi arestat, înscenându-i-se un proces politic. Este condamnat pentru închipuite delicte de „huliganism politic” și „uneltire contra orânduirii socialiste”. Eliberat în 1962, va lucra câțiva ani ca muncitor pe un șantier de construcții. În 1964 se angajează ca redactor-documentarist la Editura Muzicală, iar din 1967 devine cercetător la Institutul de Istorie și Teorie Literară „G. Călinescu” din București
MANU. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287996_a_289325]
-
nou, marxismul pune la dispoziție ideile și instruirea, singurele care alcătuiesc creierul maselor de muncitori: „Educând partidul muncitoresc, marxismul face educația avangărzii proletariatului, capabilă să preia puterea și să ducă Întregul popor spre socialism, să călăuzească și să organizeze noua orânduire, să fie Învățătorul, conducătorul, Îndrumătorul tuturor celor ce muncesc și sînt exploatați, În opera de organizare a vieții lor sociale, fără burghezie și Împotriva burgheziei”. Premisa este aceea că viața socială a clasei muncitoare va fi organizată fie de către burghezie
În numele statului. Modele eșuate de îmbunătățire a condiției umane by James C. Scott () [Corola-publishinghouse/Science/2012_a_3337]
-
spune și ceva mai general cu privire la „afinitatea electivă” dintre modernismul extrem autoritar și anumite structuri instituționale. Ceea ce urmează este Într-o stare destul de incipientă, dar ne va servi drept punct de plecare. Ideologia extrem-modernistă Întruchipează o preferință doctrinală pentru anumite orânduiri sociale. Statele extrem-moderniste autoritare, pe de altă parte, merg mai departe. Ele Încearcă - și adesea reușesc - să impună și populației acele preferințe. Majoritatea acestora pot fi deduse din criteriile de lizibilitate, apropriere și centralizare a controlului. Structurile instituționale care pot
În numele statului. Modele eșuate de îmbunătățire a condiției umane by James C. Scott () [Corola-publishinghouse/Science/2012_a_3337]
-
mai rău caz, avea drept consecință vieți distruse, ecosisteme devastate, societăți dezbinate sau sărăcite. Această condamnare destul de generalizată trebuie totuși moderată, mai ales În cazul sistemelor sociale, din cel puțin patru motive. Primul și cel mai important este acela că orânduirile sociale pe care au fost menite să le Înlocuiască erau, În general, atât de vădit injuste și opresive, Încât aproape orice substitut părea preferabil. În al doilea rând, ingineria socială extrem-modernistă era, de obicei, prezentată sub masca ideilor egalitariste și
În numele statului. Modele eșuate de îmbunătățire a condiției umane by James C. Scott () [Corola-publishinghouse/Science/2012_a_3337]
-
nici o dovadă directă. Un precedent Îl constituie euforia temporară a lui Lenin cu privire la revoluția din 1905: „Revoluțiile sunt sărbătoarea celor oprimați și exploatați... Masele populare nu mai au alte ocazii de a participa atât de activ la crearea unei noi orânduiri sociale așa cum au În timpul revoluției. În asemenea clipe, oamenii sunt În stare să facă minuni” (din „Two Tactics of Social-Democracy”, citat În Richard Stites, Revolutionary Dreams: Utopian Vision and Experimental Life in the Russian Revolution, Oxford University Press, New York, 1989
În numele statului. Modele eșuate de îmbunătățire a condiției umane by James C. Scott () [Corola-publishinghouse/Science/2012_a_3337]
-
el falsifică de fapt realitatea sub presiunea ideologiei pe care se simțea obligat să o ilustreze. Astfel, în majoritatea romanelor lui țăranii participă cu entuziasm la procesul colectivizării, iar aceia care într-o primă fază se arată sceptici cu privire la noua orânduire sunt aduși pe calea cea bună de activiștii de partid care funcționează pentru colectivitate ca niște repere morale. Conflictul schematic și deformator, prezentarea maniheistă a unor situații fac ca orice text confecționat în felul acesta să devină previzibil, mai ales
ISTRATI. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287637_a_288966]
-
armonizeze schimbările produse în societatea românească cu reformele vieții religioase. Astfel, Justinian s-a străduit să ducă la îndeplinire o seamă de aspirații mai vechi ale ierarhiei ortodoxe, aspirații care nu au putut fi realizate decât sub conducerea unei noi orânduiri politice, cea comunistă, deoarece, așa după cum afirma un articol dedicat „sporurilor duhovnicești“ înregistrate sub patriarhul Justinian, vechile regimuri politice blocaseră dezvoltarea și libera inițiativă a Bisericii ortodoxe 46. • Ibidem, p. 57. • Ibidem, p. 58-59. • Ibidem, Anul LXVIII (1950), nr. 3-6
[Corola-publishinghouse/Science/1525_a_2823]
-
rurale ale lui L. este cea din jurul orașului său natal și, în sens mai larg, a câmpiei transilvane (în esență, lumea din nuvelistica lui Pavel Dan sau din memorialistica lui Ion Vlasiu); momentul istoric al evocării surprinde instaurarea și consolidarea orânduirii social-politice de după 1948. Ana Nucului, compromisă de tezismul afișat, reia în context istoric diferit schema din Popa Tanda de Ioan Slavici, fiind o pledoarie pentru efectul edifiant al exemplului personal și al tenacității. Cartea, cu o protagonistă țărancă „promovată” directoare
LUCA-4. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287861_a_289190]
-
națiune precisă și specifică pentru acea țară (o idee de origine mult mai recentă, cum știm cu toții), ci în sensul că în fiecare din aceste regate se dezvoltă o anumită activitate culturală caracterizată de anumite constante, influențate și de diversele orânduiri politice și sociale specifice fiecărui regat romano-barbar. Cu siguranță, cultura trebuie să se confrunte cu noua situație în care, prin violență, peste populația locală s-a suprapus o a doua populație de origine barbară. Trebuie să observăm apoi că prin
De la Conciliul de la Niceea la inceputurile Evului Mediu, tomul al doilea. In: Istoria literaturii creștine vechi grecești și latine by Claudio Moreschini, Enrico Norelli () [Corola-publishinghouse/Science/2080_a_3405]
-
că America nu a trebuit să facă față intereselor conflictuale, care adesea au Împiedicat dezvoltarea piețelor libere și a statelor-națiune În Lumea Veche. Experimentul politic și economic american a apărut pe un teren virgin. În colonii erau puține rămășite ale orânduirii feudale, cu toate că cineva ar putea spune că sistemul plantațiilor și munca sclavilor avea multe asemănari cu ordinea feudală. Totuși, noi nu a trebuit să ne luptăm cu o nobilime și o aristocrație bine consolidate. În plus, breslele meșteșugărești nu au
Visul European by Jeremy Rifkin () [Corola-publishinghouse/Science/2290_a_3615]
-
națiune precisă și specifică pentru țara respectivă (o idee de origine mult mai recentă, după cum știm cu toții), ci în sensul că în fiecare din aceste regate se dezvoltă o anumită activitate culturală, caracterizată de anumite constante, influențate și de diversele orînduiri politice și sociale specifice fiecărui regat romano-barbar. Cu siguranță, cultura trebuie să se confrunte cu noua situație în care, prin violență, peste populația locală s-a suprapus o a doua populație, de origine barbară. Trebuie să observăm apoi că prin
De la Conciliul de la Niceea la inceputurile Evului Mediu, tomul al doilea. In: Istoria literaturii creștine vechi grecești și latine by Claudio Moreschini, Enrico Norelli () [Corola-publishinghouse/Science/2079_a_3404]
-
P.I.B., cu creșteri anuale între 11-14%. Se putea, astfel, construi metroul la București, dar și hărăbaia în care legiferează astăzi parlamentul României. Când, îndată după fuga și executarea lui Nicolae Ceaușescu, s-a pus fundamentala problemă a edificării unei noi orânduiri, garantând libertatea cetățeanului, proprietatea, preconizând descentralizarea și privatizarea acelei imense averi a statului ce aparținuse în realitate P.C.R.-ului și mai precis familiei Ceaușescu, două mari direcții au divizat opinia publică națională, trasând istoricul societății românești pe mai bine de
Mic bilanț de ocazie by Barbu Cioculescu () [Corola-journal/Journalistic/17119_a_18444]
-
de simpla aruncătură de ochi. Prima: mulțimea răzvrătită, pregătindu-se să explodeze, avîndu-l în frunte pe poet, nu e de extracție proletară, ci țărănesască, mai precis moțească. Or, potrivit normelor elementare ale "literaturii angajate", cei ce urmau să dărîme vechea orînduire și să instaureze noua viață, noua primăvară, ca să mă exprim în termenii realismului socialist, erau muncitorii și nu moții lui Avram Iancu. A doua: teoria evoluționară exclude individualismul exacerbat, așezarea de către o persoană, fără aprobarea partidului, în postura de lider
O struțo-cămilă ideologică (I) by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/17158_a_18483]
-
adevărat cocteil politic. Carierismul poetului se vădea de timpuriu. Iarăși subscriem la considerațiile comentatorului: "În anii proletcultismului, Beniuc s-a bătut să convingă că sintagme precum "țara noastră bolnavă", "stejarul românesc", "crengile uscate-n vîrf" erau o denunțare mascată a orînduirii burgheze de pe pozițiile ilegalistului comunist. Uitînd sau prefăcîndu-se că uită adevărul potrivit căruia teza României bolnave, putrede moralicește, roasă la rădăcină, cu crengi uscate în vîrf aparținea și gîndirii de dreapta. La fel cum aceleiași gîndiri îi aparținea și credința
O struțo-cămilă ideologică (I) by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/17158_a_18483]
-
și revista „Lumina”, dar și în alte documente ce conțin informații cu privire la „trecutul de glorie” al Bârladului lui George Tutoveanu, George Nedelea și toată pleiada de la „Academia Bârlădeană” - după care - zic eu, viața spirituală a intrat în declin din cauza schimbării orânduirii sociale, a migrării „materiei cenușii”, a dispariției celor care i-au ctitorit faima. Oricum, în publicațiile de la Bârlad au poposit multe creiere luminate și este meritul lui Ion N. Oprea că le deshumează acum din negura timpului și le aduce
Constantin Huşanu by Reflecţii la reflecţii. Pe portativul anilor () [Corola-publishinghouse/Imaginative/91645_a_93044]
-
o generație întreagă în toată ființa sa, a ridicat mâinile în sus a neputință. Marile transformări de conștiință visate și marile fericiri de natură economică s-au dovedit o utopie. În schimb, această utopie înnobilată de către oamenii de serviciu ai orânduirii cu titlul de „epocă de aur” a tăiat adânc în firescul românesc și omenesc, încercând o operație fără anestezie pe trupul țării. Ion N. Oprea face o selecție din bogata ofertă a presei din acei ani și textele inserate ne
Constantin Huşanu by Reflecţii la reflecţii. Pe portativul anilor () [Corola-publishinghouse/Imaginative/91645_a_93044]
-
suprem al cultelor păgâne. Dumnezeu (ΔΔ0ϑ≅Η, în viziunea lui Iustin) l‑a așezat pe om ca stăpân al pământului, iar pe îngeri, păzitori ai tuturor celor de sub cer, inclusiv ai oamenilor (2 Apol. 5, 3‑4): Dar îngerii, călcând orânduirea [rânduiala] aceasta, s‑au lăsat biruiți de amestecul cu femeile ((Λ<∀46™攀< :∴>γΦ4<) și au dat naștere la copii, iar aceștia sunt așa‑zișii demoni (∗∀∴:≅<γΗ). [...] După aceasta, ei au prefăcut neamul omenesc într‑o masă de sclavi: pe
[Corola-publishinghouse/Science/2074_a_3399]
-
acasă sărbătorește. Personaj în veșnică mișcare, dând continuitate episoadelor din care e alcătuită narațiunea, doctorul Veiza înregistrează cu egală atenție profesională și înțelegere nașteri, morți și sinucideri. Întregul tablou relevă înclinația spre descriptiv și un talent portretistic remarcabil. Instalarea noii orânduiri în această „lume slobodă”, proclamată ca atare de nebunul satului în sloganul său („Lobodă, lobodă, lumea toată slobodă”), este receptată prin mici tragedii individuale - ca aceea a lui Samuel Zilbermann, negustorul evreu care, neînțelegând că „dugheana” nu îi mai aparține
SAVULESCU-VOUDOURIS. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289525_a_290854]